Am ajuns și eu în sfârșit la Therme!

Da, se pare că asta e soarta mea, să mă extaziez ultima de locurile pe care ceilalți le-au vizitat demult și de care deja s-au săturat.

Tot eu sunt și ultimul român ce nu ajunsese încă la Roma și, de asemenea, ultimul român care nu trecuse pragul Castelului Reginei Maria din Balcic.

Chiar și așa, vara asta a fost fabuloasă, specială, pentru că am trăit câteva momente în care am fost copleșită de emoție, de un entuziasm pur, izvorât din bucuria în fața frumosului: primul a fost în Paxos și Antipaxos, al doilea la Grădina Botanică din Balcic și ultimul, ieri, la Therme.

Iar în acest articol nu vreau să vă povestesc despre cum a fost construit cel mai mare spa din Europa, de la ce adâncime se extrage apa termală, câte locuri de parcare există și ce materiale s-au folosit pentru pardoseală. Vreau doar să vă vorbesc despre emoții, despre experiența mea într-un loc deosebit, despre ce am simțit, ce mi-am plăcut și mai ales de ce nu aș mai reveni acolo prea curând.

Da, am avut ocazia să mă relaxez într-un decor de vis, să admir palmierii, orhideele și calele din pădurea tropicală, să mă minunez de piscinele cu aromaterapie, să mă destind pe sezlongurile cu hidromasaj din piscină, printre bulbucii buclucași dătători de senzații uimitoare și să beau un delicios cocktail sau un frappe răcoritor așezată în cel mai confortabil scăunel direct în apa caldă la pool barul din piscina exterioară. Am făcut plajă, m-am bronzat în hamac, am testat baia de aburi “Rainforest” unde mirosea demențial, am profitat de tot ce avea de oferit zona The Palm, aleasă pentru petrecerea unei zile de vară, însă am rămas și cu un gust amar care mă împiedică să spun un da hotărât unei reveniri în paradis.

În primul rând mă deranjează prețul. Toată lumea spune că e ok, însă personal îl consider uriaș pentru actualul meu buget. A fost o experiență, am văzut cum e la Therme, dar a doua oară nu știu dacă-mi voi mai permite luxul de a cheltui 130 de lei într-o singură zi. În opinia mea Therme e un loc pentru cei cu venituri peste medie.

Și o să vă explic în detaliu cum stă treaba cu banii. 69 de lei costă intrarea pentru o zi. Dar este imposibil să nu cheltuiești suplimentar.

Ești tentat să consumi mereu câte ceva, un cocktail, o înghețată, suc/bere/vin sau un croissant, o prăjitură. În plus, mâncarea e scumpă. De exemplu, două bucățele mici de pește au costat 21 de lei.

(frigărui de cod negru plus garnitură de cartofi cu rozmarin, 26 de lei)

Stând în apă atâtea ore dezvolți un apetit neașteptat și ți se face tot timpul sete. Iar faptul totul este contorizat de brățara primită la intrare și pe moment nu trebuie să scoți bani (din slip) face ca totul să pară un joc.

Bine că măcar ei îți interzic să cheltuiești exagerat, creditul meu total de pe brațară a fost de 385 de lei.

În al doilea rând, nu mi-a plăcut deloc transportul gratuit. Aglomerație (și era 9:15), vacarm de nedescris, dezorganizare. La plecare (ora 20) autobuzul n-a mai venit. Ni s-a spus ca a rămas blocat în trafic. Nu întru în amănunte că risc să scriu un roman.

Și ultimul inconvenient este legat de muzica din Therme. Am avut inițial impresia că sunt la un spa, rapid am înțeles că de fapt am nimerit la discotecă. Muzica răsuna asurzitor în tot complexul. Unora li s-a părut în surdină, asta e, chestie de percepție.

În plus:

-nu înțeleg rostul acelui lac artificial cu apă extrem de murdară

– plaja cu nisip este foarte departe de piscină

– acoperișul retractabil nu a fost deschis deși era o zi superbă, însorită, de vară, puteam face o plajă pe cinste

– după ora 16, pe jos, printre șezlonguri și palmieri musteau bălțile, se aluneca foarte ușor, pare extrem de periculos să te deplasezi dintr-un loc în altul. 

Sinceră să fiu mi-aș fi dorit să găsesc la Therme o oază de liniște (să-mi aud doar propriile gânduri), un spațiu destinat meditației, introspecției. Deși aceasta a cam lipsit, au existat alte lucruri care au compensat și m-au fascinat:

Așadar, iată și un top al principalelor atracții din zona The Palm în viziunea mea:

1. Apa termală, tratată, ozonificată, purificată, schimbată la fiecare 4 ore, cu o temperatură plăcută (35 de grade în piscina interioară, 36 în cea exterioară), fără clor, albastră, clară, ireală. Inițial mi s-a părut prea caldă, obișnuită fiind cu apa mării. Apoi mi-am dat seama că de fapt asta este temperatura ideală și nu mi-ar fi plăcut să fie mai  rece.

jacuzzi

2. Șezlongurile cu hidromasaj care făceau deliciul tuturor celor prezenți în apa, practic era bătaie pe ele, iar eu nu mai mai săturam de bulele care îmi masau delicat tot corpul, aș fi rezistat sub ele toată ziua (deși o ședință nu trebuie să dureze mai mult de 20 de minute).

De ce este bun hidromasajul? Pentru că:

– ajută organismul să elimine toxinele și stimulează drenajul limfatic

– reduce stresul și anxietatea

– stimulează sistemul digestiv

– conferă organismului forță și vitalitate

3. Piscinele cu aromaterapie. În bazinul mineral cu apă de la Marea Moartă, care stimulează sistemul imunitar și ameliorează afecțiunile aparatului respirator, era fun pentru că apa te ținea la suprafață și singurul lucru care-ți mai lipsea, ca să te simți ca în pozele de pe google, era ziarul, cel cu litiu ne îmbunătățea brusc starea de spirit, acesta fiind răspunzător pentru buna noastră dispoziție, iar cel cu magneziu și calciu avea și el multiple beneficii terapeutice: regla metabolismul, ritmul cardiac, întărea aparatul locomotor. Timp recomandat: 7 minute.

  bazin mineral cu litiu

O singură problemă, în primele două bazine, de îndată ce am intrat, am simțit pișcături, usturime pe întreg corpul. Oare e normal?

4. Orhideele, palmierii, în general toate plantele prezente în interior carea dădeau impresia că te afli într-un loc exotic, o insulă tropicală în miniatură. Dacă nu ar fi existat ele, farmecul locului se diminua considerabil.

Tree of life sau “Arborele ințelepciunii” in vârstă de 120 de ani

5. Piscina exterioară, o prelungire a celei interioare. Accesul se făcea printr-o ușă rotativă și pentru zilele de vară consider că e un must. De fapt eu pentru a îmbina înotul și relaxarea cu bronzul am venit aici.

ușa rotativă care permite accesul spre piscina exterioară

6.  Pool barul din piscina exterioară. A fost pentru prima dată în viață când am savurat o băutură răcoritoare chiar în apă. Cinderella, cocktail-ul cu portocală, ananas, lămâie și sirop de granadine a fost delicios, iar frappe-ul cu gust de migdale revigorant și foarte aromat.

7. Sauna rainforest cu pereți de sticlă, o baie cu aburi cu temperatură de 35 de grade, unde beneficiai (gratis și doar la anumite ore) și de diferite tratamente de înfrumusețare (peeling, măști de față cu argilă). Intrând aici ai impresia că ai nimerit într-o pădure tropicală, iar senzațiile olfactive sunt pe măsură.

Câteva cuvinte și despre personalul de la Therme: cei mai mulți dintre angajații cu care am intrat în contat mi s-au părut super amabili și am apreciat enorm acest lucru. Nu se uită nimeni de sus la ține, nu ești tratat cu indiferență, dimpotrivă, te fac să te simți aici binevenit și răsfățat. Nu știu ce se întâmplă în complex în weekenduri (și nici nu vreau să aflu), eu am ales o zi din cursul săptămânii și aglomerația nu a fost chiar insuportabilă.

Concluzie: la Therme m-am simțit ca în vacanță în Maldive. Sunt super entuziasmată că acum am unde merge ori de câte ori am chef să petrec o zi în paradis. În total, pe drum, dus-întors, fac cca 3 ore.

Și pentru că sunt deja trei zile de când am început să scriu articolul și acum nu mai sunt impresii la cald, ci mai degrabă la rece, pot spune că aspectele negative s-au estompat și că abia aștept să mă întorc la Therme.

Când? Într-o zi cu soare!

PS

Aici aveți și varianta germană a spa-ului bucureștean. Diferența: cadrul natural de vis în care este localizat complexul lor.