Doua tragedii

Later edit: in Bucuresti a venit toamna. E deja frig… Ieri ma luptam inca cu arsita verii, visam cu ochii deschisi la o adiere de vant care sa racoreasca putin atmosfera incinsa din apartament, imi doream practic ce am azi, dar acum ca totul e aievea, nu-mi mai convine, vreau vara inapoi.  :silly:

In viata exista doua tragedii, una e sa nu obtii ceea ce-ti doresti, cealalta e sa obtii. G.B. Shaw.

De multe ori am senzatia ca generatia mea s-a nascut obosita. Ma uit consternata cata putere de munca are mama, care nu sta locului o clipa pe parcursul zilei, iar eu daca ma duc pana la aprozarul din colt (a se citi banca sau farmacie), ma intorc atat de ostenita inca nu mai sunt capabila sa fac nimic toata ziua. Cunoscandu-mi perfect fortele, mi-am ales o profesie de asa natura incat sa nu ma solicite exagerat, dar si in aceste conditii ma plang non stop ca sunt obosita si surmenata, iar concediile parca nu-mi ajung niciodata pentru a ma reface mental. Dar mai presus orice, consider ca ne-am nascut nemultumiti. Parca ne-ar fi frica sa ne bucuram, caci imediat gasim nod in papura oricarui lucru bun din viata noastra, avem mereu ceva de reprosat, de comentat, de carcotit. Daca e alb, ca de ce nu e negru, daca e frumos ca de ce e asa frumos, daca e cald  de ce nu e frig, daca e vara de ce nu e iarna. De ce ploua, noi vrem soare, iar cand intr-un final apoteotic acesta se indura sa iasa dintre nori, noi ne dam seama brusc ca suntem indragostiti de peisajele reci si mohorate, de stropii romantici de ploaie… E un soi rau de nemultumire pentru ca ne creaza anxietati si nelinisti nedorite, nu e vorba de acea nemultumire care iti da impulsul necesar de a face lucrurile din ce in ce mai bine, care te mobilizeaza si te obliga sa-ti depasesti conditia, nu, ea doar te macina neincetat, plasmuind premisele nefericirii cronice.

Uneori  motivele nemultumirilor noastre sunt intemeiate, dar ar trebui sa Continuă să citești Doua tragedii

Share

Sfaturi. Cand, cui, de ce?

“Cine asculta toate sfaturile care i se dau n-are timp sa fie el insusi” Carlo Goldoni

Probabil acesta este principiul dupa care am functionat in viata. Nu mi-a placut niciodata sa dau vina pe altii pentru greselile mele, iar daca am esuat intr-un domeniu sau am luat decizia eronata intr-o anumita situatie, macar nu am ramas cu regrete ca nu am fost suficient de puternica si hotarata sa ma bazez pe propriile cunostinte, rationamente, experiente, reactii. Ceva de genul: nu-mi dati sfaturi, stiu sa gresesc si singura! Da, am facut cum m-a dus pe mine capul si am avut sau nu dreptate, dar macar nu exista o alta persoana careia pot sa-i reprosez: uite, vezi ce mi-ai facut, din cauza ta sunt acum nefericita! Poate, pentru ca in acest caz, mi-e mai usor sa ma iert pe mine insami decat pe altul.

Nu-mi place sa primesc sfaturi. Desigur cand vine vorba de sanatate si bucatarie, nu ma feresc sa le cer. Iar prima persoana la care apelez, e si cea in care am cea mai mare incredere: mama. Atunci cand imi dau seama ca n-am nici cea mai vaga idee despre un lucru, cand ajung la capatul rabdarii si vad ca sunt total nepriceputa si nu-mi iese treaba oricat m-as stradui, atunci Continuă să citești Sfaturi. Cand, cui, de ce?

Share

Cires japonez

Un articol nou pe aceeasi tema, cu imagini recente (aprilie 2014) cu sakura gasiti aici.

“Eu nu am prieteni, deci mi-am facut din mintea mea prieten/Eu nu am dusmani, deci mi-am facut din delasare dusman”  Samurai anonim, sec XIV


Prunus serrulata sau ciresul japonez de mai sus este, probabil, cel mai celebru si totodata cel mai indragit arbore decorativ din Bucuresti. Lumea vine sa se relaxeze pe bancuta situata chiar sub coroana sa larga, sa se bucure de linistea din jur si sa priveasca ore intregi cum crengile se arcuiesc lenese spre pamant sub bogatia florilor sale roz. Sakura simbolizeaza in Japonia natura efemera a vietii, iar asupra mea, frumusetea sa fara seaman a avut un impact neasteptat.

Am vazut-o pe viu, pentru prima data in viata, saptamana trecuta, intr-o zi ploioasa de aprilie. Si, inevitabil, asa cum s-a intamplat si cu ceilalti, m-am indragostit iremediabil de floarea de cires. Cum nu-mi puteam lua ochii de la ea, i-am facut peste 100 de fotografii. Continuă să citești Cires japonez

Share

Pretentii

Un intelept a spus odata o vorba mare pe care incep tot mai mult s-o aplic indiferent de domeniul vietii mele: nu-ti fa iluzii, ca sa n-ai deziluzii. 

Se intampla adesea sa ne facem planuri, sa ne iluzionam in legatura cu o persoana, un film, un oras sau o situatie, pe parcurs sa fim oarecum surprinsi in mod neplacut, pentru ca la sfarsit sa ramanem cu un gust amar, neintelegand ce s-a intamplat, cum a fost posibil sa se ajunga aici. De ce suntem de cele mai multe ori crunt deceptionati de ceva sau cineva? Pentru ca avem asteptari prea mari, pentru ca pretentiile noastre sunt exagerate, pentru ca uitam sau neglijam un aspect important, privitul dincolo de aparente. Putin realism nu strica niciodata.

Un om prevenit, pus in garda, bine informat are toate sansele sa nu fie luat prin surprindere si nu risca dezamagirea, iar in final chiar nefericirea.

Si voi exemplifica cu trei intamplari recente din viata mea: Continuă să citești Pretentii

Share

Ce ramane cand dispare dragostea?

Nu stiu daca este o regula, dar cred ca sunt exceptii cazurile in care dupa o relatie amoroasa, cei doi protagonisti pot ramane prieteni. In fond, de ce ar ramane? Doar de dragul vremurilor in care s-au iubit, in care unul a insemnat totul pentru celalalt, in care au impartit bune si rele? De dragul amintirilor comune, mai mult sau mai putin frumoase? Oare o continuare a acestei legaturi, fie si doar ca simpli amici, nu ar dauna actualei relatii din viata fiecaruia dintre cei doi? Nu e mai sanatoasa o ruptura totala, una care sa presupuna zero contacte fizice, zero telefoane, discutii pe mess sau facebook, mesaje tip mail sau sms?

Cand incepem o relatie ne promitem unul altuia dragoste si prietenie vesnica. Si chiar simtim ca ne putem tine de cuvant. La final, atat timp cat barbatul va mai mai simti o atractie (sexuala) cat de mica pentru femeie, iar aceasta va purta anumite sentimente sau o oarecare consideratie barbatului, va exista tentatia de a se pastra legatura. Altminteri, Continuă să citești Ce ramane cand dispare dragostea?

Share

Dezamagire

“Pentru a gasi fericirea langa un barbat trebuie sa-l intelegi mult si sa-l iubesti putin. Pentru a gasi fericirea langa o femeie trebuie sa o iubesti mult si sa nu incerci s-o intelegi.”

Am gasit acest citat si am realizat care a fost marea mea greseala in relatiile cu barbatii. Nu am reusit sa-i inteleg. Nu am putut. Si i-am iubit prea mult… Eu nu stiu sa iubesc putin.

Azi imi dau seama ca esecul mi se datoreaza in totalitate. Nu izbuteam sa ne sincronizam, sa fim pe aceeasi lungime de unda. Se pare ca mai mereu reactionam diferit, simtim si percepem altfel lucrurile. Cand el dorea liniste si singuratate, eu aveam nevoie de atentie, afectiune si tandrete. Poate ar trebui spus ca eu simt o uriasa si constanta nevoie de dragoste si caldura sufleteasca. Si chiar daca sunt constienta ca nu o pot primi mereu, macar din cand in cand, o vorba de alinare e binevenita. Mai ales in momentele de cumpana. El vroia sa mearga la fotbal, eu mi-l doream in Continuă să citești Dezamagire

Share

Masa de seara

 

In familia mea, ultima masa a zilei se serveste de obicei in jurul orei 14. Insa cei mai multi dintre noi ajungem acasa dupa ora 18 si, deseori, evenimentele de la serviciu sau o plimbare prin aerul tare al toamnei ne pot provoca un apetit neobisnuit. Cum procedam in asemenea situatii? Ce facem, cum ne potolim foamea? Reusim sa ascultam de sfatul unui vechi proverb care spune astfel: micul dejun mananca-l singur, pranzul imparte-l cu prietenii, iar cina da-o unui dusman? Continuă să citești Masa de seara

Share