Comentarii la Viață de ocnaș

De: Articole interesante de citit pe bloguri #39 | Iote Blog

2018-08-14T15:24:37Z

[…] Viață de ocnaș – gânduri de student în anul I care a terminat prima sesiune […]

De: Nice

2017-04-01T07:08:17Z

Da, dar conteaza si cat dureaza furtuna si cat straluceste soarele. 8O

De: coco

2017-03-31T17:40:52Z

asa este, dupa furtuna iese soarele mereu!

De: Nice

2017-03-28T06:51:37Z

Il astept, sper sa ma viziteze curand. :D Si sa ramana.

De: Cornelia

2017-03-27T10:09:27Z

Vine si succesul! :)

De: Nice

2017-03-27T08:31:55Z

Merci mult, Cornelia. :-) Rabdare am, doar de succes mai am nevoie.

De: Cornelia

2017-03-24T14:14:36Z

Usor e sa zambesti! Sa te bucuri de o raza de soare, sa razi de tine si faci glume si sa iti imfrumusetezi ziua prin asta. Iti da energie. Mie una imi da, dar acum cine stie poate o fi doar astenia de primavara care are efect invers la mine. :)
Mult succes iti doresc si rabdare!

De: Nice

2017-02-28T06:27:39Z

Sa fie! :-) Ma bucur mult pentru tine ca ti-a placut facultatea pe care ai urmat-o. 8) :-) Este minunat ca ai simtit astfel.

De: Jorjette

2017-02-26T13:12:04Z

Imi amintesc si eu perioada in cauza. Am ales mai intai facultatea de litere – dupa un an am renuntat. Era foarte solicitanta si mi-am dat seama ca nu ma ajuta cu nimic si chiar nu imi place.

Am ales apoi facultatea de psihologie unde fiecare curs, seminar a fost placere. La final m-am simtit foarte norocoasa doar pentru ca am avut aceasta ocazie de a invata atatea lucruri, de a ma descoperi pe mine si multi alti oameni frumosi.

Daca iti place cu adevarat, restul nu mai conteaza. Toata munca asta pe care o depui va fi rasplatita la un moment dat intr-un fel sau altul. Important este sa fii sigura ca este ceea ce vrei, ca te implineste ceea ce faci. Greul trece, satisfactiile raman.

Bafta multa in continuare!

De: Nice

2017-02-24T12:31:24Z

Multumesc mult de incurajari, draga Aura. :* Cred ca aceasta incredere trebuie mereu alimentata din exterior de eventuale reusite, de vorbe frumoase(ca ale tale), de oameni buni si cu suflet mare (intelegatori, altruisti, empatici). Cel putin asa se intampla (constat) in cazul meu. Daca ceva cat de mic se intampla si am o sincopa, o nereusita, un esec, am parte de cuvinte urate din partea colegilor sau profesorilor(nu neaparat de la facultate, la modul general zic), ma demoralizez rapid. Imi pierd (cel putin pentru o perioada) increderea in mine.
Sper sa-mi ajute Dumnezeu sa termin proiectul asta cu bine si sa nu ma retrag pentru ca asta e sentimentul ce ma incearca atunci cand sunt prea multe piedici si drumul nu e deloc lin. Nu stiu cat vom mai putea lupta cu morile de vant. Am impresia ca m-am inscris la Oxford sau Cambridge nu la o amarata de facultate la distanta. :D