Comentarii la: Joc in oglinda

De: Marmotica

Marmotica — Fri, 11 Jan 2013 13:17:39 +0000

De cele mai multe ori incerc sa ma pun in locul celuilalt si mereu mi s-a spus ca dau dovada de multa empatie. Asa o fi . Asa am fost construita si asa voi face mereu, insa ce am invatat pe parcurs : sa fiu atenta cu ce ma incarc emotional. Pentru ca nu poti fi mama tuturor, poti sa asculti, sa fii atent cu adevarat la ce spune cel de langa tine, dar nu poti lua in carca tot ce are el pe suflet. Ori empatizand cu o persoana, te incarci inevitabil cu energia persoanei respective. Ascult , astept si apoi imi expun parerea, nu imi place deloc sa fiu intrerupta si nici nu intrerup. Fericirea noastra depinde numai de noi, cat lasam sa patrunda in sufletul nostru , atata va incapea.. Si de cele mai multe ori m-am lasat pe planul 14, asa ca stiu cum e …:))) Incerc pe cat posibil sa ajut pe cine pot, atat cat imi permite sanatatea mintala :D

De: aA

aA — Tue, 08 Jan 2013 08:02:41 +0000

suna trist ce ai zis…dar asta e. nu poti sa stii de inainte ce se va intampla sau sa primesti mereu cat dai. dar poti sa ramai cu bucuria ca ai ajutat pe cineva…

De: Nice

Nice — Sun, 06 Jan 2013 12:31:07 +0000

Chiar nu as putea sa te contrazic aici, ovi. :)

De: Nice

Nice — Sun, 06 Jan 2013 12:30:00 +0000

La multi ani, Larisa, multumesc mult pentru urarile frumoase, multe bucurii, iubire si satisfactii iti doresc si eu.
Ei, desigur, vei avea timp sa te pui la punct cu noutatile de pe bloguri. :)) Nu e graba. :)

De: Larisa

Larisa — Sun, 06 Jan 2013 12:25:00 +0000

La multi ani Nice! N-am mai apucat sa intru pe net foarte des, deci am cam ramas in urma :D.
Iti doresc un 2013 minunat cu sanatate, bucurii, iubire si mult noroc! Sa-ti mearga bine pe toate planurile!
Referitor la intrebare, da fac tot posibilul, incerc sa-i acult si sa-i inteleg pe cei din jur. Nu stiu daca-mi iese de fiecare data, depinde uneori si de dispozitie, de starea care o am. Dar incerc! Si da, sunt pentru dialog. Ma enerveaza chiar oamenii care poarta lungi monologuri, despre ei, povestite cu lux de amanunte. Chiar am niste cunostinte care fac asta frecvent :))

De: Nice

Nice — Sun, 06 Jan 2013 12:13:10 +0000

Tocmai asta subliniam si eu in articol, necesitatea dialogului. Tototdata, observam cu tristete, transformarea lui in monolog…

De: ovi

ovi — Sat, 05 Jan 2013 00:57:01 +0000

nici eu nu le exclud din lista valorilor… dinpotriva…
dar… consider ca a minti este cel mai josnic pacat… de aia apreciez adevarul… plus ca… prin adevar se percep si celeleate pe cadn fara adevar… totul ar putea fi inselator…

De: Tury

Tury — Fri, 04 Jan 2013 19:40:24 +0000

La un moment dat începi să-i înțelegi pe cei din jur și reacționezi în consecință. Da, dialogul e ncesar chiar dacă nu e pe aceeași vibrație, suntm plămădiți pentru dialog

De: Nice

Nice — Fri, 04 Jan 2013 12:21:30 +0000

Nu stiu, mi se pare foarte greu sa tot dai, sa tot lasi tu de la tine fara a primi nimic in schimb. Doar un spate intors in momentele delicate. :ermm:

De: aA

aA — Fri, 04 Jan 2013 12:08:50 +0000

imi place sa cred ca port un dialog si incerc sa ma exprim cat mai clar, pentru a evita interpretarile. n-am pretentia sa ma inteleaga nimeni, pentru ca pana la urma e greu sa intelegi exact ce simte fiecare referitor la o intamplare sau o problema si unele chestii imi place sa ramana doar ale mele. in ce masura ii inteleg pe ceilalti? am descoperit ca oamenii care-mi povestesc necazurile lor nu vor rezolvari, ci doar un umar pe care sa planga. cand nu mai am loc de ascultat, dispar si fac pauza o vreme :biggrin:
cred ca cer prea mult de la altii, sa gandeasca, sa lupte, sa zambeasca la fel ca mine si cand n-o fac ma simt exclusa. invat sa cer mai putin si sa tolerez mai mult…