Later edit: dupa o scurta inspectie am constatat ceva mai devreme ca mi s-a stricat umbrela. Maine imi cumpar una noua, ce culoare credeti ca ar trebuie sa fie? Se poate o parere? Si nu in ultimul rand, La Multi Ani tuturor barbatilor care citesc acest blog! :heart:

Anul trecut pe vremea asta va povesteam  intr-un articol peripetiile mele pe meleaguri catalane. Proaspat picata din paradisul ploilor(Costa Maresme la acea data) in mirificul colt de rai bucurestean, unde soarele, caldura si buna dispozitie erau deja instalate, am incercat sa ma adaptez oamenilor si locurilor. Fara prea mare succes insa, pentru ca gandurile mele se indreapta zilnic spre patria lui Gaudi si Dali, iar inima-mi bate cu putere cand  ceva sau cineva imi aminteste de taramuri spaniole.  Iar ploaia ce cade necontenit de cateva zile imi accentueaza nostalgia acelor timpuri. Azi plang nu doar dupa perioada aprilie-mai 2010 ci dupa intregul an 2010… 2011 a strecurat atata amaraciune si suferinta in suflete, incat pana si soarele a uitat sa mai iasa.

Iata un fragment din articolul scris pe 5 mai anul trecut:

Jurnal de calatorie– ultima zi la polul ( catalan, spaniol si european al) ploilor

4 mai 2010, ora 7:30 AM –  Santa Susana, Costa Maresme: ploaie, vant, frig

ora 10 AM – Tunel del Cadi (5026 de metri, al treilea ca marime din Spania), ninsoare, vant, zero grade, turisti zgribuliti de frig  in slapi si maieuri, inarmati cu ochelari de soare si multe vise spulberate prematur,  savureaza un capuccino incalzit printr-o originala metoda(cea a agitarii sarii),

ora 12: Andorra la Vella, Andorra: soare, frig, turisti veseli si optimisti, shopping(sau doar window shopping), 

ora 20:30 PM– Santa Susana: ploaie, frig, vant, same old story ,

5 mai 2010, ora 4:10 PM Bucuresti, Romania– aeroportul Henri Coanda: soare, cald, 25 de grade, vreme de plaja, oameni relaxati in tricouri si pantaloni scurti!!

Culmea turismului: sa pleci in Spania la mare, in mai, si in loc de costum de baie sa ai nevoie de costum de schi!

Concluzie: polul european al ploilor s-a mutat in Bucuresti. La acest tablou jalnic al deprimarii si deznadejdii cronice s-a mai adaugat azi o veste sinistra: se pare ca ploaia nu ne va parasi decat din iunie cand se va instala pentru trei luni seceta si canicula. Se prefigureaza o vara fierbinte, cel putin la propriu… In aceste conditii ce sa fac, sa ma bucur de stropii reci de ploaie pentru ca la vara le voi duce dorul sau sa sper ca totul nu e altceva decat o alarma falsa?

Cum este vremea in orasul vostru? Ce stari va imprima ploaia nesfarsita de primavara tarzie? Cum a fost pana acum 2011 pentru voi, bun sau rau? A adus el ceva nou in vietile voastre? Il regretati vreo clipa pe 2010?

Wish of Love nu constituie doar marea mea dorinta secreta pentru ceva ce nu pot avea, este intai de toate numele unui parfum dintr-o gama ce continea(vorbesc la timpul trecut pentru ca, din pacate, firma care o producea a retras-o de pe piata) preferatul meu absolut dintre toate parfumurile incercate de-a lungul timpului: Wish of Luck.  Intotdeauna am simtit ca dragostea si norocul sunt cumva nedespartite, ca intre ele exista o legatura inefabila si indisolubila, ca fara noroc nu poti spera sa ai parte de  dragoste, iar fara dragoste nu simti ca traiesti.

V-ati intrebat vreodata care este parfumul dragostei? Dar cel al norocului? In viziunea mea cele doua au o aroma fresh, caracterizata prin note de mar verde si citrice racoritoare la care se adauga acorduri florale de nufar si ciclama, vanilie si mosc. Totul presarat cu mult optimism, veselie, succes si energie pozitiva.

Acesta este parfumul pe care l-as purta eu in fiecare dimineata, unul in deplina armonie cu personalitatea mea(simpla, sincera, delicata, sofisticata, vioaie, indrazneata, generoasa, prietenoasa, calma si calda), cu felul meu de a fi, cu mirosul meu natural si cu hainele pe care le imbrac. Parfumul trebuie sa ma reprezinte, face parte din categoria produselor must-have.  Nu mi-au placut niciodata aromele aspre, lemnoase,  cele grele,  orientale sau cele exotice, dulci. Prefer ceva usor, discret, suav, ceva care sa imi dea o stare de bine, sa-mi induca increderea  si vitalitatea atat de necesare unei zile reusite din toate punctele de vedere. Ceva care sa ma transporte instantaneu fie intr-o padure verde de brazi, fie pe malul unui lac cristalin de munte,  al unui ocean inspumat sau intr-un camp plin cu flori inmiresmate.

Exista asadar sase categorii de esente de parfum – oriental, oceanic, lemnos, fructat, floral si  verde. Desi este cunoscut faptul ca atunci cand  alegem un parfum trebuie sa tinem cont de varsta, anotimp si, nu in ultimul rand, de momentul din zi in care il folosim, dimineata sau  seara, eu m-am oprit deocamdata la cel fresh, floral-fructat.

Si chiar daca esenta de parfum este mai  concentrata, aroma acesteia pastrandu-se mai mult in timp(in medie cca 5 ore), iar apa de toaleta se raspandeste mai repede si de aceea este nevoie sa fie aplicata de mai multe ori in aceeasi zi, mirosul mentinandu-se aproximativ patru ore, optez pentru cea din urma. In timp ce prima imi da dureri de cap, fiind mult prea puternica si prea grea, cea de-a doua ma relaxeaza si energizeaza. Poate parea curios, dar niciodata nu am putut sa folosesc parfumurile scumpe, produse de firmele celebre.

Am gasit aici parfumurile specifice semnelor zodiacale:

Parfumurile semnelor de apa(Pesti, Scorpion, Rac):

Semnele de apa iubesc parfumurile care lasa o impresie dulce, amaruie, fina, dar puternica asupra celor din jur, in functie de imprejurarile si ocaziile in care sunt purtate. Un efect deosebit asupra psihicului persoanelor aflate in zodiile de apa il au parfumurile de cuisoare sau de ambra cenusie.

Arome specifice:parfumurile in a caror esenta intra aromele de lemn, tutun sau miere; parfumurile cu aroma de lotus, parfumul din flori de portocale; parfumul cu miresme de nuca de cocos sau de flori salbatice; parfumurile care induc un miros asemanator cu cel al pielii.

Parfumurile semnelor de aer(Gemeni, Balanta, Varsator):

Aerul este un simbol al transparentei, al diafanului si al inspiratiei, iar zodiile de aer reprezinta manifestari concrete ale spiritului de libertate. Niciun parfum nu se potriveste mai bine semnelor de aer decat parfumurile florale delicate, parfumurile care iti starnesc simturile prin prospetime, inedit si independenta. De asemenea, semnele de aer sunt atrase de mirosurile si parfumurile vesele, amintind de dinamismul vietii, de voia buna, de caldura anotimpurilor, de noutate si imponderabilitate. Zodiile de aer adora totodata si parfumurile ambigue, parfumurile destinate ambelor sexe sau parfumurile care provoaca celor din jur stari contradictorii.

Arome specifice:parfumurile de frezii; parfumurile de magnolie; parfumurile de fructe proaspete; parfumurile de lamaie si verbina; parfumurile de violete; parfumurile de caramel dulce sau iasomie.

Parfumurile semnelor de foc(Berbec, Leu, Sagetator):

Focul stie sa arda si sa mistuiasca, este datator de energie si lumina. Zodiile de foc sunt un izvor de energie nestavilit si au un suflet mare si aprins. Drept urmare, parfumurile care se pliaza cel mai bine personalitatii zodiilor de foc sunt parfumurile dinamice, astringente, parfumurile neconventionale, barbatesti, agresive, dar senzuale in acelasi timp. Parfumul acestor zodii trebuie sa transmita pasiune, forta, iubire, placere si nonconformism.

Arome specifice: parfumurile orientale; parfumurile usor artificiale; parfumurile iuti, cu esenta de scortisoare; parfumuri masculine caracterizate prin mirosuri erbacee.

Parfumurile semnelor de Pamant(Capricorn, Taur, Fecioara):

Pamantul este un simbol al realismului, al obiectivitatii si al stabilitatii, precum si al atasamentului fata de familie si locuri. Personalitatea celor aflati in zodiile de pamant armonizeaza cu parfumurile pamantului, parfumurile sofisticate, pretentioase, clasice, amintind de miresmele terestre. Printre parfumurile preferate de zodiile de pamant se numara parfumurile puternice si energice, in arome pregnante si pertinente. Si nu in ultimul timp, parfumurile zodiilor de pamant trebuie sa denote eleganta si seriozitate.

Arome specifice: parfumurile de salcam; parfumurile de capsuni; parfumurile de sofran si paciuli; parfumurile de cimbru si ylang;parfumurile de mosc; parfumurile in care domina esentele lemnoase precum cele de cedru sau de santal.

In acest moment port parfumul Bright Crystal de la Versace.

Este un parfum delicat, de vara, floral, cu accente fructate. Note – Rodie, Yuzu, Bujor, Magnolie, Lotus , Ambra Vegetala, Mosc, Mahon. Stil: senzual si stralucitor.

Am fost mereu o infocata sustinatoare a moderatie in orice domeniu al vietii. Cu exceptia celui afectiv, evident. Consider ca primita si oferita, indiferent de cantitate, dragostea nu dauneaza, dimpotriva, vindeca, calmeaza, innobileaza. Mai bine in exces decat deloc. Am incheiat paranteza. Astfel ca am cautat modalitatea prin care  trebuie folosite cele sase gusturi fundamentale pentru a reda echilibrul organismului.

Se spune ca cel mai hranitor este gustul dulce. Atunci cand ne  simtim slabiti,  devitalizati sau dupa ce am pierdut in greutate, e bine sa consumam alimente dulci: cereale, lapte, miere, fructe bine coapte sau uscate.  Este indicat in orice anotimp daca provine din alimente naturale, in cantitati moderate si combinat cu celelalte gusturi. Excesul de dulce determina cresterea in greutate, provoaca somnolenta, apatie, respiratie ingreunata, tuse, diabet.

In doze mici, gustul sarat are efect digestiv, in doze medii, este purgativ, iar in doze mari este vomitiv. Alimentele sarate sunt sarea, branza sarata, laptele de capra, maslinele, rosiile. Plante medicinale sarate sunt galbenelele, maghiranul, scaiul vanat, sanzienele, valeriana. Excesul de sarat ne face sa suferim de sete, scade vitalitatea si duce la pierderea dintilor. De asemenea, determina albirea si caderea parului, dar si zbarcirea pielii.

Alimentele cu gust acru au proprietati energizante si racoritoare. Cele mai comune sunt fructele (lamai, grepfruit, zmeura, visine), vinul, otetul din mere. Excesul de acru  poate da o senzatie de arsura pe gat, in piept si in inima.

Gustul amar are un puternic efect detoxifiant, reduce febra, alina mancarimea pielii si usuca transpiratia.  El se regaseste in anghinare, salata verde, castraveti, cacao, papadie, dar si in plantele medicinale precum lemnul domnului, brusturele, pelinul, talpa gastei, aloe, cicoarea, musetelul sau echinaceea.  Excesul de amar insa da senzatia de oboseala si slabiciune.

Gustul picant e apreciat ca stimulent digestiv si actioneaza ca un antibiotic natural. Ceapa, usturoiul, hreanul, varza, telina, conopida, vinetele, ardeiul iute, ridichile sunt cele mai consumate alimente picante. Gustul picant e indicat iarna pentru ca e incalzitor. Folosit in exces , cauzeaza o senzatie de arsura in gat si corp, de sete si de ameteala.

Recomandate pentru efectul lor antiperspirant si antiinflamator, alimentele cu gust astringent sunt gutuile, spanacul, leguminoasele, urzicile, stevia, bananele verzi, rodiile, nucile, fructele insuficient coapte. Gustul astringent este indicat in curele de slabire. Excesul de gust astringent poate sta la originea unor afectiuni precum paralizia unei parti a corpului, balonarea abdomenului sau durerile cardiace.

Dintre cele sase gusturi il prefer pe cel sarat(moderat). Imi plac branzeturile si rosiile. :) De la cel picant aleg vinetele, ridichiile si conopida, iar de la cel amar salata verde si castravetii. De la cel astringent imi fac cu ochiul stevia, urzicile si spanacul, iar de la cel acru aleg visinile.

Si pentru ca tot se apropie Craciunul si Revelionul, ma tot gandesc pentru ce desert sa optez. Ceva gustos si nu prea dulce, ceva ce sa contina si putina cacao. Am gasit! O sa-mi cumpar un cozonac fin, aromat si foarte pufos. Dar nu Panettone, ca nu-mi place.

Care este gustul vostru preferat?

Motto: „Puritanism: teama ca cineva, undeva, s-ar putea sa fie fericit” (anonim)

„Am muncit 30 de ani si am ajuns sa traiesc dintr-o pensie mizerabila de patru milioane de lei si sa cer de pomana!” este o fraza pe care de vreo sase luni o auzim cu o tenacitate demna de o cauza mai buna pe posturile de stiri. Nu te poti lupta cu asa ceva. Cine nu ar plânge de mila un asemenea om? Pe de alta parte, tot posturile de stiri se vaita in gura mare ca aprozilor pensionari li se reduce pensia la „doar” optsprezece milioane. „Doar” atât. Cum o dai, cum o intorci, nu e bine. Ma rog. Sa trecem la ale noastre.

Am fost crescut in spiritul muncii. Numai daca te spetesti muncind reusesti, lenesii sunt buni de pus la gazeta de perete in cadrul rubricii „Asa nu!”. Am lucrat pe santier si am invatat sa beau. Am lucrat in fabrica si am descoperit „cooperativa munca in zadar”. Dar am intâlnit si niste oameni carora li se spune „creatori” (e vorba in acest caz de creatorii de modele de bibelouri din portelan) si care frecau menta in mod profesionist. De la ei am invatat multe! Sunt convins ca fiecare din noi, cei care am avut sau avem un loc de munca, s-a izbit in viata de tot felul de trântori, de hârtogari sau diversi alti oameni care reuseau cumva sa se sustraga intr-un mod enervant (pentru noi) de la ceea ce consideram in general a fi drumul drept.

Sa nu ma intelegeti gresit. Am cunoscut si oameni exemplari in ale muncii (si de la ei am invatat câte ceva); atâta doar, ca nu ei sunt subiectul acestui articol.

Exista o suma de persoane fericite, care nu trebuie sa lucreze pentru a trai. De asemenea, exista si persoane care vor musai sa munceasca, indiferent daca au traiul asigurat sau nu. Si exista restul lumii, oamenii care lucreaza pentru ca n-au incotro. Astia sunt cam 80% din total.

Pâna la noi probe stiintifice, viata pe care o traim este si unica. Nu exista dovezi cum ca ar exista o a doua sansa. Cum credeti ca are rost sa o traim?

Ghidul lenesului

Autor: Tom Hodgkinson

Editura Nemira & Co, 2006

„Ghidul lenesului” ne invata cum sa ne educam lenea astfel incât aceasta sa devina rafinata. Sa fim lenesi boemi, nu lenesi lumpeni. Pentru ca, nu-i asa?, oricine poate fi lenes atunci când nu are nimic de facut. Important e sa stii cum sa-ti alegi momentele in care sa stai cu ochii in tavan in timp ce restu’ lumii se rupe cu munca, cum iti poti petrece timpul mai mult sau mai putin liber astfel incât sa nu simti ca hobby-urile devin „munca” si, in sfârsit, cum sa faci toate astea fara sa-i iriti (prea tare) pe sefi sau colegi, intrucât prietenii adevarati oricum te inteleg si te accepta asa cum esti. Lenea e o treaba serioasa, trebuie educata, nu oricine se pricepe.

Ghidul succesului pentru lenesi

Autor: Marc Allen

Editura Mix, 2009

„Ghidul succesului pentru lenesi” arata ca oricine poate avea succes, indiferent de ritm. Importanta este focalizarea pe obiective si scopuri in sine, nu pe drumul care trebuie parcurs musai in ritm allegro furioso. Suntem persoane diferite, iar cararea in viata nu trebuie standardizata. Autorul, el insusi un lenes notoriu, a scris o carte care la noi e editata in format A5 si nu are decât putin peste 100 de pagini. Stiind perfect cui se adreseaza in primul rând (cartea poate fi citita inclusiv de maniacii muncii, chiar daca e dedicata cu precadere lenesilor) , Marc ne avertizeaza inca din start: daca va e greu sa cititi tot, concentrati-va doar pe ce e scris cu aldine, ca e suficient! Frumos….Dovada ca se poate „si altfel” ne e oferita de el insusi. A reusit sa-si construiasca o avere impresionanta, intrucât a realizat ca poate fi lenes si perseverent in acelasi timp. El, personal, fara sa câstige la loto sau sa mosteneasca ceva. A mers pe calea lui, setat in modul lui: lejer, relaxat, sanatos si pozitiv. Ba chiar mai mult de atât: face bani fara sa faca rau in jur. Firma lui are grija de mediul inconjurator, e parte in Green Peace, hârtia utilizata pentru tiparire e 100% reciclata, cerneala e pe baza de soia, iar electricitatea din birouri e furnizata de energie solara.

Voi… cum stati cu munca?

„E frumos ca munca” (cu varianta „e frumos ca ziua de luni”)

Cristina, o minunata prietena de familie, descriind o pe cineva urât cu spume.

„Cunostintele mele imi tot spun ca ce fac eu nu e munca, pentru ca eu la munca asta fac: ma distrez”.

Rajko Kuzmanovic

Why is everybody in such a hurry? Laid Back….

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=y2HQ_uNHkxU]

Un barbat simplu, cu aspect comun:

un banal inel de logodna

o mica petrecere de nunta

o luna de miere intr-un loc nepretentios

o  casuta modesta

copii dragalasi

un barbat familist convins

dar si foarte muncitor

o masina pentru cumparaturi

inca o masina pentru copii

pantofi pentru orice moment al zilei si orice ocazie

outfits

cosmetice

farduri

excursii in strainatate o data pe an

seri romantice in oras

cadouri

terapii de purificare, restabilire si revitalizare la spa

Nici nu suntem extrem de pretentioase, nu?

via mail

Nu stiu ce va doriti voi,  eu am avut doar un singur vis: sa fiu femeia unui singur barbat.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=zPh1EnagpOA&feature=related]

Sunt intr-o binemeritata vacanta de blogging, ma simt excelent si, sincer, ma bate gandul sa renunt definitiv la aceasta activitate ce creeaza o dependenta bolnavicioasa. Visez cu ochii deschisi la recuperarea independentei mele de odinioara, cand nu auzisem de bloguri, iar pe net intram o ora pe saptamana sa-mi verific mailurile. Ce vremuri…ce viata!!! :(

Totul a inceput prin toamna lui 2006 cand am intrat pentru prima data pe blogurile de fotbal ale gsp-ului. Pe atunci eram pasionata de sportul rege si citeam cu nesat orice articol aparea pe site-ul respectivului ziar. Iar comentariile aferente mi-au starnit curiozitatea si interesul dintr-un sigur motiv: pasiunea pusa in ele, uneori dusa la absurd, care genera o violenta a limbajului greu de imaginat si tolerat. Ma uitam efectiv ca la un spectacol, grotesc pe alocuri, dar care impresiona prin arsenalul aruncat in joc de combatanti. De cele mai multe ori, lupta de idei condusa excelent de persoane de o inteligenta si umor rar intalnite de mine degenera in jigniri si injurii nedemne pentru astfel de minti luminate. Si atunci, in plin razboi stelisto-dinamovist(nu uitati ca totul se petrecea in 2006, cele doua echipe erau inca la putere in fotbalul romanesc, provincia nu-si incepuse inca ascensiunea in Liga 1), printre tunuri si baionete, un gand funebru mi-a incoltit in minte: de ce nu as fi si eu parte integranta a acestui nemilos raboi? Oh, cat mi-ar fi placut…dar repede am realizat ca nici macar nu stiu sa scriu pe bloguri, d-apai sa ma iau la tranta cu adversari de asemenea calibru. Si am ramas un simplu spectator,  urmarind fiecare discutie si cunoscand in acest fel extrem de bine taberele beligerante. Stiam fiecare nick in parte, cat poate si ce poate. Si ma distram, ma delectam cu parerile lor, gandindu-ma ca niciodata nu voi fi in stare sa insir pe o foaie virtuala mai mult de doua fraze. Abia in primavara lui 2007 mi-am luat inima-n dinti si am lasat un prim comment pe un articol semnat chiar de redactorul sef al respectivei publicatii. Lasat e un fel de-a spune, din ratiuni care-mi scapa si acum, acel post al meu nu a aparut niciodata. Dar ce mai conta, imi gasisem curajul necesar si nimic nu ma mai putea opri. Au urmat zeci de batalii cu inamicii dinamovisti, rapidisti, ceferisti, din care am iesit de multe ori sifonata, dar distractia a fost de fiecare data la cote maxime. Mai ales ca semnam  cu nick neutru, nimeni nu stia ca in spatele acestuia se afla o fata. Nopti nedormite la calculator, tone de cafele dimineata pentru a putea face fata la job, si iata cum o alta dependenta se prefigura la orizont: cofeina.

Trei ani de zile…

Azi imi sunt straine toate: si fotbalul, si fostii aliati sau adversari, si certurile, ura,conflictele, si acele bloguri. Il am pe al meu si vreau sa renunt la el. Intr-un fel, simt ca si acest blog face parte din trecut. Un trecut la care ma uit senina si caruia nu-i port resentimente.

Should I do that? Can I do that? Time will tell…

Voi cand v-ati apucat de blogging? Si poate mai important, de ce ati facut-o? V-ati gandit vreodata sa abandonati? Sunteti dependenti de blogul vostru?

Nu obisnuiesc sa fac asa ceva, e prima data cand procedez astfel, dar am gasit cateva articole minunate pe care vreau sa vi le recomand si voua. Le gasiti aici, aici si aici.  Demult nu am citit un articol atat de frumos si sensibil  precum cel al DianeiEmma.