Teme pentru acasa

Azi a fost o zi ceva mai usoara la serviciu, fara nervi si suparari, fara controale, surprize ori vizite neplacute sau reprosuri, dar tot am ajuns acasa obosita, stresata, fara chef de nimic. Doar de lenevit, de vorbit cu prietenii la telefon si de visat la weekendul care se profileaza la orizont.

De ceva timp, rutina mea zilnica inseamna trezitul matinal, cafeaua black, jobul, iar cafea, intocmit documente pentru serviciu, ultima cafea a zilei si sarutul de noapte buna.

Mai sunt cateva zile si cosmarul ce tine din 4 octombrie se va termina. Libera, in sfarsit. M-am saturat de atatea hartii ce trebuiesc scrise, adunate, prezentate. Nu mai vreau sa vin de la serviciu si sa fiu nevoita sa muncesc tot pentru serviciu. Acum ii inteleg pe bietii elevi care ajung acasa si trebuie sa se apuce de…lectii. Uneori imi vine sa las totul balta si sa nu mai fac nimic. Nici nu stiu ce ma determina sa continui sa ma implic, sa lucrez ca si cand cine stie ce rasplata m-ar astepta. Habar nu am daca se va termina cu bine totul, dar nici ca-mi (mai) pasa. Fie ce-o fi!

Cam asa ma simt eu in timpul saptamanii:

Si asa in weekend:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

72 de comentarii la “Teme pentru acasa”

  1. Offf, stiu ce zici. Cateodata mi-ar placea sa tina uichendul un an intreg :))))) De multe ori ma simt in timpul saptamanii de zici ca m-ar fi calcat un tren , nu am chef de mai nimic, nu imi vine decat sa stau sa ma relaxez :) :biggrin: Pupici de noapte buna, draga mea! Si mai e putin pana la weekend :D Zi usoara maine!

    1. Da, da, cam asta era ideea, cam asta e sentimentul, si eu as vrea sa ma relaxez dupa job, nu sa muncesc tot pentru el si acasa. :dizzy: :cwy: Se vede ca stii cum e, ca ma intelegi perfect! Asa e, mai e putin. :happy: Maine de dupa-amiaza soseste! Cel putin pentru mine. :w00t: :cool: Dar pana atunci… :sad: Maine dimineata am un hop mare de tot de trecut. Sper sa ma descurc onorabil. :dizzy: :blush:
      Noapte buna, Cornelia. :kissing: Multumesc mult. :heart:

    1. Pai era un mesaj, nu neaparat o intrebare. Daca vrei neaparat, se pot discuta multe teme: workweek vs weekend, va pareau grele temele pentru acasa, le rezolvati cu placere, mai aveti chef de ceva dupa ce veniti de la munca, va resimtiti, sunteti obositi sau nu?
      Dar si un cuvant bun, de incurajare, de succes, era binevenit. :biggrin: :cool: :smile:

      1. Am intrebat de o intrebare si m-am trezit cu zeci…..

        1. Am ajuns la un moment dat sa iubesc atât de mult weekend-ul ca mi se parea o obraznicie sa fiu chemat la birou sâmbata sau duminica. Si apoi, daca lucram (pentru birou) in weekend, urmatoarea saptamâna eram complet dezinteresat de ce trebuie sa fac.

        2. Depinde de materie si de profesor. In general nu-mi permiteam sa nu-mi fac temele. Le faceam, chiar daca gresit. In plus, am invatat ceva de la o profesoara: “OK, e posibil sa nu stiti sa faceti un anumit exercitiu. Dar veniti cu 10 pagini de ciorne, din care sa rezulte ca ati incercat”. S-a intâmplat totusi o data. Joi seara am fost la Cenaclu, m-am intors la ora unu noaptea si n-am reusit sa termin tema de la mate. Iar dimineata, la sapte, prima ora – mate. Am incasat o asemenea cearta de la profesoara ca mi-e rusine si acum….

        3. Depinde, din nou. Uneori stabileam cu colegii o seara, de obicei miercuri sau joi, când mergeam in centru sa bem bere nefiltrata si sa ne uitam la gagici. Si atunci imi spuneam: azi trebuie sa termin statele de plata (sau ce imi impuneam sa termin), altfel nu ma duc. Aveam un randament incredibil….

        Incurajare? Incurajare pentru ce? Pleci intr-o calatorie periculoasa? Te-ai inrolat pentru Afghanistan?

        1. Dragos, ai fost un elev exemplar, se pare. Bine, banuiesc ca ti-a si placut sa inveti…
          Si? Nu-ti lipsesc iesirile la bere nefiltrata din centrul Bucurestiului? :biggrin: :unsure:
          Afganistan e piece of cake pe langa ce am eu acum de facut. :silly: :tongue: :ninja:

          1. N-am fost exemplar, dar temele le faceam. Am avut câteva materii tinta, altele nu mi-au placut din cauza profesorilor (fizica, de exemplu – chiar regret ca, in general, am avut profesoare cretine la fizica), altele nu mi-au placut pur si simplu….

            :-) Ei….uneori imi lipsesc, dar a fost si asta o faza.

            :-)))))))))))))) Zaaaaaaaaaaaaaaaau……

            1. Cred ca cei mai multi dintre noi avem materii tinta, materii preferate, la care invatam de drag. In cazul nostru, ce-ti placea tie, imi displacea mie. Dar nu stiu cum se face ca mereu m-am inteles bine cu absolventii de chimie… :biggrin: :dizzy:
              Pai da, viata e compusa din faze.

  2. Imi pare rau…imi dau seama cum e. Si eu ma simt obosita cand vin acasa, dar sa stiu ca mai am si de lucru. Uneori am, uneori nu. Eu chiar mi-as dori sa ma apuc sa fac niste cursuri in timpul meu liber, care sa ma ajute la servici, sau sa mai invat de acasa anumite lucruri. Dar pentru asta trebuie sa am puterea sa rezist acele 8 h + inca 2-3 cat dureaza un curs…si sa ajung acasa tarziu, sa ma culc si…atat.

    1. Asta era si curiozitatea mea, voi mai reusiti sa faceti ceva dupa ce veniti de la job? Ca eu nu prea, mai ales cand ajung acasa la ora 6… Adica in afara de relaxare, nu mai am chef de nimic. Daramite sa lucrez in continuare pentru serviciu. Ohoho, pai cate cursuri trebuia sa fac si eu pentru perfectionare…dar cine crezi ca a avut chef de ele? Eu una nu, poate colegii mei. Pai asta la cat inseamna ca ajungi acasa seara? La 8? La 9? Hm, nu-mi surade perspectiva. Sau sa merg la curs tot weekendul? Nici asta nu-mi place. Mna, eu oricum sunt mai mereu obosita, poate nu ar strica niste vitamine… :dizzy:

      1. Nu prea mai ai timp de mare lucru seara. Eu de exemplu saptamana asta, cand am venit acasa, mi-am scos catelul la plimbare, am gatit ceva, m-am uitat la 2 seriale si apoi ne-am bagat in pat si am citit si ne-am uitat la alte seriale. :)
        Dar chestia cu acele cursuri e destul de serioasa…daca nu reusesc sa invat singura acasa, trebuie sa le fac. Este foarte dificil, ti se cere o gramada la servici…nu doar marketing, ci si grafica, administrare site-uri online, etc. Cu cat stii mai multe, cu atat mai bine. Eu asta vreau sa invat, grafica si poate sa administrez si calculatoarele (instalare, bug-uri, treburi nu f complicate).

        1. Mihaela, cine isi imagineaza ca dupa terminarea facultatii termina cu invatarea, se inseala amarnic. Abia atunci incepe show-ul cu adevarat. Procesul de instruire tine toata viata, iar pretentiile angajatorilor sunt pe zi ce trece mai mari. Nu stiu ce sa inteleg din ce imi spui tu, ca o persoana trebuie sa stie si sa faca treaba mai multor angajati de fapt? :dizzy: :unsure:
          Pai da, imi plac activitatile tale de dupa job, sunt relaxante, eu nici de gatit nu mai am timp… Ironia sortii, a ajuns sa-mi fie dor sa-mi prepar singura ceva de mancat. :lol:

          1. Pai da, cam asa e. Trebuie sa stii sa faci treaba a mai multi angajati, pentru ca firmele sunt mici si nu-si permit sa angajeze specialisti pe fiecare domeniu. Asa ca daca tu stii sa le faci pe toate, esti in avantaj. :)
            Eh, cu gatitul m-a apucat saptamana asta. Saptamana trecuta n-aveam nici un chef.

  3. Nu stiu la ce te referi cand spui cosmarul ce tine din 4 octombrie, dar sper sa scapi repede din el (oare ai scris p blog si mi-a scapat sau am uitat? ).
    Nu vreau sa imi amintesc de toate serile pe care le pierdeam lucrand pentru firma, de parca firmei ii pasa de mine. Cand am plecat, oricum nu si-a amintit nimeni sa imi multumeasca. :(

    1. N-am scris, Vienela, ca nu am mai avut timp, am o perioda de controale la job care tin cam toata luna octombrie, apoi sper sa ma eliberez. Numai de ele nu aveau eu chef… Deh, ghinion. Vin acasa si nu mai am timp de nimic, nici macar de blog…
      Exact, astia au numai pretentii, ei isi imagineaza ca noi nu avem altceva mai bun de facut decat sa ne traim viata pentru ei. Parca suntem slugi nu angajati. Cica: trebuie sa faceti asta pana maine. Pai astea sunt ordine, nu? Vezi de ce e bine sa fii patron nu angajat?
      Merci mult pentru gandul bun. :cheerful:

  4. Ei bine, draga Nice, sarutul de noapte bună ar trebui sa le stearga pe toate :biggrin:
    iti trimit eu cata energiei vrei, am din plin. Eu am facut in viata asta tot ce mi-a placut :cool: Cu femeile n-am nimerit-o :tongue: Insa, dupa un an de predat la scoala, m-am apucat de altele si n-am castigat mereu financiar, dar sufleteste am castigat enorm :smile:

    1. Marin, faci ce faci si tot la femei ajungi. :biggrin: :tongue: Pai e bine daca ai facut ce ai vrut, cam asta faceam si eu pana acum, dar mi s-a infundat. La locul actual de munca e o strictete exagerata si parca m-as fi angajat si ca bodyguard pe langa functia oficiala… :angry:
      Adica mi se par exagerate cerintele lor raportat la salariile noastre… Ei doar vor, dar de dat, ce dau? :dizzy: Sau sunt sclav si nu stiam eu? :dizzy: :ermm: :wassat:
      Las’ ca o sa iasa soarele si pe straduta ta. Asta daca iti doresti cu adevarat. :happy: :biggrin: :unsure:

      1. Neața! Păi…tu vrei să ajung la barbati? :cwy: Eu ziceam ca am facut ce am vrut nu in cadrul unui anumit job ci ca serviciu; am lucrat numai ce si unde mi-a placut :biggrin: Uneori mi-a iesit, alteori nu :smile:
        Eu sunt un tip mai ciudat, eu m-am revoltat intotdeauna in fata unor asemenea absurditati si argumentele mele au avut succes. In primul si singurul an in invatamant, am facut un singur plan de lectie si o planificare schematica pe care am depus-o la catedra, iar in sem.II la cercul de istorie care se tine la scoala in care predam am tinut lectie deschise cu predare in fata calculatoarele fara plan de lectie si fara sa pregatesc lectia inainte cu elevii. Totul a fost la fata locului-improvizatie. Am facut spectacol :biggrin:
        Sunt un om care a lucrat apoi cativa ani intre hartii, in cercetare. Insa, nimeni si nimic nu ma poate convinge sa fac hartii inutile :w00t: Nu am avut niciodata complexe fata de sefi sau persoane cu functii mari. M-am comportat ca si cum as fi avut mereu usa deschisa si n-am plecat de acolo pana cand nu a iesit ca mine atunci cand stiam ca am dreptate :smile:
        Sunt un tip ciudat :smile: Oricum, iti trimit multa, multa energie ca sa poti termina toate raportarile/hartiile pe care le ai de facut.

        1. Uite, Marin, tu ti-ai gresit vocatia, erai bun pe post de insp. gen sau ceva ministru. :biggrin: :happy: :w00t: :devil: Imi place mult cum pui problema: totul schitat, schematic, totul spontan! :silly:
          Eh, nu esti ciudat, esti mai independent asa, nu-ti place tie sa respecti ordine, sa executi ordine. Cel putin pe cele absurde. Si cele mai multe in sfera asta se incadreaza.
          Multumesc, se pare ca nu mai termin niciodata… :whistle:

          1. Salutare! Draga Nice, lumea asta e prea stramba ca sa fiu eu ministru :biggrin: As fi un dicator teribil :devil:
            Colegele mele pot depune marturie ca respect si execut ordinili daca imi sunt clare si le vad ca fiind necesare si excelente. Daca sunt absurde si intra in conflict cu ce simt eu, nu le voi urma niciodata. Eu nu sunt omul sa urmez ceva orbeste :smile:
            Cu placere, se vor termina la un moment dat. Sunt sigur :smile:
            Uite, cateva persoane ma considerau la inceput incapatanat si altele asemenea. Apoi au inteles ca daca au argumente pentru ce imi spun si eu consider ca acele argumente sunt mai bune decat ale mele atunci le accept. Altfel, cu mine nu te intelegi. Nu o scoti la capat :w00t:

            1. Buna, Marin, tu dictator? Nu prea te vad in ipostaza asta, nu stiu de ce! :biggrin:
              Pai da, de acele ordine care intra in conflict cu ce simtim noi vorbeam. :ermm: Dar daca nu le executi, esti considerat razvratit, neadaptat. :dizzy:
              Argumente exista intotdeauna, au ei grija sa le inventeze. Daca nu faci asa, iti desfacem contractul de munca. Imbatabil argument. :lol: :angry:

              1. Toata lumea imi spune ca nu ma vede in ipostaza de dictator :biggrin: Cred ca zambetul meu induce in eroare :tongue:
                Si ce daca sunt neadaptat? Eu chiar sunt :biggrin:
                Neahhh, e greu sa desfaci un contract de munca. Pe mine nu m-a amenintat nimeni cu asa ceva…si-au dat seama ca nici asa nu ar fi functionat :smile:
                Cu mine nu merge decat cu voce calma si cu argumente sanatoase. Daca aceste doua atribute nu se indeplinesc, sunt surd pe vecie :ninja:

                1. Marin, cine ar vrea sa fie adaptat intr-o lume in care valorile sunt date peste cap, in care nimeni nu stie ce e normal si ce nu? Uite o tema interesanta de reflectie si de articol. :biggrin:
                  E greu sa desfaci un contract? De ce? Ai tu ceva info?
                  Marin, argumentele sanatoase nu se aduc niciodata cu tipete si urlete. Ele nu se pot impune decat prin voce calma, prin stapanire de sine si tact.

    1. Off, Alice, azi chiar a fost o zi reusita la job, adica relatii cordiale, liniste si pace, chiar m-am simtit bine, problema e ca avem niste controale odioase si sefii au foarte multe pretentii de la noi. Ne cer cate in luna si-n stele si trebuie sa muncim si dupa program. Foarte mult. Asta ma streseaza si ma oboseste peste masura. Mi se par hartoagele astea inutile, o ditamai birocratia pe care nu o inteleg. Risipa de hartie si energie, cum zicea cineva…
      Mie imi place ce fac, jobul e o pasiune daca sunt lasata in pace. Dar in ultimul timp nu prea sunt…asta e problema. :cwy:

  5. Cunosc sentimentul Nice, am trecut si eu printr-o perioada asemenatoare, in care zilele se scurgeau intr-o rutina obositoare. Stres la serviciu, nervi, cand ajungeam acasa nu mai aveam timp de nimic. Uneori nici sa ies cu prietenii in oras dupa program nu-mi suradea, ce sa mai vorbesc de alte activitati gen cursuri, sport, etc. Am ajuns astfel la concluzia ca si munca asta tre’ sa aiba o limita…numai ca din pacate uneori e greu s-o gasim. Angajatorii cer mult, ore suplimentare, munca si acasa daca se poate…de parca iti ridica cineva statuie cand pleci…Acum din fericire traiesc o perioada mai linistita, care probabil nu va dura o vesnicie, dar dupa tot stresul din urma, e tare placut.

    1. Rutina asta ne omoara incet dar sigur. Pe toti cei care au cazut in capcana ei, desigur. Parca am inceput sa traim exclusiv pentru weekend. Eu una abia astept sa ma mai eliberez putin si macar de blog sa am timp ca altadata… :whistle: :unsure:
      Bucura-te de aceasta perioada frumoasa din viata ta, Larisa, cine stie cand te mai intalnesti cu ea. Fericirea, cel putin la mine, atat de putin…
      Acum nu-mi ramane decat sa astept concediul. :lol:

  6. obosesc, atunci cand fac ceva fara placere…
    de obicei imi place la servici… deci… ar trebui sa nu fiu obosit… asa e???
    oricum… imi doresc weekend de 5 zile… si saptamana lucratoare de doar doua zile… ar fi minunat asa… absolut minunat…

    1. Ovi, pai eu obosesc indiferent de activitatea realizata. Cred ca sunt niste probleme, nu stiu exact sa le identific. Si daca stau degeaba, tot obosesc.
      Doar cand am fost plecata in circuit nu am obosit. Insa, cand am revenit acasa, am avut nevoie de 3 saptamani sa-mi revin.
      Daca si tu iti doresti asta…e clar! :biggrin: :w00t:

  7. Acum fiind acasa, cam fiecare zi seamana. Dar imi amintesc cum au fost ultimii ani de la job. Am avut o perioada in care ajungeam acasa pe la 7 sau 8 sau 9. Seara. Ii ingrozisem pe parintii mei. Uneori realizam ca merg acasa doar ca sa dorm si sa plec din nou dimineata inapoi…Eram stresata, atat de stresata ca imi doream uneori sa se termine. S-a si terminat…dar din pacate de tot.
    Fiecare zi este weekend acum…mai uit ce zile sunt :)

    1. Elly, sincer, eu nu imi doresc o asemenea viata in care totul sa le limiteze la serviciu. Cred ca angajatorii din ziua de azi exagereaza cu pretentiile, imi povestea o prietena care este inginera, ca era pusa, la un moment dat, sa faca munca a 3 persoane. Si plata? Ca pentru una singura. E bataie de joc!
      Ma rog, poate nu am gasit noi locul potrivit. La mine nu era asa, dar m-a lovit ghinionul. Dar nu o sa tina la nesfarsit, din 19 oct. poate ma eliberez. :happy:

  8. eu fac parte dintre fericitii care fac ceea ce le place la munca sau care s-au obisnuit sa le placa ceea ce fac :biggrin: fac multe lucruri cand termin munca, mai nou m-am apucat de zumba, abia astept sa ma duc, parca las toate tristetile si supararile de peste zi acolo si ajung linistita acasa, unde citesc, gatesc ceva rapid, vad un film pe net.
    asta nu inseamna ca nu astept cu drag we, in principal pt ca nu-mi place sa ma trezesc dimineata :)

    1. Hehe, aici ne potrivim, nici mie nu-mi place sa ma trezesc doarte de dimineata, la 8, 8:30 e ideal. :wub:
      Wou, tu dupa job ai energie si chef de sport? Pfai, pai e grozav, eu merg mult pe jos pana acasa, asa ca ajung cu picioarele rupte si franta de oboseala. Daca conduceam masina personala era altceva, dar distantele in Bucuresti sunt destul de mari, iar eu le strabat cu mijloacele de transport in comun si pe jos. In plus la job stau mult in picioare…pe tocuri. :dizzy:

      1. ei, aici nu ne potrivim, eu stau doar la birou cu mici exceptii, asa ca la final de program sunt amortita. n-am masina si merg pe jos de la sau pana la mijlocul de transport in comun, cel putin jumatate de ora. dupa zumba, o plimbare linistita imi vine ca unsa. e adevarat ca nu port nici un fel de toc, sunt genul mai sportiv, asa ca pot face kilometri :biggrin:

        1. Apropos de incaltamine lejera, fara toc, mi-ai adus aminte sa merg sa-mi cumpar si eu o pereche. Chiar azi. Poate gasesc ceva dragut, pe gustul meu, ca tare mult am nevoie de ceva comod. :cwy:

  9. Va cam exploateaza la sange acolo …
    Am citit tot felul de articole prin ziare si înca nu îmi pot imagina ca situatia nu sa schimbat cu nimic, de fap sa schimbat… dat înspre rau!

    1. Minnie, din unele puncte de vedere da, s-au schimbat lucrurile in rau. Mai ales de cand e criza profunda. La mine nu a fost mereu asa, adica acum e o situatie exceptionala, care va lua sfarsit, sper, saptamana viitoare. Si apoi, totul va reveni la normal. Abia astept, caci stresul este urias. :cwy:

  10. se intampla uneori sa am de lucru pt job si cand sunt acasa sau sa-mi sune telefonul si sa trebuiasca sa rezolv anumite probleme, dar nu e zilnic si atunci nu ma deranjeaza asa de tare
    chiar daca nu am teme de casa tot imi gasesc de lucru acasa: mancare, spalat, calcat, curat, etc….nu-i simplu sa fi casnica :P daca le fac cu placere chiar nu am deranjeaza :) imi fac toate acestea singura si chiar de multe ori ma intristez ca dupa o zi manichiura mea e dusa si iarasi tb sa o refac :D poate ar fi mai simplu sa stau si sa le faca altcineva toate acestea dar ma si relaxeaza si asa m-am obisnuit, asa mi se pare normal :)
    am si eu zile in care abia astept sa ajung acasa si sa ma asez in pat, sa nu fac nimic, sa butonez aiurea tv-ul sau sa dorm, dar aceste momente sunt mai rare pentru ca imi place sa fiu in priza :)
    sper sa iasa bine si sa straluceasca soarele si pe strada ta :)

    1. Lilly, poti sa crezi ca imi este dor sa gatesc? :biggrin: :silly: Sa am timp pentru asta? Pentru curatenie si spalat nu am ce face, trebuie sa-mi gasesc, dar pentru mancare se gasesc solutii(rapide si relativ ieftine). :ermm: :happy:
      Cred ca tu esti si o fire mai activa decat mine. Din pacate imi lipseste total energia dupa job. As vrea sa fac multe, dar nu mai am puterea pentru asta. Si nici toamna nu ne ajuta, caci se insereaza devreme si intunericul accentueaza oboseala si cheful de relaxare totala. :w00t: :cwy:

  11. “Nici nu stiu ce ma determina sa continui sa ma implic, sa lucrez ca si cand cine stie ce rasplata m-ar astepta” total adevarat n-aveam certitudinea ca se va intampla ceva in viata mea… ei bine incet incet ceata incepe sa se risipeasca si doar fiindca am sperat…
    Trebuie sa continuam sa speram! Si fireste sa facem ceva in acel sens… :biggrin:
    tin minte ca in vacanta de vara dintr-a 4 spre a 5-a am facut cateva sute de exercitii o culegere intreaga… vreo 2 caiete studentesti parca toti au ramas masca cand m-am dus sa le arat profesoarei, inclusiv profesoara! :biggrin: si a fost bine. ei bine chiar imi placea sa lucrez la matematica.

    1. Pato, asa tare te pasioneaza matematica? :lol: Pe mine ma plictisesc teribil hartoagele astea pe care trebuie sa le fac si nici nu-mi aduc beneficii. Trust me. Nici macar materiale… :ermm: :cwy:

  12. Offf, cat de bine te inteleg :)) Eu tocmai mi-am luat un fel de extra-job, legat oarecum de ceea ce fac si full time. E ca si cum as lucra non-stop si desi nu imi displace ca munca in sine, pur si simplu simt ca nu mai am timp de nimic, plus ca sunt super obosita tot timpul. :ermm:

    1. Anda, te-ai gandit sa iei ceva vitamine? Si eu ma simt cam obosita… Nu stiu ce sa fac… Dar extra job inseamna extra money, eu fac lucrari pentru jobul clasic si nu castig nimic in asta. Dimpotriva, pierd. Timp pentru mine, pentru relaxare, fun, pentru sufletul meu.

      1. Clar ca extra-money, atfel nu ma incurcam. Cand lucram la editura lucram non-stop, stateam peste program la munca cu orele (neplatite evidet, ca nici alea normale nu erau platite intotdeauna) si imi mai luam cu mine si acasa. N-am castigat decat o gramada e nervi si intelepciunea de a nu mai face niciodata prostia asta.

        Mi-e un pic frica sa iau vitamine ca mi se face foarte foame de la ele si intotdeauna pun ceva pe mine :))) Bine, asta cu oboseala cred ca tine un pic si de obisnuinta, eu timp de 6 luni n-am lucrat deloc si apoi brusc m-am bagat la full time cu optiuni extra. Sper ca peste cateva saptamani sa fiu un pic mai “vie”.

        1. Da, de asta mi-e frica si mie sa iau vitamine, tocmai mi-a povestit o prietena ca a patit-o de la ele. Nu mai intra in nicio haina veche.
          Pai inseamna ca asta e cauza, ca si eu am fost in vacanta o perioada… Poate in timp ne obisnuim cu ritmul de lucru impus de job.

    1. Of, Dana, si am vrut sa-mi schimb jobul, dar am luat examenul si am zis sa mai incerc odata tot aici. Vezi tu, eu nu am facut niciodata altceva, mi-e teama ca nu ma voi descurca in alt domeniu. Sau ca e si mai rau ca aici. Momentan ar fi ok daca nu ar fi perioada asta de controale care ma omoara. :biggrin: :wassat: :dizzy: Astept cu nerabdare sa scap de ea… :smile:

  13. Sa zici mersi ca nu ai auns sa muncesti pentru ei si in vis :w00t: , ca atunci era chiar grav :devil: .
    Umanitata tre’ sa inteleaga un lucru : omul s-a nascut obosit, si traieste sa se odihneasca. Asta ar trebui sa fie baza vietii :devil: Eu cum nu am fost niciodata normal, recunosc ca am obosit de atata odihna :silly:

    1. Castiel, mi-a placut mult observatia ta: omul s-a nascut obosit, si traieste sa se odihneasca. :biggrin: :blush: :devil: Sa stii ca si eu mai obosesc de atata stat degeaba. Rar, e adevarat. :lol:

  14. Nu mi-au placut niciodata temele pentru acasa si-i invidiam mereu pe adulti ca ei se duc la serviciu si atat si cand se intorc nu trebuie sa invete sau sa faca teme. Oricat de grea ar fi viata de adult, sunt recunoscatoare ca nu trebuie sa mai fac niciodata compuneri si referate si eseuri si exercitii de gramatica sau de matematica.

  15. Buna! Homework sucks! :lol: Am un prieten care s-a bagat in meseria asta a voastra acum de curand, evident salariul este pe masura (de mizerie), i-am zis de mult timp ca ce va face el va fi munca in folosul comunitatii, nu serviciu, dar nu a ascultat. Cei care lucreaza in domeniul vostru ar trebui platiti mult mai bine, plus o tona de sporuri pentru stress pe an.

Lasă un răspuns la Vacitim Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: