Ma indrept oarecum entuziasmata de birou, ma asez pe scaun, deschid calculatorul cu intentia clara de a scrie un alt articol. Am in minte subiectul perfect care abia asteapta sa fie tratat asa cum se cuvine, iar cititorii, de asemenea, sunt nerabdatori sa gaseasca ceva nou pe blog. E neactualizat de patru zile si oamenii se intreaba deja nedumeriti, pe alocuri ingrijorati, oare ce se intampla, de ce nu apare nimic, de ce atata liniste? In plus, acest comportament este incongruent cu un blogger sadea, adica acela care ofera zilnic o sama de cuvinte din intelepciunea si experienta proprie celor care-l urmaresc cu infrigurare.

Motivele disparitiei pot fi diverse. Unul ar fi lipsa de idei, de subiecte interesante, captivante. Acum vreo trei ani, cand am inceput sa scriu pe blogul personal, am dat absolut intamplator peste articolul de ramas bun al unui tip care isi incheia chiar in acea zi misiunea de luminare a maselor cu un mesaj cat de poate de sugestiv:“dragi cititori, am ajuns la capat de drum, simt ca nu mai am nimic de transmis, am spus tot ce aveam de zis”. Atunci mi se parea de neconceput atitudinea sa, acum o consider de bun simt.

Pe altii ii pot coplesi problemele din viata reala si chiar nu isi mai gasesc timp pentru blog. Sau ii cuprinde depresia, dezgustul, plictiseala. Sau poate realizeaza ca lumea virtuala nu e decat o copie fidela a realitatii, o jungla in care supravietuiesc doar cei puternici si nu au de ce sa lupte pe doua fronturi, unul e deja prea mult. Ori toate astea la un loc, plus lipsa de inspiratie mentionata putin mai sus.

In cazul meu este fie oboseala, fie lipsa de chef. De obicei, vinerea sunt libera ca pasarea cerului si as putea concepe articolul vietii mele. Dar nu se intampla asta pentru ca imediat ce deschid blogul si incep sa navighez, realizez ca nu pot s-o fac. Nu vreau s-o fac pentru ca nu mai pot ramane aici, am nevoie ca de aer de o noua evadare din virtual. Inchid calculatorul si asa ramane toata ziua. Dupa sapte ani in online, primii cinci petrecuti zi si noapte pe bloguri, am ajuns aproape de saturatie.

Sunt curioasa, vi se intampla vreodata sa nu aveti chef (o zi sau mai multe) sa scrieti pe blog? Daca da, cum procedati, lasati totul balta si evadati pentru o vreme din virtual sau va ganditi ca trebuie sa oferiti ceva nou cititorilor, ca mai presus de orice blogul trebuie actualizat si faceti un efort supraomenesc, va moblizati ca sa publicati ceva, orice?

sursa foto: www.weheartit.com