Ideea unei scurte vacanțe în Bulgaria a prins contur undeva pe la începutul lunii iulie. Planul inițial era să vedem Castelul Reginei Maria, Grădina botanică și colecția de cactuși uriași aferentă.

Dar, odată ajunsă pe meleagurile mult îndrăgite ale sfântului booking (asta pentru că eu sunt amatoare de călătorii super ieftine, iar el mi le furnizează pe tavă), dezamăgită de oferta de cazare din Balcic, m-am orientat către Sunny Beach, stațiune care-mi suna mai occidental și despre care știam (din imaginile de pe net) că are multe hoteluri arătoase și moderne.

M-am gândit astfel: Sunny Beach este amplasat între Balcic și Nessebar, le vizitez pe ambele și cu ocazia asta împușc doi iepuri deodată.

Doar că Bulgaria e…Bulgaria. Nu e nici Spania, nici Franța. Nu e nici măcar Croația sau Cehia. Și nu era nici pe departe destinația mea favorită de vacanță. De fapt, nu era deloc o destinație pentru că nici prin cap nu-mi trecea să ajung acolo în următorii 30 de ani.

Niciodată nu aș fi crezut că mă pot întoarce îndrăgostită până în vârful urechilor de Bulgaria. Niciodată nu mi-aș fi închipuit că îmi va plăcea atât de mult să fotografiez Marea Neagră cea banală și plină de alge.

Pentru că ce am descoperit la fața locului a întrecut orice imaginație. Bulgaria a fost surpriza vieții mele și asta datorită, în principal, orășelului magnific numit Sozopol (despre care o să vă povestesc separat într-un alt articol, e o întreagă aventură, nici acum nu-mi vine să cred că am fost în stare să mă avânt singură în necunoscut).

Să ne întoarcem și să ne axăm, așadar, pe șederea de 4 nopți în Sunny Beach.

Specializată deja în găsirea celor mai tari oferte posibile, am dat lovitura și de data asta: am identificat și rezervat hotelul perfect. Am căutat ceva care să ne îndeplinească toate cerințele: cameră spațioasă, aer condiționat, wi-fi gratuit, chicinetă bine utilată (în cazul în care nu aveam mic dejun, și nu am avut), balcon, lift, parcare gratuită și recepție deschisă non-stop. Și o notă bună pe booking, recenzii elogioase. Și, cel mai important, un preț microscopic, cât să nici nu simți gaura din buget.

Hotel Avenue, situat ultracentral, chiar pe bulevardul principal, în mijlocul stațiunii, la 10 minute de plajă, a fost ca o a doua casă și m-am despărțit de el în lacrimi. Eu i-am oferit 9,6 și cred că am făcut o analiză obiectivă. Studioul de 45 mp dintr-o clădire modernă cu lift panoramic, avea 3 paturi plus o canapea, o baie imensă (apă caldă non stop) și chicinetă cu tot ce trebuie pentru gătit. Plus o cafetieră super nice. Multe scaune și măsuțe inclusiv pe balcon (unde am găsit și un grătar pentru uscat rufele) deci loc berechet pentru a lua masa în tihnă.

Vedere din balconul hotelului

Vedere din balcon spre Hotel Jupiter

În holul de la etajul 1 unde era camera noastră (nr. 14)

Am plecat la drum cu mașina personală burdușită de mâncare, dulciuri și băutură (apă, sucuri, bere) pentru a mai economisi bani. Oricum după festinul de la Neptun, ultimul lucrul care-mi mai trebuia era un alt bufet suedez la all inclusiv.

În interiorul camerei pozele sunt făcute cu mobilul

Desigur au fost și minusuri. Camerele nu erau izolate fonic și nici foarte bine luminate (romanticii ar fi fost fericiți aici). Pernele păreau umplute cu câlți, deloc odihnitoare(după gustul meu), iar prosoapele nu au fost schimbate niciodată, deși se făcea curățenie zilnic. Totuși era un hotel de 3 stele, iar la 244 de lei de persoană pentru 4 nopți cred că am avut condiții ultra decente.

Fără îndoială, recomand călduros acest hotel oricui vrea să aibă un sejur agreabil în Sunny Beach, e aproape de plajă, de stația de mașină care duce la Nessebar, de autogara din care am luat autocarul spre Burgas ca să ajung în Sozopol, de supermarketuri, terase pitorești și de cea mai animată zonă a stațiunii, unde distracția pare a fi maximă după numărul năucitor de mare de cluburi și discoteci luate cu asalt de tineri din toate colțurile lumii.

Dar, mai important, cred eu, după ce am citit atâtea păreri exprimate pe booking (și m-am distrat copios) este să vă alegeți un hotel mai mic, care poate fi administrat ușor, unde să aveți parte de liniște. Pentru că un hotel mare, cu peste 300 de camere și cu 8-9 etaje înseamnă îmbulzeală la masă, cozi interminabile la lift (chiar rămas blocat între etaje), gălăgie, mizerie (cameristele nu au timp să între în toate camerele), lipsă apă caldă, locuri de parcare și alte “mici” neajunsuri. 

Câteva cuvinte despre stațiune. Sunny Beach este o imensitate de stațiune dezvoltată aparent haotic de-a lungul a cca 9 km de plajă, cu hoteluri fabuloase de 4 și 5 stele , în regim all-inclusive, dar și cu multiple unități de cazare în sistem self-catering, foarte aglomerată, plină de tineri (media de vârstă cred că e undeva la 25 de ani) veniți la distracție si care se comportă inadecvat (să ne exprimăm blând) și lasă în urma lor o mizerie greu de imaginat.

Cineva scria undeva că cei mai mulți sunt germani și olandezi veniți aici să scape de părinți și să trăiască viața la maxim. Nu pot să cred că nemții aruncă hârtii și peturi pe stradă, acasă, în Germania. De ce ar face-o aici, pentru că totul ține de educație, nu?

În rest, dacă facem abstracție de mizerie, e destul de frumușel. Hoteluri superbe, terase îmbietoare, prețuri pentru toate buzunarele, vegetație luxuriantă.

Din Sunny Beach se organizează excursii interesante în zone mai apropiate sau mai îndepărtate cu potențial turistic uriaș

Am testat iaurtul, pizza (la felie), fructele (strugurii), halvaua, rahatul, cidrul de mere și înghețata lor și toate au fost delicioase. Oricum am plecat la mine doar cu 300 de lei (cca 130 de leva) din care 244lei (cca 107 leva) au fost pentru cazare. Deci pentru diverse cheltuieli nu mi-au rămas decât cel mult 25 de leva. Dar m-am descurcat. Ba mai mult, m-am întors acasă și cu niște mici suveniruri, câteva săpunuri handmade și 4 magneți.

Câteva cuvinte despre drumul prin Bulgaria.

La dus am plecat în jur de 7 AM și am ajuns la Hotel Avenue chiar la ora 14 pentru check in. În București ploua infernal, era frig și părea o zi tipică de noiembrie. La meteo ni se povestea ceva de un ciclon care-și va face de cap câteva zile bune (preventiv mi-am luat și cizmele). Am ales să ieșim pe la vama Giurgiu-Ruse, am plătit 13 lei taxa de pod și 30 de lei vigneta (am lipit-o pe parbriz în dreapta jos) și am pornit spre Varna trecând prin localitățile Tsar Kaloyan și Razgrad pe E70.

Drumul a fost bun, lejer, fără probleme. După orașul Shumen am intrat pe autostrada A2 și după vreo 78 km am ajuns în capitala maritimă a Bulgariei, cel mai mare oraș de coastă, Varna, de unde am continuat pe A5 și apoi pe un drum normal, E87 trecând prin simpatica stațiune Obzor (posesoarea unor hoteluri cu design original), am înfruntat 30 de km de serpentine printr-o zonă împădurită, semi-muntoasă și ne-am pomenit că temperatura urcă vertiginos de la 16 până la 27 de grade C, cerul se luminează brusc și la orizont se profilează nimeni alta decât capitala soarelui și a bunei dispoziții, Sunny Beach, unde ne-am minunat cât de cald și de frumos e și că beneficiem de o zi ideală de plajă.

La întoarcere am stat 5 ore la Ruse și am jurat că e ultima dată când mai trecem pe acolo până nu se repară podul groazei. Am ajuns acasă, plecați de la 12 din Sunny Beach, la ora 10 seara, obosiți și plini de nervi.

În concluzie: șoselele din Bulgaria sunt excelente, traficul infernal prin orașe și stațiuni, se circulă bară la bară, dar lejer pe autostrăzi și drumuri naționale.

Urmează articolul destinat plajei din Sunny Beach, dar și celor două bijuterii de la Marea Neagră, orășelele Sozopol și Nessebar.