De-a lungul timpului am intalnit tot felul de barbati. Cei mai multi mi-au fost indiferenti. Pe unii i-am simpatizat si chiar indragit pentru felul lor de-a fi, pe altii am ajuns, in timp, sa-i iubesc, pe cativa i-am judecat gresit si am regretat apoi, dar au existat si cazuri, cand, in final, pe unii i-am ignorat sau chiar detestat. Sau, ca sa nu para prea dur termenul, sa zicem ca nu i-am placut atat de mult. Sa vedem mai exact in ce conditii s-a intamplat asta:
1. Cand am remarcat intransigenta in sensul de inflexibilitate. Sunt barbati care nu vor recunoaste ei ca au gresit sau ca s-au pripit cu o anumita judecata sau concluzie nici in ruptul capului. Barbatii sunt mult mai orgoliosi decat femeile. Eu insami sunt o femeie orgolioasa (din pacate, pentru ca nu e motiv de lauda) si doua nuci tari rar se pot intelege. Dar cand imi aduci argumente zdrobitoare, de necontestat, admit ca nu am avut dreptate. Si nu mi se pare deloc o umilinta. Un barbat poate merge pana in panzele albe pentru ideea sustinuta. Se cred detinatorii adevarului absolut, nu au pareri ci doar convingeri si nu ar renunta la ele nici cu pretul vietii.
2. Cand am sesizat idei putine si fixe. Asta s-ar incadra tot la punctul 1. Am intalnit barbati care nu fac altceva decat sa repete la infinit doua trei lucruri pe care le-au invatat ei de prin carti sau ca urmare a catorva experiente traumatizante si care in mintea lor echivaleaza cu marile adevaruri despre viata, om si univers. In rest nu mai stiu nimic. Nici morti nu-i scoti din ale lor, nu cedeaza, nu se lasa impresionati de argumente, iar cand incerci initierea unei discutii pe marginea unui subiect care nu le convine, pe care nu-l stapanesc, dau bir cu fugitii, te lasa cu buza umflata in drum. Si, culmea, tot ei se supara. Sunt unii care nici nu se sinchisesc sa se certe cu o femeie. Considera ca nu merita osteneala…
3. Cand am fost mintita si nu oricum ci cu zambetul pe buze, fara remuscari, fara sa se realizeze penibilul situatiei. Pentru ca nimeni nu e asa de prost sa creada in baliverne, ca uneori preferam sau suntem nevoite din anumite motive sa inghitim gogosile lor, temporar, e partea a doua. Vin cu scuza clasica: “mintim sa va protejam”, cand in fapt, o fac sa iasa ei cu basmaua curata, sa nu trebuiasca sa dea explicatii, sa nu-si stirbeasca aura de om corect si responsabil, de barbat de casa. Mint dintr-un egoism pur si un tupeu dus la extrem.
Aroganta, prepotenta, sfatosenia, afisarea ostentativa a aerului de superioritate, tupeul si inselaciunea sunt naravuri specifice mai degraba barbatilor. Mai sunt si altele, dar acestea ma deranjeaza pe mine in mod deosebit. Mai ales cand sunt extrem de evidente, se manifeste plenar cu orice ocazie si vin la pachet.
Pe voi ce va deranjeaza cel mai mult la sexul opus?
Dupa aproape 28 de ani de existenta, am ajuns la concluzia ca barbatii si femeile nu sunt atat de diferiti. Am intalnit atatea femei inflexibile, cu idei fixe, orgolioase, mincinoase, cu aer ostentativ de superioritate, tupeu si maxima inselaciune incat mi-e tare greu acum sa mai cred ca sunt naravuri mai degraba specifice barbatilor.
Un lucru cred ca e demonstrat stiintific ca fiind specific sexului masculin: acela de a nu avea capacitatea atentiei distributive si acela de a nu vedea lucrurile din fata lor oricat de evidente ar fi. Si vreau sa spun ca inainte sa aflu ca e chiar o chestie specifica lor, ma enerva la maxim faptul ca sotul meu nu putea fi atent si la mine si la televizor in acelasi timp. Asta in conditiile in care eu la serviciu pot cu usurinta sa vorbesc la telefon, sa raspund la un mail si sa fiu si atenta la ce se intampla fizic in birou. Ba chiar uneori sa si mananc in timpul asta. Ma enerva si faptul ca nu gasea lucruri in dulap, lucruri care mai aveau un pic si-l trageau de maneca “here I am, here I am”. Acum am inceput sa fiu mai intelegatoare si chiar sa ma amuze situatia.
In rest chiar cred ca barbatii si femeile sunt mai mult sau mai putin la fel.
Despre multitasking am scris si eu recent:
http://www.summerday.ro/2012/01/22/multitasking/
Foarte interesant, sa inteleg pe tine nu te deranjeaza nimic la sexul opus, ba mai mult, asa zisele lor defecte ti se par amuzante. :biggrin:
Am intalnit si eu femei arogante si atotstiutoare, dar parca numarul lor a fost semnificativ mai mic decat cel al barbatilor cu aceste trasaturi. Femeile sunt mai conciliante si daca le demonstrezi clar ca au gresit, bat in retragere si isi recunosc limitele. N-ai sa-i vezi pe barbati facand asta.
Nu nu nu, am zis ca defectul acesta de a nu vedea lucrurile din fata lor si a de nu fi capabili sa faca mai multe lucruri in acelasi timp a inceput sa mi se para amuzant. Dar spuneam ca nu ma deranjeaza nimic IN PLUS la sexul opus fata de ce ma deranjeaza deja la sexul ne-opus si ca barbatii si femeile sunt in primul rand oameni, sunt cam la fel si au defecte similare care ma enerveaza in aceeasi masura.
Ti se pare ca barbatii si femeile barfesc la fel de mult, ca atat femeile cat si barbatii fac din tantar armasar in egala masura, ca barbatii se lamenteaza la fel de mult precum femeile, ca barbatii isi pierd calmul si se isterizeaza la fel de usor ca noi, femeile? Si astea sunt doar cateva exemple care mi-au venit acum in minte…
Da , cam asta incearca sa-ti spuna Mihaela si-i dau dreptate ! Ii dau dreptate nu pentru ca , din punctul tau de vedere i-as da dreptate pentru ca tine cu barbatii , ci pentru ca asa cred si eu : barbatii si femeile au mai multe puncte comune dacat cele care ii despart . In ciuda parerilor comune ca barbatii se deosebesc prin …nustiuce fata de femei . Si stii de ce este asa ? Pentru ca femeia nu mai este izolata de societate , in casa , ci face parte din societate , fiind la fel de activa ca un barbat si nu mai traim de cam multa vreme intr-o lume a barbatilor. :)
ma deranjeaza atunci cand se folosesc de bunatatea mea :D
Acei barbati se numesc profitori. Si mereu iti vor reprosa ca a fost vina ta ca te-ai lasat pacalita. Ca e chiar normal sa iti urmaresti propriu interes indiferent de imprejurare. Cu alte cuvinte lipsa de scrupule. Vine la pachet cu tupeul. Si aroganta.
Buna! Defectele enumerate de tine se gasesc cu usurinta in ambele “tabere”, cat despre prostie in stare pura si nesimtire la fel: cu nemiliuita si de-o parte si de cealalta. Nu degeaba se spune ca “mama prostilor e mereu gravida” . :)
Ce ma deranjeaza cel mai mult legat de comportamentul femeilor (nu generelizez, desigur, dar se aplica in cazul celor mai multe dintre ele) este ca mint intr-un mod firesc, natural, fara sa clipeasca macar.
Buna MT. :cheerful: In primul rand as dori(ca sa avem un punct de pornire al dezbaterii) sa-mi dai si mie definitia prostiei, prostilor in viziunea ta. :ermm: :dizzy:
Zici tu ca numarul femeilor atotstiutoare, prepotente, cu aere de superioritate este egal cu cel al barbatilor? Ca practic toti suntem la fel? Pai atunci nu mai exista diferente intre barbati si femei? Alea naturale, care izvorasc din insusi statutul nostru de femeie respectiv barbat, din structura noastra sufleteasca, din modul de gandire, din educatie, din mentalitate? :unsure:
Pai daca femeile mint in mod natural, barbatii o fac cu un scop anume, premeditat. In opinia ta care grup e mai vinovat?
O definitie a prostiei e greu de dat, mai ales ca imbraca multe forme. O asociez cu superficialitatea (fie ea si inconstienta) in a nu gandi singur, de a ajunge la concluziile realitatii doar avand nevoie de cineva care sa ii spuna ce si cum (persoana in cauza sa fie manipulata in directia opusa realitatii), sau diferite actiuni/fapte cu rezultat negativ sau zero din start care totusi sunt facute, desi e clar ca degeaba , etc.
Da, aceleasi defecte se intalnesc si la barbati sila femei, indiferent dresprece defecte vorbim, nu exsita diferente in ceea ce priveste defectele.
Cand am zis ca femeile mint in mod “natural” m-am referit la faptul ca pt. ele este usor sa minta, cu multa abilitate si fara a se gandi la consecinte (nu iti dai seama ca mint pentru ca o fac cu multa nonsalanta, avand tot un anume scop, evident, ca si in cazul barbatilor) . Decat daca ai vazut de einspe mii de ori acest tipari il recunosti. Mainciuna e o abilitate innascuta a femeii, dar asta nu inseamna ca toate si-o folosesc.
Mai sa fie, pana la urma tu ma pui pe ganduri, oare ce femeie sunt eu daca nu m-am nascut cu aceasta abilitate. :dizzy: :tongue: :silly: De folosit nici nu se pune problema, evident.
Poate de asta n-am avut eu noroc in viata, ca nu m-am folosit de tertipuri si stratageme pentru a pacali oamenii. :tongue:
E ceva adevar in definitia data de tine…nu pot nega asta, pe mine ma deranjeaza mai degraba o persoana cu IQ ridicat care face caz pe seama acestui lucru, decat una mai putin mobilata intelectual care isi vede de treaba sa. Pana la urma nu ne-am nascut toti genii. Sunt oameni si oameni, dar eu prefer OAMENII.
Orgoliosii, ingamfatii, cei cu 2 fete, ipocritii, lasii!! in special
Lasi da! Orgoliosi si ingamfati da! cu 2 fete nu atat de multi :)
Corect, duplicitatea e mai degraba specifica femeilor. Barbatii sunt mai dintr-o bucata asa.
Hey :) Cred ca partea de la punctul 3 se poate utiliza si in privinta femeilor, adica e comuna tuturor in general.
Si pe mine ma enerveaza aroganta si laudarosenia si cei care vorbesc mult si fara rost. Fie ca sunt barbati sau femei.
Cred ca toanel la un moment dat pot crea deranj nervos :w00t: Adica, schimbarile bruste de atitudine. Eu nu le pot pricepe pe astea. Si sunt si unii barbati care sunt asa. Aaaa, si mai e ceva: facutul din tantar armasar. Si barfa aia care in da in tatisme :D (uite ce a facut ala, draga tu de ce nu faci as si pe dincolo si……)
Oh, da, sunt satuala pana peste cap de toane in general. De figuri si figuranti. Oamenii se poarta ciudat, azi te ignora maine te iubesc, se poarta urat si, apoi, cand le ceri explicatii, iti spun suav si nevinovat: asa sunt eu, cu toane. Trebuie sa intelegi ca nu am nimic cu tine, dar…se intampla sa nu am chef de tine mereu, ci doar atunci cand imi arde buza de ceva…
Schimbarile astea bruste de atitudine cum pot fi explicate in fond? Din punct de vedere medical? Au cumva legatura cu hormonii? :unsure:
Cat despre minciuna si mincinosi nu stiu ce sa cred, cert ca o si ii detest din tot sufletul.
Facutul din tantar armasar e specific femeilor, corect. Poate pentru ca barbatii sunt ceva mai nepasatori. Sau sunt educati sa-si pastreze calmul in orice situatie. Sau macar in aparenta.
Neata!
Si nu doar legate de iubire sau ura, pur si simplu in toate aspectele vietii. Un minut sunt normali, apoi parca ii apuca de minte cineva si o iau razna. Nu am ceva anume impotriva unor astfel de oameni, doar ca atunci cand vrei o anumita viata de familie, vrei si ceva liniste. Nu stiu cum pot fi explicate. Nu ma pricep la asa ceva. Banuiesc ca trebuie sa fie si ceva medical.
Da, asa e . E specific femeiesc. Dar eu stiu si unii barbati care fac asa. Si sunt ingrozitori. Inteleg sa fii nervos/nervoasa uneori. Dar nu din orice tampenie…
Cred totusi ca in acest caz se poate vorbi despre o tulburare de personalitate histrionica(teatralism).
http://www.psihosolutii.ro/content/index.php/tulburari-psihice/54-tulburarea-de-personalitate-histrionica-teatralismul.html
Vis-a-vis de chestia cu idei puține și fixe..hm…cred că în general asta e o trăsătură masculină. Iar cel mai mult mă enervează cei care au trecut printr-o relație ”traumatizantă”, iar după asta dețin adevărul general despre TOATE femeile….
Bun venit pe blog, Adeenah. Este foarte grav cand dupa o experienta traumatizanta tanarul barbat se transforma intr-un misogin sadea. Si apoi nu cauta decat sa se razbune pe toate femeile care-i pica in mana si care, evident, nu au nicio vina pentru ce i s-a intamplat lui in trecut. Un barbat cu orgoliu ranit e un barbat periculos.
sunt atatea de spus,la ce ne deranjeaza la barbati,incat nu ne-ar ajunge o viata sa ne plangem de ei si sa le reprosam multe.sunt indrazneti,tupeisti,obraznici,vorbesc urat cu femeile,le da peste nas mai tot timpul,se cred buricul pamantului,se cred atotstapanitori,atotstiutori,cred ca li se cuvin totul de la o femeie,etc.dar in schimb nu stiu sa daruiasca nimic.lipseste cu desavarsire gestul cu buchetul de flori,deschiderea portierei la masina cand urca sau coboara femeia si multe, multe altele
Ai pus punctul pe i, DeviceBox, considera ca li se cuvine totul de la o femeie. Aici e de vina si educatia primita din familie. Sa-ti marturisesc un lucru, eu mereu ma uit putin surprinsa la un barbat care tine in mana o floare sau un cadou. Dar se intampla atat de rar…
Gresit, nu educatia primita in familie e de vina ci realitatea de azi. In ziua de azi daca faci gesturi ca cele enumerate mai devreme (a cumpara un buchet de flori pentru o femeie, a=i deschide portiere de la masina etc) si daca esti cu bun simt esti doar un “pampalau, moale si fraier” care nu are nicio sansa. Majoritatea femeilor din ziua de azi i-au invatat pe barbati ca trebuie sa fie tupesiti, pt ca numai la astfel de “specimene” se uita. Este valabil pentru marea majoritate (din fericire mai sunt si femei care vor un barbat serios si cu bun simt langa ele, dar sunt pe cale de dsiapritie). Femeile i-au invatat asa, tot ele trebuie sa ii dezvete.
MT, eu cred ca tu confunzi fetele cu femeile. O femeie adevarata va aprecia un buchet de flori sau faptul ca barbatul i-a deschis portiera, o fata nu stiu sigur. :ermm: :dizzy:
Fetele vor senzatii tari, aventuri, adrenalina alaturi de smecherasi fitosi si tupeisti, femeile adevarate cauta stabilitate, sensibilitate, seriozitate.
Toate aceste situații se aplică și în cazul femeilor ;)). Este un subiect în care nu poți să-i pui pe toți în aceeași oală. Sunt fel de fel de oameni. Eu nu mă învârt în aceleași cercuri cu cei, cele descrise de tine. Dacă mă deranjează ceva la o femeie, este faptul că acceptă să fie tratată ca un obiect sexual și atât. Din nou spun că încerc pe cât posibil să evit astfel de persoane, iar în grupul meu de prieteni (puțini ce-i drept) sunt numai oameni de calitate, oameni ce au un scop în viață și nu se lasă călcați în picioare.
Glappy, daca citesti cu atentie textul meu o sa realizezi ca am avut grija sa nu-i pun pe toti in aceeasi oala. Am folosit “unii”, “cativa”, “altii” astfel incat sa nu se induca ideea de generalizare. Sunt constatarile mele, sunt nemultumirile mele, nu inseamna ca sunt neaparat adevaruri universal valabile. Sunt facute de-a lungul timpului, atat in offline cat si in online. Se aplica si in cazul femeilor, dar parca ele isi cunosc mai bine lungul nasului si nu sunt asa prepotente precum barbatii. Am intalnit mai multi barbati intransigenti decat femei. Femei atotstiutoare? Detinatoarele adevarului absolut? Sunt, dar considerabil mai putine decat barbatii.
Da, accepta sa fie tratate ca un obiect sexual (extrem de multe pentru secolul in care traim) si am ajuns ca cred ca unora chiar le place asta. Alta explicatie nu am. Daca tu nu te respecti, nici nu poti avea pretentii de la altii.
Nu am inteles prea bine, ce fel de persoane eviti?
nu era o observație:). Încerc să evit persoanele false, mincinoase, ușoare ce te influențează negativ și te pot trage în jos.
Da, acum inteleg mai bine de ce ai specificat ca cercul tau de prieteni e restrans. Mai bine o mana de oameni de calitate, decat o gramada de ipocriti profitori si smecherasi.
sa incep! Nu-mi place minciuna ” Prefer sa-mi spui adevarul, urasc minciuna” Adevarul doare cam de fiecare data…cand il zici incepe sa-ti faca numai “preferinte”
“imi place sa fii direct!” nu zau de cate ori am incercat…
Femeile sunt parsive…ca niste feline din alea. (pe cand barbatii sunt ca niste catei cu limba scoasa)
…sunt multe dar nu vreau sa fiu misogin sau mai stiu eu. Fiecare are defecte in general sau in particular…
(nu toate femeile sunt cum am spus eu!) :tongue:
Pato, sa-ti spun un secret, ramane intre noi, nu-mi plac felinele alea despre care vorbesti tu, lingusitoare si parsive. De aceea am preferat mereu cateii, chiar si cei cu limba scoasa.
:silly: La propriu, ca la figurat nu am intalnit asemenea specimene. Ce te faci insa ca multi barbati se identifica cu felinele… :tongue: :dizzy: :ermm:
Cred ca asta cu minciuna e o trasatura a zodiei noastre. Si eu o detest din toata inima, o minciuna pe termen lung poate dauna infinit mai mult decat un adevar marturisit din timp. Asta nu inseamna ca sunt de acord ca sinceritatea poate imbraca forma badaraniei, cruzimii si nesimtirii, adica sa jignesti omul in numele adevarului absolut.
Nu esti misogin daca scrii pe un blog ce te deranjeaza la o femeie. Ar inseamna ca eu sunt misandra, nu? :biggrin: Chiar sunt curioasa ce aveti voi, barbatii, de reprosat femeilor.
mai multe ma abtin de la mai multe reprosuri ca nu-i sta bine unui gentleman.
nu stiu, nu cunosc barbati :))si nici n-as vrea… stil “feline” =)), dar probabil ca exista!
Ce vrei sa spui, Pato, ca nu m-am comportant ca o lady dezvaluind nemultumirile in materie de barbati? :dizzy:
:tongue:
voi femeile oricum va permiteti orice… nu-mi permit sa iti judec eu articolul :whistle:
:devil: Eh, Pato, dar nu consider ca am dezvaluit cine stie ce intimitati, astfel incat sa scandalizez blogosfera. :biggrin: :tongue: :silly:
Ai dreptate, superioritate, orgoliul cred ca sunt cele mai intalnite probleme la noi! Desi nu le inteleg… :dizzy: Urasc oamenii care se cred superiori mereu! Iar partea “mintim sa va protejam” – cea mai proasta scuza! Cu minciuna nu se rezolva nimic niciodata, doar se incurca lucrurile mai rau…
Crec ca la femei, unul dintre cele mai intalnite defecte este incapatanarea! Nu zic sa nu iti sustii punctul de vedere, sau ideea dar sa nu exagerezi! Si cred ca ar mai fii gelozia, asta merge la ambele defapt :ermm:
Da, Paul, si eu tot cu acesti oameni, care cu orice ocazie iti arunca in fata inteligenta si cultura lor vasta, am ce am. “Eu sunt cel mai tare, cel mai cel, nimeni nu e ca mine, eu am mereu dreptate, voi restul sunteti niste prostovani si trebuie sa faceti ce va spun eu.” Ei bine, genul asta de atitudine prepotenta imi repugna. :sick: :angry: Femeile parca sunt mai maleabile, mai in banca lor, nu se avanta ele sa considere ca le stiu pe toate si au mereu dreptate. Ele parca mai accepta si pareri din afara, parca sunt ceva mai modeste decat barbatii. E posibil ca doar in mediul in care ma invart eu sa se intample asta…dar si in blogosfera e la fel. :wassat:
), dar uite, macar gelozia stiu sa si-o stapaneasca. Pe cei care reusesc asta eu chiar ii admir.
Deci tu esti deranjat de incapatanarea si gelozia femeilor. Recunosc ca aici mai am si eu de lucrat… Barbatii sunt si ei la fel de incapatanati(mai ceva ca niste catari
Ai dreptate, femeile sunt mult mai modeste in general!… bine, mai sunt si exceptii :cheerful: Cu incapatanarea, sunt de acord, dar cred ca fiecare dintre noi sufera de ea :happy:
Desi am impresia ca pe barbati tot un soi de orgoliu ii opreste sa fie gelosi(sa arate asta), ca sunt sigura ca in sinea lor fierb…
:biggrin:
O doza mica de incapatanare poate fi benefica in viata. Ne poate ajuta sa nu cedam, sa nu ne dam batuti, sa incercam sa ne atingem telurile. Se numeste consecventa, perseverenta. Indaratnicia insa poate fi daunatoare si e un si semn de prostie.
“in sinea lor fierb” – asa e! :biggrin:
Da, e benefica incapatanarea, dar totusi trebuie sa luam in considerare mereu si alte variante, sau macar sa le ascultam, nu se ne aruncam mereu inainte considerand ca e bine!
Impetuozitatea asta e specifica tineretii, cu timpul ne mai domolim. Sau ne inteleptim. :biggrin:
Ma deranjeaza ignorantele, arogantele si, nu in ultimul rand, materialistele, cele care accepta orice fel de barbati, cu o singura conditie, sa aiba bani si influenta! :sick:
Aceste femei sunt numite mai nou pitipoance.
Personal nu agreez deloc termenul, dar imi pot manifesta dezacordul si dezamagirea fata de asemenea practici(care se pare nu sunt atat de moderne cum credem noi). Iata ca avem ceva in comun, nu ne plac persoanele arogante. Ma intreb, oare cui ii plac? Oare arogantii se plac pe ei insisi? :ermm: :biggrin:
:biggrin: :happy:
By the way, ma bucur ca ti-ai luat inima-n dinti si ti-ai expus o parere pe blog.
Cred ca cel mai mult ma deranjeaza la sexul opus nepasarea, faptul ca de cele mai multe ori se plafoneaza pe prezent. Insa, poate ca eu sunt de vina, poate ca eu traiesc prea mult in viitor, fac prea multe planuri, visez prea mult, in loc sa traiesc in prezent.
Hm, pai cum asa ca mie mi se pare ca femeile sunt mult mai visatoare decat barbatii, care sunt extrem de pragmatici, de ancorati in realitate. In timp ce femeile sunt cu capul in nori, barbatii sunt cu picioarele pe pamant. Nu asa se spune? :biggrin:
:ermm:
A trai clipa inseamna a te plafona? Interesanta conceptia ta, e prima data cand o aud. :ninja:
Nici chiar asa. Nu consider ca este ceva rau in a trai clipa, insa, nici sa traiam asa precum gainile, sa ne pese doar de ACUM.
Tu vorbesti de lipsa visurilor si a idealurilor. Da, e semn clar de limitare, de plafonare. In general e caracteristic oamenilor dezamagiti de viata, fara prea multe resurse financiare, care nu prea pot sa vada ziua de maine din cauza grijilor si problemelor cotidiene, nu neaparat femeilor.
Nu-mi plac barbatii needucati, cu un orgoliu peste masura ori pe cei care fac glume proaste. Nu-mi plac barbatii gelosi ori posesivi si nici barbatii mincinosi.
Si intr-un final, cel mai mult cred ca ma ranesc lasii, pentru ca poate de ei m-am lovit intr-un fel pana acum, deoarece pe restul ii IGNOR cu brio. Nici nu discut cu cineva daca dupa primele vorbe pe care mi le adreseaza descopar cate lipsuri are personalitatea sa.
Inteligenta este cea mai importanta trasatura de caracter indiferent de sex. Daca omul e indeajuns de dezghetat la minte si pot sa ma simt bine conversand cu el, o voi face. Daca nu, atunci nu exista nici o urma de interes, indiferent de natura relatiei care s-ar putea institui intre noi.
De nota 10 commentul tau, Silvia.
“Daca omul e indeajuns de dezghetat la minte si pot sa ma simt bine conversand cu el o voi face”, imi place mult cum ai punctat aici, pentru ca degeaba e omul inteligent si cultivat daca nu e in stare sa transmita nimic, daca e uracios si infumurat, daca te ia peste picior, daca e nesuferit, nepoliticos, grosolan, daca te inhiba, daca in prezenta lui iti este imposibil sa te relaxezi, daca nu e deloc amuzant, daca conversatia te enerveaza in loc sa te incite, practic de ce sa-ti pierzi vremea cu el? :angry: :biggrin: :ninja: :unsure:
Despre cealalta problema atinsa de tine nu discut acum, precum vezi nici nu am amintit-o in articol, vreau sa o abordez separat, intr-un material de sine statator. Pentru ca e reala, actuala si atat de stringenta.
Astept cu placere.
Asta daca-mi fac putin curaj, ca risc sa-mi pun iar barbatii de pe blog in cap… :biggrin:
:ninja:
vai… vai… ce noutati am aflat despre noi… barbatii…
cu greu imi inabus dorinta de a merge sa ma privesc in oglinda… sa vad daca sunt asa… cum nu stiam ca sunt…
va plang de mila… voua, delicatelor fiinte… care nestiind ce obtiune sa alegeti, in ce ne pririveste… pendulati intre a ne iubi si a ne detesta… intre a ne intelege… si a dori sa ne schimbati… o lupta asidua fara rezultatele scontate de voi… din pacate…
sa-mi fie iertate, cele spus… ( a se vedea ca… sunt capabil sa imi asum aciditatea-mi neplacuta… si imi cere scuzele de rigoare… deschis… si fara retineri…) (si… nu am fost acru… doar ca sa am motive sa bravez… parca asta ar fi o bravura… cu scuzele mele… banale si ele… dar… m-a indignat felul cum sunt privit… prin prizma celor spuse de tine… )
sincer… nu ma regasesc deloc in descrierea ta… absolut deloc… si… serios ca nu sunt femeie…
cred insa… din tot sufletul… ca ai particularizat spusele-ti doar pentru o anume categorie a barbatilor… care este nesemnificativa, numeric si nereprezentativa…
imi pare rau ca… nu ai descris si barbatii care intr-adevar sunt barbati… si nu ma refer neaprat la virilitatea sexuala… ci la acea capacitate pe care cei mai multi dintre noi o au… sau fie soti iubitori si tati model, ale caror caracteristici, in general fetele… la casatorie. vor sa le regaseasca in alesii lor…
imi place sa stiu… si sper ca am fost inteles in cele ce am scris… si ca nu voi fi judecat si condamant in mod abuzivi si ernoat…
cu respct,
ovi
Ovi, daca ai fi citit cu atentie textul meu, ai fi realizat ca nu am generalizat. In niciun caz nu te-am descris pe tine…nu trebuie s-o iei personal.
Initial am numit articolul”ce nu-mi place la barbati”. Vezi tu, e vorba de lucrul care mi se pare mie cel mai putin placut la unii dintre voi. Nu la toti, si nu la tine.
Ovi, daca tu erai asa, fii sigur ca nu as fi intrat niciodata sa comentez pe blogul tau, fii sigur ca nu erai in blogrollul meu, fii sigur ca nu ma sinchiseam sa-ti raspund la comentarii. Pe acei barbati ii gasesc enervanti si ii ignor. :biggrin: :tongue:
Desigur ca barbatii au si calitati deosebite, cu siguranta sunt si barbati buni, cu suflet mare, modesti, in banca lor. Dar nu asta era tema mea de azi. Nici pe departe.
Tie iti place totul la sexul opus? Nu ai nimic sa-i reprosezi? Vezi, despre asta e vorba in articol. Acum am subliniat defectele care-mi par mie respingatoare, poate maine voi vorbi despre calitati.
cand privesc sexul opus… nu ma intereseaza prea mult ce nu imi place… sau daca nu imi place… sau ce ma deranjeaza… sau daca ma deranjeaza… ci… sunt si raman fascinat de ce imi place… ce apreciez… ce iubesc… si asta aduc in prim plan… asta etalez… cu asta imi hranesc sufletul… asta descriu… asta evidentiez… si nu neaprat ca… sexul opus sa se simta bine… ci… pentru ca asta ma face pe mine sa ma simt bine…
asa sunt eu… si poate ca nu este bine ca sunt asa… dar… mie tot imi place ca nu sunt altfel… desi… pot sa fiu judecat ernoat de unii sau de altii…
oricum… mercic… dulcic.. pentru precizarile din comentariul tau… mi s-a mai luminat putin privirea…
Eu zic ca e ideal sa fii asa. Daca poti privi doar partile frumoase ale omului, daca poti lua doar partea plina a paharului, este minunat.
Si eu incerc sa fac abstractie ce ce ma deranjeaza la o persoana, dar nu mereu reusesc. Nu trebuie sa te simti tu lezat sau vizat, e doar un alt articol, e doar un alt subiect propus spre dezbatere. Vor mai fi si altele…
hola!!!! interesant …..sa incepem :intodeauna am spus ca sunt prea prost ca sa mint,am invatat sa imi folosesc creierul in ceea ce m’a intereseaza si atunci nu mint: de ce? ca sa minti trebuie sa fi destept in sensul ca trebuie sa ti minte minciuna un lucru ce ti s’a intamplat cu adevarat nu il uiti ,orcand vei fi intrebat despre acel lucru ti’l vei aminti,de ce as minti? O greseala recunoscuta pe jumatate e iertata,lumea din jurul tau daca te vede sincer eu zic ca te respecta mai mult,ce castig daca as minti? as crea in jurul meu un cerc de mincinosi si am trai o lume ireala….am gresit in viata ca doar sunt Om ,cand am fost intrebat am analizat si am recunoscut,de ce? daca nu era sigura pe ceva nu mi se adresa intrebarea….in rest toti suntem la fel mai putin la sex….in rest ce are barbatul are si femeia…razboi intre femei si barbati a existat dintotdeauna ,si nu se va termina niciodata si mereul DE Ce? mi’l pun si in ziua de azi….ti poooppp de’ti sar fulgiii …poooppppici
Hola Mario, long time no see :cwy: , credeam ca m-ai uitat. :biggrin: :dizzy:
:biggrin: Pe astfel de barbati eu nu ii agreez sa zicem. Nu ca am ceva impotriva lor, dar trebuie sa nu-mi placa si mie ceva la un barbat nu? :biggrin:
:cheerful:
Pai nu e chiar un razboi in toata regula, dar iti pot spune eu motivul pentru care exista o oarescare rivalitate, o tentativa de conflict(mai mult sau mai putin mocnit) sa spunem, si anume ca barbatii vor mereu sa ne arate ca ei sunt sefii, ca ne sunt superiori, ca ei sunt mai destepti. Vor sa ne domine! Bine, nu toti, asta ne-ar mai lipsi.
Da, se vede din felul cu scrii ca esti un barbat sincer, care nu se teme sa spuna ce gandeste. Un om dintr-o bucata cum s-ar spune…
si apropo :majoritatea “damelor” le’am cucerit cu sinceritatea mea si felul meu de a fi ,cum spunea mama:rusine sa’ti fie mai copile la ce dracu te’ai mai insurat=)))))amu pe de’o parte imi pare rau dar pe de’o parte imi pare bine ….ase mai capatam si noi experienta,de 10 ani m’am cumintit :whistle: :whistle: :wub: :whistle:
nu ma pot abtine sa nu iti dedic o melodie ,para ti guapa con toda mi alma ,astept parera ta ;) http://www.youtube.com/watch?v=CBqYglIxpSc&feature=fvst
:wub: :wub: :tongue:
Uh, Mario, perdoname :biggrin: , dar abia acum am vazut dedicatia ta. :cwy:
Ce pot spune, super melodie, like it. :wub: 
Esti foarte amuzant, Mario. :biggrin:
Imi place ca te simti in largul tau pe blog si faci glumite. :silly: :cheerful: :tongue:
Hmmm…nu stiu daca exista ceva care ma enerveaza la barbati si nu il regasesc la femei. As fi zic aroganta, acel tupeu pe care il are cand este alaturi de gasca lui si vrea sa se dea mare, sa para cat mai grozav. Dar sunt si femei care au aceasta atitudine, cand sunt alaturi de prietenele lor.
As fi putut spune faptul ca mint si ca fidelitatea pe viata este un lucru aproape imposibil de realizat pentru ei. Dar sunt si destule femei care mint si insala.
Am inceput sa constat, pe masura ce ma maturizez, ca uneori barbatii ne pot fi prieteni mai buni ca femeile, pentru ca nu sunt la fel de invidiosi, nu cauta conspiratii peste tot si nu vor sa-si creeze fericirea pe spinarea ta.
Da, am observat si eu acest lucru, ca barbatii ne pot fi prieteni mai buni, dar nu pot sa nu ma intreb daca o fac complet dezinteresat si cat te poti baza la o adica pe un barbat(la greu, tu, ca femeie). Ei ne sunt parteneri ideali de dialog, ne simtim bine in compania lor(eu recunosc ca imi place sa vorbesc, cel putin la munca, mai mult cu colegii decat cu colegele), dar oare izbutim sa legam cu barbatii o prietenie trainica, adevarata, pe viata? Oare ei nu ne vad ca niste potentiale amante, iubite etc? Nu viseaza in secret la noi(o aventura, o poveste de dragoste, orice)?
Oricum, acest material nu s-a dorit o analiza exhaustiva a sexului opus, ci sublinierea acelor trasaturi pe care eu le vad predominat masculine si care ma deranjeaza cel mai mult.
E adevarat ca nici eu nu vad posibila o prietenie cu adevarat sincera intre un barbat si o femeie. Am si eu amici, da nu pot spune ca vreunul din baietii din anturajul meu (in afara de iubit bineinteles) imi este best friend. De cate ori m-am apropiat prea tare de unul, mereu au aparut sentimente de o parte sau de alta sau macar intrebari.
Exact, Mihaela, de cele mai multe ori apar aceste sentimente sau intrebari( gen “cum ar putea fi”?). :dizzy: De asta am dubii in privinta unei relatii de prietenie intre doua persoane de sexe diferite. De obicei, daca vede ca nu obtine ceea ce cauta, barbatul pleaca. Isi cauta alta “prietena”. Rar cand un barbat se aprpopie de o femeie fara un interes de natura sexuala la mijloc. :unsure:
Pe mine ma ajuta faptul ca amicii mei barbati sunt prieteni buni cu iubitul meu, asa incat nu apar “intrebari”. Au mai aparut cand eram despartita de iubitul meu, dar atat timp cat noi doi ne impacam, acei baieti nu se baga.
Da, in cazul tau lucrurile sunt clare…
nu inteleg faza cu “mint ca sa te protejez”? Eu consider ca e mai bine sa ne spuna adevarul in fata, putem suporta. Vor doar sa se protejeze ei insisi de magaria lor fara margini.
poate nu intelegeti bine noi spunem :biggrin: :biggrin: :whistle: “mint ca sa ne protejam”!!! =)))))
Giulia, asa cred si eu, ca vor sa scape usor, fara prea multe explicatii din situatii delicate. Si apeleaza la ce au mai la indemana: minciuna. Simple as that. :ermm:
Aroganta … specifica barbatului ? Hmm, nu stiu… Care sunt in numar mai mare dupa parerea ta, femeile care nu iau in seama un barbat daca n-are bani, sau barbatii care nu iau in seama o femeie daca nu are look-ul unei dive ??
Szabi, eu m-am referit strict la aroganta derivata din credinta barbatului ca e superior femeii(prin inteligenta si forta fizica). Si nu am generalizat. Sunt si barbati(tot mai multi) care accepta egalitatea intre sexe. Asa cum am spus la inceputul articolului, unii barbati se cred atat de grozavi, se cred detinatorii adevarului absolut, isi imagineaza ca le stiu pe toate, iar menirea lor e sa ne lumineze pe noi. Nu accepta ca pot gresi in ruptul capului. Din acest punct de vedere am descris eu lucrurile, nicio clipa nu m-am referit la felul cum ne alegem partenerul de viata. Ca sunt femei materialiste, da, e adevarat. Nici prin cap nu-mi trece sa contest, doar ca nu despre asta am vorbit in articol. Si nici nu s-a dorit o o analiza exhaustiva a sexului opus, ci sublinierea acelor trasaturi pe care eu le percep predominat masculine si care ma deranjeaza in mod deosebit.
Nice, imi dau seama ca ma pot numi norocoasa – am intalnir barbatii din primele 2 exemple (cei cu idei putin si fixe ma irita si pe mine).
Insa nu am intalnit barbati care sa te minta senin si gogonat. Am intalnit insa femei care sa faca asta.
in general de fapt am relatii mai dezamagitoare cu femeile decat cu barbatii.
Insa, ca sa iti raspund la intrebare, pe mine ma enerveaza , nu prea mult, dar oricum incerc sa ma feresc, de barbatii-animal : cei ce se cred preapotenti si au impresia ca nu pot fi refuzati, ca ei is asa grozavi incat nu poti sa le rezisti. Si de obicei, desi is asa de insistenti, nu-i nimic de capul lor. Ma deranjeaza insistenta asta fiindca n-am stiut niciodata cum sa o gestionez eficient.
Mihaela, pe mine m-am dezamagit si uni si altii in egala masura. Dar cei care m-au ranit cu adevarat au fost barbatii. Cum sa te raneasca o femeie?
Nu mi s-a intamplat sa intalnesc barbati insistenti.
Tăt o apă și-un pământ femeile și bărbații. Ne-am “unisexizat” în această epocă mai mult ca niciodată.
La mine-n persoană pot spune cu ghiarele pă piept că-s fórte flexibil :silly:
Ne-am unisexizat, Tury, nimic de zis, insa pana acum nu a intrat nicio femeie pe blog sa-mi dea sfaturi cum sa scriu si despre ce sa scriu. Nicio femeie nu m-a tras de maneca ca exagerez cu pozele si cu prezentarea de produse cosmetice(!), nicio femeie nu mi-a reprosat ca scrisul meu e fortat, ca efectiv ma chinui sa scriu, ca scriu pentru public si nu pentru mine, ca ar trebui sa scriu ce simt, nu ce cred eu ca ar vrea altii sa auda. Nicio femeie nu m-a sfatuit ca ar trebui sa scriu mai personal, sa scriu lucrurile din punctul meu de vedere. Toate astea le-a facut un barbat! :wink:
Ehe, daca ar fi toti ca tine…
Eh, e bine ca inca mai sunt apreciate calitati care par pe cale de disparitie.
Cat despre partea feminina, nici mie nu-mi plac la o femeie aroganta, materialismul si mai ales duplicitatea.
Danny, ce intelegi tu prin duplicitate, cum o definesti? :ermm:
Cat despre prima ta fraza, recunosc ca habar nu am la ce te referi. Eu nu am apreciat nimic, dimpotriva! :dizzy:
Ah, scuze daca am fost neclar, ma refeream la comentarii, in care cateva dintre cele care au scris, au evidentiat unele calitati pe care le apreciaza la un barbat.
Duplicitatea o definesc printr-o atitudine falsa, adica prietenoasa cand te gasesti fata in fata cu ea si, pe la spate, sa fie barfitoare la adresa ta, sa te vorbeasca de rau altora.
Danny, despre partile bune ale barbatilor in alt articol. Evident ca exista, insa nu am urmarit sa le prezint cu aceasta ocazie. Nu stiu de ce s-a inteles(adica stiu, din cauza titlului) ca analizez barbatii in ansamblu. Si pana la urma sunt opiniile mele, nu am emis adevaruri universal valabile, voua, daca nu va plac, puteti sa le contestati. :biggrin:
Ma enerveaza si pe mine cele mentionate de tine, dar am o singura boala pe ei ..ca nu ne pot accepta asa sunt suntem noi : sensibile, romantice , capabile de multe.. Nu am vazut barbat care sa creada ca o femeie e mai tare ca ei sau ca un alt barbat .. NU exista, poti sa ai de toate..ei tot iti vor gasi o trasatura sau un defect si clar restul nu mai conteaza . pe scurt ma enerveaza la culme ca li se pare firesc si normal ca noi sa acceptam orice pentru ca suntem femei in timp ce ei sunt rasa superioara si li se cam cuvine tot :pinch: ..in opnia lor .. uofff…si cate si mai cate .. parca prea multe
as putea scrie un roman..
Bine punctat, Mary, ai pus degetul pe rana… :cwy:
de ce nu crezi ca noi nu am fi sensibili?si daca tot vrem egalitate de ce inaintam cuvantul sensibilitate?oare nu are un iz de “mila”?orice lucru ne irita exprima o sensibilitate…..nu suntem singurii care cautam defectele,treaba cu lauda barbatiilor in legatura ce au facut cu anumite femei e si viceversa,am asistat fara sa vreau la asemenea discutii si zau sunteti mai “rele” ca noi la ora de povestit ,am ramas surprins ,chestia cu acceptatul ,ceea ce dai eu zic ca si primesti , si chestia cu enervatul…….slabeste inima si produce riduri :whistle: :whistle: :wub: te rog nu o lua ca pe o critica,e doar o opinie….multumesc
Eh, Mario, era doar o figura de stil…
In fapt, eu doream sa aflu ce va deranjeaza pe voi cel mai mult si cel mai mult la sexul opus. Chiar asa, ce nu-ti place tie la femei?
sincer? nu m’a deranjeaza nimic,am ajuns sa ma impun in fata femeii dealtfel ca sin casa mea,eu am ultimul cuvant “Ai dreptate mamy” asa tptul se termina inainte de a incepe :whistle: :whistle:
eu o numesc ……protejare,va protejam sa nu va iasa riduri :whistle:
How nice. :biggrin: :cheerful:
Aoleu, treaba cu mintitul si eu o detest din tot sufletul meu! In categoria minciuna, in opinia mea, intra si inselatul, care este cel mai de neiertat ( alte gogosi de zi cu zi le pot trece cu vederea – sa spunem! ). Din pacate, daca ai intreba un barbat, treaba asta cu inselatul si mintitul este valabila si pentru femei. Citisem undeva ceva care mi-a ramas in minte: “Razboiul dintre sexe este pierdut de mult; se coalizeaza prea mult cu adversarul”. Cu asta cred ca am spus multe! :biggrin:
interesanta opinia lui Chocolate Follie, fiindca eu cred exact contrariul :
inselatul l-as mai tolera, dar mintitul nu-l suport. Inselatul fizic e trecator, mintitul arata nu o slabiciune de moment, ci un caracter pe care nu te poti baza.
Minciuna este specifica psihopatilor, celor cu 2 fete, au abilitatea de a ti suci creierii prin inversarea polilor de putere, cel care minte da vina pe tine ca sa te destabizeze si sa cedezi nervos,esti mai vulnerabil cand te enervezi, mai ales cand informatia mincinosului te ia prin surprindere. mincinosul face mereu asta, are experienta in a minti la greu,minte si cand insala ca o iubeste pe respectiva , doar ca sa dea bine, sa ti demonstreze ca tu ai fost un moft, ok, pai de ce n a ramas cu respectiva, s a lacomit si a pierdut , asta face lacomul, a mizat ca ea e alegerea potrivita, si a pierdut la propriul joc. Mitomanii au mari probleme de comportament,odata ce l ai demascat lasa l in plata Domnului, ca nu are sanse de vindecare, minicinosii nu se vindeca niciodata, mincinosul sau mincinoasa va dori mereu altceva, nimic nu ii va conveni si va lupta cu morile de vant ,nimic nu l va, n o va multumi, ei sunt intr o permanenta minciuna cu ei insisi, sunt asa de frustrati ca nici nu realizeaza asta,frustrarea permanenta aduce a nebunie.Mitomanii sunt defapt Psihopati.