De ce ti-e frica nu scapi este un  proverb foarte adevarat, care m-a urmarit toata viata. Bineinteles exista si o explicatie destul de plauzibila, se pare ca am o minte puternica  :( , astfel incat gandurile mele sunt energii capabile sa atraga in realitate situatia pe care mi-am imaginat-o. Intr-o carte recomandata de vacitim mi-am gasit si caracterizarea perfecta:  “anxietatea intruchipata,  persoana incapabila sa se bucure de prezent”. Se spune ca e putin probabil ca un eveniment fericit sa apara pe fondul unei tensiuni mentinute aproape permanent, iar oamenii fericiti sunt predispusi la situatii placute. Dar cati dintre noi  reusim sa fim mereu senini ca o zi de vara, in care niciun norisor nu brazdeaza cerul gandurilor noastre?

Nu stiu  care este primul lucru care va vine voua in minte cand auziti cuvantul toamna. Eu ma gandesc instantaneu la scoala. Nu mi-a placut niciodata scoala, nici ca loc de socializare, nici ca loc de pregatire pentru viata, de acumulare de informatii, cunostinte. Mi-a placut la facultate pentru ca aveam o oarecare libertate si nu eram nevoita sa invat zilnic, sa fac teme, sa dau extemporale. Rutina din scoala generala si liceu ma ucidea lent, dar sigur.  Mi s-a parut plictisitor sa invat, asa ca nu mi-a placut aceasta activitate. Insa, vroiam doar note mari, meritate sau nu, nu prea conta, trebuia musai sa iau doar noua si zece. Evident ca nu se intampla asta, pentru ca, din nefericire, cineva a avut proasta inspiratie sa inventeze anumite stiinte exacte si,  mai apoi,  sa ne oblige pe noi sa le studiem. Nu am facut parte din acea categorie privilegiata de elevi care prindeau lectia din clasa, eu preferam sa visez la cai verzi pe pereti, la nemurirea sufletului, la viata de dincolo, la reincarnare, la orice mai putin sa dau atentie la ceea ce-mi era predat. Iar la facultate nici nu aveam timp sa respir, d-apai sa mai si gandesc si  sa procesez ceea ce mi se trasmitea, scriam la fiecare curs cate 12 pana la 14 pagini A4.  Dar cea mai mare oroare am avut-o de examene. Cand ma pregateam asiduu, pentru ca au existat si situatii cand nu invatam nimic,  aveam niste emotii cumplite, imposibil de controlat si mentinut la un nivel suportabil. Drept urmare le detestam, imi doream cu disperare sa termin sesiunea mai repede si sa scap de ele si de perioada de stres generata de acestea. Si ca un facut, blestemul examenelor ma urmareste si azi…

Daca de sustinerea examenelor nu sunt nici azi ocolita, se pare ca nici de primitul notelor nu scap asa usor. De curand m-am inscris pe un site de analiza, unde alti bloggeri au posibilitatea de a-ti examina blogul si a-l nota corespunzator. Evident ca in fiecare zi verific cu o nedisimulata curiozitate ce nota am mai primit pentru el. Pana acum review-urile au fost pozitive, i-au fost acordate trei  note de 9 si doua de 10, iar media este de 9,40. Sunt la inceput, entuziasmul este mare, probabil ma va tine pana in momentul cand prima nota de 4 isi va face simtita prezenta in catalogul virtual. :) Dar nu-mi bat capul prea tare, oricum de ce mi-e frica nu scap. :P

Care a fost/este  nota voastra preferata?