• Esti la scoala. Intra profesorul in clasa. Ghinion!, azi se da extemporal. E pe numere! Numarul unu cei de la fereastra, numarul doi cei de la usa. Am facut scoala generala, gimnaziu….. Am facut liceu. Am facut chiar si facultate. Politehnica ce-i drept, dar in sfârsit. Intotdeauna, fara exceptie, indiferent de nivel, de când am inceput eu sa constientizez fenomenul, s-a gasit câte un ratacit care sa intrebe: dar eu ce numar sunt? Profesorul, plictisit, incearca si el sa faca haz de necaz, asa ca se adreseaza calm habaucului (tot fara exceptie, habaucul a fost mereu un mascul; fetelor, mai ordonate din fire, le era cu desavârsire imposibil sa nu deosebeasca fereastra de usa), acompaniat de gesturi largi cu mâna, ca sa inteleaga orice cretin: am spus asa, numarul unu cei de la fereastra, numarul doi cei de la usa. Ia sa vedem, acum te descurci?

• Esti in metrou. E aproape liber. In fata ta, o baba. Nu se hotaraste unde sa se aseze. Are 5 locuri la dispozitie si penduleaza intre ele ca un cuc beat. I-e greu sa aleaga!

• Esti la volan. Pe banda din dreapta ta, unu’, care semnalizeaza de zor. Parca ar vrea sa treaca in fata ta, dar nu e convins ca il lasi. Incetinesti…incetinesti…incetinesti…aproape ca te opresti, ii faci semn cu farurile. Nimic, niente, nada. Omu’ opreste semnalu’ si continua sa mearga pe banda lui. Ridici din umeri, accelerezi si incerci sa-ti vezi de drum. Când, fara sa se asigure, fara sa mai semnalizeze (ca doar a tot semnalizat cu putin timp in urma!) omu’ face brusc la stânga, iti taie fata si mai sa te buseasca.

• Esti la un curs. E un curs optional, organizat de o …. organizatie cât se poate de neutra. Vine cine vrea, nu e obligat nimeni sa participe. Idea de baza a unui asemena curs este sa-ti deschida apetitul pentru subiectul in cauza, sa-ti aduca niste idei generale la cunostinta. Nu e masterat. Nu e doctorat. Nu e organizat pentru profesionisti. N-are legatura cu scoala. Am participat si eu la câteva! Intotdeauna s-a gasit unu’ smecher (sau una smechera in acest caz) care sa stie mai multe decât profesorul / instructorul / organizatorul. Când organizatorul vorbeste, smecherul / smechera il ingâna, il urmareste pas cu pas, doar-doar l-o prinde cu ceva! Nu asteapta sa termine, nu asteapta sa se treaca la dezbateri, dar incepe cu intrebarile “incuietoare”. Smecherul stie raspunsurile (sau are impresia ca le stie) si e curios: oare le stie si organizatorul? Organizatorul raspunde, smecherul continua cu intrebarile…e din ce in ce mai greu sa gasesti o iesire, se pare ca smecherul s-a specializat in intrebari imposibile! Dar de ce mai vii frate daca le stii pe toate?!?!?! Culmea e ca mai si costa. De ce mai dai banii daca esti asa bine pregatit, vrei sa vezi oamenii in incurcatura, vrei sa vezi daca poti baga in belea pe cineva? Sadicule!

• Uffff…..hai ca daca mai scriu mult cad in depresie si cine stie de ce mai sunt in stare, ca stau la opt.

Voi aveti experiente cu prosti ai satului pe care doriti sa ni le impartasiti si noua?

http://www.youtube.com/watch?v=xzSHRJ1nrcg&feature=related