“5 nemti intr-un Audi Quattro ajung la granita cu Italia.
Vamesul italian ii opreste si le spune:
– Este ilegal sa cari 5 persoane cu un Quattro!
– Cum adica e ilegal? a intrebat soferul german.
– Quattro inseamna PATRU! raspunse vamesul italian.
– Quattro este doar numele automobilului. raspunse neamtul uimit. Uita-te la hartii: Masina este prevazuta sa care 5 persoane!
– Nu poti sa ma pacalesti tu pe mine! raspunse ofiterul vamal italian. Quattro inseamna 4. Ai 5 persoane in masina si astfel incalcati legea!
Neamtul raspunde nervos:
– Idiotule! Vreau sa vorbesc acum cu supervizorul tau! Vreau sa vorbesc cu cineva cu mai multa inteligenta!
– Imi pare rau! raspunse vamesul. Nu poate veni … e ocupat cu doi indivizi intr-un Fiat Uno.”

Sunteti probabil la curent cu celebra campanie “Romane fii mai neamt!”. Impetuoasa, exuberanta, visatoare si impulsiva, dar mai ales certata rau cu ordinea si disciplina, delasatoare si superficiala uneori, adepta a cunoscutelor expresii “lasa-ma sa te las” si “las-o ba ca merge si asa” sunt prin excelenta o latina vulcanica si pasionala, desi poate imi eram mai bine daca as fi fost ceva mai calma si mai rabdatoare, mai punctuala si mai organizata. De-a lungul timpului am intrat in contact cu doua categorii de oameni, pe de o parte cei care tradeaza prin toti porii spirit german, harnici, seriosi, dar rezervati, chiar usor distanti, iar pe de alta prietenosii expansivi si posesivi, cei cu sangre caliente, detinatorii spiritului latin.

Sa-i analizam putin si sa incepem cu posesorii spiritului german. Cum sunt ei?

Harnici, perseverenti, eleganti, disciplinati, eficienti, hotarati. Le place sa insiste pe detalii, nu suporta sa fie zoriti, fiind cunoscuti pentru prudenta lor proverbiala. Se enerveaza rar, sunt buni ascultatori, isi intrerup rareori interlocutorul, insa sunt dornici de a pune intrebari ulterior, acestea fiind utile si pertinente, demonstrand ca faptele au fost asimilate eficient. Se pricep sa poarte un dialog plin de logica. Par intotdeauna rezonabili, imperturbabili si echilibrati. Au o inima mare pe care deseori o ascund cu multa pricepere. Printre exponentii acestei categorii ii remarcam pe britanicii rezervati si manierati, germanii faptici si scandinavii taciturni.

Spiritul latin ii caracterizeaza pe cei pasionali, visatori, iubitori de senzatii tari, rafinati, tandri, ironici chiar si cu ei insisi, adaptabili, comunicativi, descurcareti, nepretentiosi. Au un debit verbal fenomenal, gesticuleaza excesiv, percep diferit notiunile de timp si spatiu, obisnuiesc sa intarzie chiar si 45 de minute, sa lucreze in echipa si sa traiasca in aglomeratie. Iti demonstreaza afectiunea lor in mod constant, zambesc des, le place sa discute despre valori si conceptii, sa  impartaseasca detalii despre vacante, familie, aspiratii, dezamagiri, preferinte. Interpreteaza regulamentele dupa bunul plac, incalca sau fenteaza legile, sunt oportunisti, nerabdatori, mai putin directi, le place sa mearga mai pe ocolite pana sa-si atinga tinta. Plini de energie debordanta cand ii cuprinde febra actiunii sau in momentele lor de profund vizionarism, latinii nu agreeza rutina si sarcinile  banale. Sunt oameni relaxati, romantici, fermecatori, iuti, intuitivi, certareti, guralivi (uita notiunea timpului intr-o discutie aprinsa) si dramatici. Sunt uneori fatalisti, emotivi si inventivi. Reprezentativi sunt spaniolii, italienii si francezii.

Pe care il agreati? Cu care din cele doua categorii va identificati intr-un procent mai mare? Va caracterizeaza mai degraba spiritul latin sau mai degraba cel germanic?