…este, în opinia mea, să descoperi locuri minunate care să te fascineze, să te entuziasmeze, să-ți facă sufletul să vibreze, să te îndemne la visare, să te facă să nu mai vrei să te întorci acasă și să te încarce cu energie pozitivă. Și, oricât de obosit ai fi, să vrei în continuare să vezi și să afli mai multe despre ele.

Pe toată durata excursiei am anchilozat, m-a durut îngrozitor capul, iar de picioare nu mai zic. Am ignorat orice tip de suferință fizică, am strâns din dinți și am mers mai departe. Cam 8 ore pe zi și tot nu a fost suficient să mă bucur de tot ce avea Praga de oferit. Aristocratică, elegantă, romantică și misterioasă, Praga lasă turistul însetat de artă, istorie și cultură bulversat, copleșit, îmbătat de atâta frumusețe. În Orașul celor 100 de turle toate casele sunt desăvârșite. Toate sunt adevărate palate somptuoase cu picturi și sculpturi pe care nu te mai saturi să le admiri. Toate clădirile sunt excelent conservate, una nu am găsit în paragină. Orașul de aur, dacă denumirea este la figurat, își merită cu prisosință numele. Pentru că Praga, sau cel puțin centrul ei, care oricum este imens, este o bijuterie care strălucește în soare mai ceva ca cel mai prețios diamant. Praga, o poveste fără sfârșit…

Îmi plânge inima că s-a terminat vacanța. Una pregătită în detaliu și care s-a dovedit a fi un real succes.

Pentru că uneori dorințele ni se îndeplinesc exact așa cum ni le-am pus. Și planurile nu ne sunt date peste cap de nimeni și de nimic, nu există surprize neplăcute, ci doar realizări. Așa am pățit eu cu Praga, totul a mers șnur de la început până la sfârșit. Așa cum am planificat așa a ieșit. Cazarea ireproșabilă, transportul perfect, orașul de vis. De vreme ce să mai spun? Au căzut trei stropi de ploaie luni, când a fost și cam mohorât, în rest am avut parte de soare și cer senin. Și multe grade în termometru astfel încât cele mai multe adolescente au schimbat gecile și blugii cu tricourile și pantalonii (foarte) scurți.

Am călătorit prin Praga preț de trei luni cu google maps. Și tare bine mi-a prins pentru că la fața locului, odată ajunsă, m-am simțit ca acasă. Evident că nu am avut nevoie de hartă pentru a mă orienta, cunoșteam deja toate străduțele, toate piețele, clădirile și stațiile de metrou. Praga îmi era un oraș familiar și m-am descurcat acolo mai bine decât în Bucureștiul meu natal.

Mi-au rămas multe de văzut și visez la o reîntâlnire cu Praga în culorile magnifice ale toamnei. Deși primăvara are farmecul ei incontestabil, iar clădirile vechi, medievale, fabulos decorate și pictate, încadrate de cireșii și magnolii înfloriți, accentuau romantismul și aprindeau imaginația turiștilor îndrăgostiți de frumos. Nici că puteam nimeri într-o perioadă mai bună.

Și pentru că oferta a fost atât de bogată, am avut de unde alege și mi-am găsit și câteva lucruri favorite. De pildă mi-am ales străduța favorită, cartierul preferat, obiectivul de suflet, băutura și mâncarea preferate.

Dar să le luăm pe rând (atenție, acesta este un articol introductiv, ca să vă trezesc interesul, vor mai urma și altele destinate călătoriei mele pe tărâmuri pragheze).

Piața preferată: Old Town Square – un adevărat muzeu în aer liber

Străduța preferata. De fapt au fost 3 (și poate nu întâmplător toate din Mala Strana). Thunovska – datorită arcului decorat în stil sgraffito

Uvoz – o străduță îngustă, pietruită, în pantă care se continuă cu alta și mai și, Nerudova

Nerudova – pentru pitorescul ei. Numită astfel după Jan Neruda, un celebru poet ceh, care a trăit în casa de la numărul 47 (“At the Two Suns”)

Clădirile de aici sunt cunoscute pentru simbolistica lor: Vulturul Roșu, Potcoava aurie, Homarul verde sau Lebăda albă.

Tot aici găsim și câteva palate construite în stil baroc (care găzduiesc două importante ambasade, a României și Italiei), multe magazinele cu suveniruri și restaurante îmbietoare cu mâncare tradițională.

Podul preferat: Podul Carol – singurul, de altfel, străbătut pe jos.

Podul Carol văzut din Tower Bridge

  Priveliștea favorită: cea de pe scările Castelului

Obiectivul turistic favorit: Hradcany – cel mai vast complex medieval din lume. Printre palate, grădini, muzee, turnuri, catedrale și ziduri străvechi parcă pășeam în altă lume. Una în care domnește pacea și armonia. Pentru că aici nu e neapărat vorba despre ce vezi ci despre atmosferă, despre cum te simți.

Catedrala Sf Vitus

Cartierul favorit: Mala Strana (Lesser Town) – datorită bogăției arhitecturale, pitorescului fără seamăn. Amprenta germană își spune cuvântul și o face cu mare stil.

Cel mai simpatic restaurant întâlnit în cale (nu am intrat însă)

Cea mai gustoasă mâncare încercată în Praga: gulaș (de vită și porc) cu găluște de cartofi. Berea e de decor, nu am putut s-o beau.

Băutura preferată în Praga (descoperită aici de fapt): cidru de mere – dulce și răcoritor, ca un suc.

Locul preferat din Praga, cel care mi-a plăcut cel mai mult, favoritul absolut, de unde nu am mai vrut să plec, aș fi rămas acolo toată ziua este…

Dar despre acest loc vă voi povesti în articolul viitor. Despre el și despre multe altele (mai ales că am și câteva recomandări pentru cei care vor să viziteze capitala Cehiei într-o bună zi). Cum vă spuneam, despre Praga putem discuta la infinit…

Și apropos de acest loc, cine îl ghicește primește de la mine un magnet de frigider foarte nice din Praga.