In copilarie, ca orice fetita, aspiram in taina la doua lucruri care mi se pareau mie cele mai importante din lume: dragoste si frumusete. Pe atunci erau la moda Legendele Olimpului, si alegerea a venit natural, preferata a ajuns sa-mi fie tocmai zeita ce intruchipa aceste idealuri, Afrodita.

Mai tarziu, la sfarsitul adolescentei, am inceput sa visez la o dragoste salbatica si cotropitoare, ca o forta ce se dezlantuie din senin, te mistuie si te tine inlantuita fara ca tu sa poti sau sa vrei sa i te opui, fara sa ai optiunea razvratirii. O prizoniera a pasiunii fara limite, a dorului chinuitor, a dorintelor dulci si ardente. Neinfricata si vehementa, trepidam cu toata fiinta la aparitia trandafirilor rosii ai iubirii inflacarate.

Mai apoi m-au atras ca un magnet profunzimile imensitatii oceanului albastru, ale privirilor discret iscoditoare, ale iubirilor imposibile. Pentru ca ele ascundeau enigme pe care un impuls inexplicabil ma indeamna a le descoperi si dezlega. Pentru ca eram la varsta revelatiilor, pentru ca fascinatia pentru mister era mereu atat de vie si de tulburatoare. Imi aprindea imaginatia ideea de explorare si cucerire a noi redute, cu cat mai dificila misiunea si pericolul mai mare, cu atat sporea indarjirea si nevoia mea de merge pana la capat.

Acum sufletul meu obosit tanjeste dupa liniste si reciprocitate. S-a saturat de patimi devoratoare si emotii bulversante, de jocuri si surprize, iar vanatoarea de mistere a incetat. Ar vrea o iubire calma si curata, implinita, adevarata, cantata pe acorduri line de vioara si pian. O iubire ca un soare ce dezleaga portile inghetate ale inimii si ramane acolo pentru a straluci si a o incalzi pentru eternitate.

Daca asemanam iubirea cu un soare, cum ati vrea sa straluceasca acesta pe cerul sufletului vostru: puternic si inflacarat, dar cu intermitente sau bland si constant?

Cu alte cuvinte, in etapa actuala a vietii voastre, care este tipul de iubire ce vi se pare mai potrivit, cel al iubirii mistuitoare, surprinzatoare, datatoare de senzatii puternice sau cel al iubirii echilibrate, calme si protectoare?

What a wicked game you play
To make me feel this way
What a wicked thing to do
To let me dream of you
What a wicked thing to say
You never felt this way
What a wicked thing to do
To make me dream of you
And I don’t wanna fall in love
[This love is only gonna break your heart]
And I don’t want to fall in love
[This love is only gonna break your heart]

Asta e povestea… Asadar, ce ar trebui sa fac? Sa ma indragostesc sau  nu? :ermm: Cum sa impiedic nasterea si maturizarea acestui sentiment? :dizzy: