Comentarii la: Poveste de duminica

De: Nice

Nice — Mon, 06 Dec 2010 21:05:15 +0000

Din pacate uneori sunt doar povesti. Pana la urma orice realitate este ceea ce rezista imaginatiei noastre. Merci. :)

De: artificiality

artificiality — Sun, 05 Dec 2010 22:10:10 +0000

Ca să fiu Gică Contra, aleg să mă deprime poveştile de iubire. Cât timp nu-s ale mele, cedez în faţa individiei.

PS. frumos post :)

De: Nice

Nice — Sun, 05 Dec 2010 11:16:41 +0000

Sincera sa fiu, eu ma straduiesc sa va pun mereu in incurcatura, dar nu prea imi iese schema. :P Voi insa va descurcati mai mult decat onorabil, iar eu sunt surprinsa placut de originalitatea , inspiratia si imaginatia de care dati dovada de fiecare data. :) :)

De: QED

QED — Sun, 05 Dec 2010 11:10:34 +0000

Si eu iti multumesc pentru aprecieri, Nice, dar niciodata nu pot sa ma documentez asa cum o faci tu. Sunt prea lenesa si nu am o minte meticuloasa si predispusa catre cautare continua… De-aia m-am plafonat. Insa subiectele pe care le propui ma intereseaza, imi incita neuronii lenesi si-i pune la treaba. Deci totul ti se datoreaza, draga mea. :) >:D<

De: Nice

Nice — Sat, 04 Dec 2010 16:27:12 +0000

Cu o oarecare surpridere constat ca avem o maniera asemanatoare de a privi iubirea si consecintele ei, de a actiona in aceasta privinta. Probabil ca ne dorim atat de mult sa avem parte de ea, sa ne insotesca mereu pasii, dar in acelasi timp ne e atat de teama de suferinta. Ma repet, uneori comentariile tale sunt mai frumoase si mai valoroase decat articolele noastre. Merci pentru acesta postare superba. :)

De: QED

QED — Fri, 03 Dec 2010 18:05:22 +0000

Ma feresc de dragoste datorita consecintelor ei, dar constientizez ca ea, in sine, aduce voie buna, fericire, bucurie, seninatate. Poate ca trebuie sa ne avantam si mai apoi sa privim totul condescendent. Mai apoi, dupa ce trece suferinta. Pentru ca in timp ce traim la maxim frustrarea de a fi parasite sau de a ne fi inselate asteptarile nu gandim decat ca acest sentiment, nobil pana la urma, trebuie sa dispara de pe fata pamantului, ca nu aduce decat tristete si amaraciune. Surprinzator ca pana la urma trebuie sa intelegem ca iubirea este doar o tranzitie. Daca am constientiza nu ne-am avanta si n-am simti ca traim. Pana la urma e mai bine sa te arunci inainte si ce-o fi o fi. Sufletul nu pleaca de acolo. Ramane mut si nepasator. Mintea, cred ca este cea care dicteaza marile suferinte.
Bine punctat, Nice. Superb, chiar.

De: Nice

Nice — Tue, 30 Nov 2010 19:25:51 +0000

Multumesc mult, le transmit. >:D< Da, se poate spune si asa. Numai eu stiu cat am plans si suferit pana a aparut el. :(

De: ZuZu

ZuZu — Tue, 30 Nov 2010 19:22:52 +0000

O ce dragut, felicitari parintilor tai si la cati mai multi ani de iubire !
E normal ca aceea sa fie prima reactie, sa fim dezamagite si asa mai departe, dar e important sa trecem peste si sa ne continuam viata (in caz ca…). Iar tu ai fost o norocoasa ca ai intalnit o asa persoana. :D

De: Nice

Nice — Tue, 30 Nov 2010 16:45:16 +0000

Oho, ce surpriza placuta mi-ai facut in seara asta. :) Felicitari, nu multi au nobletea, puterea si decenta sa-si ceara scuze. Doar barbatii adevarati o fac. ;)

De: Nice

Nice — Tue, 30 Nov 2010 16:42:57 +0000

Stai linistit, mi se intampla si mie. Frecvent. :))