Hehe, da, nimic nu e intamplator in viata. Ce frumos ca ti-ai urmat marea pasiune… :happy: :cheerful:

Mulţumeeeesc!
Bănuiesc că nu întâmplător am ajuns să studiez psihologia :tongue: Eram interesată de astfel de lucruri de când eram pitică
Ţin minte că în timp ce citeam Legendele Olimpului, mă întrebam tot la câteva pagini DE CE, dar de cee oamenii chiar se rugau, se închinau şi agreau asemenea fiinţe – care numai divine sau spirituale nu păreau, ci tocmai opusul Până la urmă am înţeles şi de ce :angel:

Totusi, am citit si eu in copilarie Legendele Olimpului, mi-a placut la vremea respectiva si am mai vazut cateva seriale care rulau la TV, despre care nu stiu cat de bine respectau ele legendele, dar erau placute de urmarit, cu imagini faine.

Da, era logic sa iti placa. Si mie mi-ar fi placut o asemenea materie. As fi adorat-o. :wub:

Cum spuneam, îmi plăcea (încă îmi place) mitologia greacă, la fel şi cea romană, deşi este oarecum derivată din prima. De fapt, romanii au preluat mai totul de la greci şi au îmbunătăţit pe ici-colo, prin punctele esenţiale :cheerful:
Oricum, din moment ce-mi place istoria, nu-i de mirare să am o atracţie şi pentru mitologie, tot un fel de istorie este… păcat că n-a fost materie de studiu în şcoală.

Mama, ce familiarizat esti tu cu personajele din mitologie. :shocked: Chiar te pricepi! :cheerful:

În mitologia greacă, divinitatea îşi pierde din caracterul sacru, devine totul profan. Aici, omul nu mai este făcut după chipul şi asemănarea fiinţei sau fiinţelor divine şi nici nu aspiră înspre asta, ci zeii sunt demistificaţi, întruchipează de multe ori cele mai animalice şi indezirabile trăsături umane: orgoliu, desfrânare, gelozie, răzbunare, nedreptate (cred că pedepsele pe care zeii sau zeiţele le dădeau muritorilor, de cele mai multe ori din motive injuste sau inexistente, ca un rezultat al jocurilor lor din Olimp – cum făcea Hera cu femeile pe care Zeus le viola, de ex., m-au intrigat cel mai mult.
Cred că miturile şi poveştile unei civilizaţii reflectă modul în care oamenii priveau şi înţelegeau lumea, modul în care se raportau la viaţă, unii la alţii etc. Şi, de remarcat faptul că această cultură, cea greacă, preluată de romani, a avut un impact deosebit şi stă, direct sau indirect, la bazele civilizaţiei europene.

Mie mi-a plăcut primul volum, cel destinat Zeilor :tongue: Şi prin plăcut nu mă refer că i-am agreat sau că am devenit fanul lor Îmi place mitologia din motivele amintite mai sus, e un mod de a înţelege Omul

Totuşi, ce personaj mi-a plăcut, poate e evident, dat fiind faptul că mi-am şi numit blogul astfel :tongue: Din păcate, Mnemosyne e un personaj destul de minor, secundar, nu am găsit multe detalii despre ea, aşa cum găseşti despre alte zeităţi.
Dintre cele mai cunoscute, poate Artemis. Şi Hector, dintre eroi

Da, grecii n-o prea duc strălucit, oricum până prin 2010 (parcă atunci a început criza), şi-au cam făcut de cap… Concurau salariile nemţilor, însă cu munca mai uşor (la concurenţă cu noi). Oricum, încă sunt în faţa noastră, comparativ, aş spune că nu-i tocmai rău să fii grec :dizzy: :ermm:

Medeea pt. că tot a întrebat Dragoş despre singura femeie (mă rog, şi magiciană, nepoată a vestitei Circe) printre argonauţii lui Iason. Altfel, poate spuneam Chiron, centaurul cel mai înţelept şi prieten al oamenilor, acela care l-a educat pe Achiles; sau poate Clio, muza istoriei, de ce nu Andromeda fiica Cassiopeei sau una dintre celebrele regine ale amazoanelor, Antiope, Hippolyte sau Penthesilea :biggrin: