In imaginea de mai sus se afla motivul pentru care mi-am dorit page rank 4. N-am crezut ca voi ajunge vreodata sa-l obtin, dar zilele trecute, printr-o minune, domnul google s-a gandit sa-mi faca o surpriza frumoasa la inceput de an. Si acum urmeaza sa aflati povestea temei albastre (asa cum imi place mie s-o numesc).

In urma un an de zile, cand abia imi achizitionasem domeniul, cutreieram disperata pe diferite site-uri pentru a gasi o tema care sa ma si reprezinte, care sa ma faca sa visez ori de cate ori o vad, sa ma relaxeze instant de fiecare data cand intram pe blog. O iubitoare a verii  si mai ales a albastrului infinit al oceanului ca mine, a cazut in cea mai adanca admiratie si cel mai profund extaz la vizualizarea acestui template. In momentul in care am gasit-o, am exclamat fericita: “ACEASTA este TEMA”.

Doar ca lucrurile bune, cele care merita cu adevarat, pe care ti le doresti cu ardoare, nu se obtin usor. Iar persoana care va scrie aceste randuri nu a primit nimic pe tava. Niciodata. A trebuit sa munceasca, sa sufere, sa faca sacrificii pentru a izbandi indiferent de domeniul in care dorea sa realizeze ceva. Cand celorlalti le era necesar doar un pas pentru a-si atinge visul, ea avea un intreg munte de urcat…

Asadar tema pe care pusesem eu ochii nu era pentru oricine. Era o tema in editie limitata, fiind disponibila doar pentru blogurile cu page rank 4. In plus, cel care o dorea trebuia sa alcatuiasca si un text format din 300 de cuvinte (banuiesc ca in engleza) care urma sa fie postat pe blog. Iar continutul era un fel de reclama la site-ul proprietarului… :cwy: “Mai sa fie”, mi-am spus, “cum sa capat eu tema asta cand eu am page rank zero si, mai ales, cum sa pun eu reclame pe blogul meu?”

Nice nu e nici cea mai pura si nici cea mai inocenta fiinta din lume. Dar are cateva principii de viata. Putine, dar sunt. Si oricum, ce-i prea mult strica. :devil: Iar in online are unul pe care tine mortis sa nu-l incalce: fara advertoriale pe blog. Pentru ca eu scriu din suflet. Nu pentru bani, nu de dragul de a mai posta ceva nou. Pentru ca nu scriu ceva in care nu cred si nici nu intentionez sa fiu falsa aici, in casuta mea. Pe mine chiar ma pasioneaza subiectul abordat, de aceea insist sa-l dezbat in acea zi, nu dupa cateva zile sau o saptamana… Marturisesc ca ma plictisesc de el destul de rapid.

Asadar, daca pentru a o avea tema visurilor mele trebuie sa-mi incalc un principiu de viata, prefer sa renunt la ea. “Sunset farm cruise” nu va fi niciodata a mea…

Sunt curioasa, voi sunteti dispusi sa faceti anumite sacrificii pentru a va indeplini o vis, o dorinta? Cat de departe sunteti in stare sa mergeti pentru a obtine un lucru? Aveti principii in mediul online?

sursa foto

Later edit: in stanga sus am creat un nou poll. Va invit sa va votati tema favorita!

O tema e o stare de spirit, cum sa pastrezi una la infinit?

Principalul motiv pentru care am trecut pe domeniu a fost acela ca nu eram deloc multumita de temele puse la dispozitie bloggerilor de catre platforma gratuita wordpress. Acum, de ce sa nu recunosc, parca le-au mai diversificat si imbunatatit, ai de unde alege. Insa eu cautam ceva original, ceva creat parca special pentru mine, in deplin acord cu personalitatea mea si cu subiectele propuse pentru dezbatere. Imi doream o tema vesela, vie, colorata, care sa ma inspire si sa ma provoace sa visez la taramuri de basm, locuri pe care doar imaginatia le poate atinge. O tema care sa ma determine sa revin cu drag pe blog, sa ma faca sa raman, sa ma inveseleasca si binedispuna doar contempland-o.  Am gasit multe teme gratuite pe net, insa majoritatea contin buguri care le fac de neutilizat. Intr-un final am descoperit un site ce ofera cateva teme gratuite care reliefeaza ideea de vacanta, vara, calatorie. Si am deschis cutia Pandorei… Daca la wordpress eram limitata, aici aveam prea multe optiuni. Imi placeau toate si imi era imposibil sa ma decid asupra uneia in mod deosebit pentru a o pastra permanent pe blog. Asa ca am inceput sa le tot schimb, sa ma joc practic. Poate imi e dor sa mai fiu iar copil…  Si mai e ceva, daca eu ma imbrac zilnic altfel, de ce nu as face acelasi lucru cu blogul?

Fericita nevoie mare, teribil de incantata de temele mele frumoase, am pornit prin blogosfera. Si am fost rapid readusa cu picioarele pe pamant. Pe unde intram citeam ca lumea prefera teme albe, aerisite, minimaliste. Cei care adoptau astfel de teme erau felicitati si complimentati. Oamenii vor teme simple. Chiar ieri am dat intamplator de opinia Alicei, care reprosa unui blog ca are o tema prea incarcata. Alte pareri sustin ca unele widgeturi (precum cel cu vremea de exemplu) ar fi nefolositoare si lumea nu vrea sa le vada pe pagina principala.

Acum vin eu si ma intreb, imi aranjez blogul ca sa imi placa mie sau ca sa se simta bine vizitatorii? Bun, lumea adora temele albe, aerisite, dar ce ma fac ca eu tocmai de ele fug. Nu vreau acelasi model standard impus parca de wordpress. Evit clasicul cand vine vorba de blog, de teme. Ma plictiseste ingrozitor. Adevarul e ca nici mie nu imi pica bine cand intru pe bloguri cu prea multe reclame sau widgeturi, pe bloguri cu fundal inchis, dar trebuie sa se inteleaga faptul ca atatea capete, atatea pareri.

Si niciodata nu-i poti multumi pe toti. Dar macar sa iti placa tie sa tot intri pe propriul blog, ca vizitatorii poposesc pentru cateva secunde, hai minute in cel mai bun caz.

Avem mai jos exemple de teme din cele doua categorii. Simple:

si (mai) colorate:

Pe care le preferati? Care vi se par mai frumoase, temele wordpress sau blogger? Cat de mult va influenteaza parerea celorlalti in alegerea temei?

Va deranjeaza schimbatul temei aproape zilnic pe un blog? Pentru ca eu as dori sa completez fiecare articol cu o tema anume. :biggrin: