Daca intrebi un barbat ce flori admira cel mai mult, iti va raspunde fara ezitare: florile de camp. Poate in primul rand datorita simbolisticii acestora, caci margaretele, craitele, macii, sanzienele sau papadiile le inspira modestie, naturalete, veselie. Coincidenta sau nu, sunt aceleasi calitati pe care le apreciaza cel mai mult si la o femeie… Continuă să citești Flori de camp
Later edit: in stanga sus am creat un nou poll. Va invit la vot!
Erau vremuri cand cinstea, integritatea si onoarea erau valori morale insusite si respectate cu sfintenie pe meleaguri romanesti. Legenda spune ca pe timpul lui Vlad Tepes, daca lasai o punga cu galbeni la o rascruce de drumuri, exact in acel loc o gaseai. Bine, aici treaba poate fi interpretabila, poporului cred ca ii era mai degraba teama de eventualele repercusiuni… In zilele noastre, se pare, exista tari unde corectitudinea este insotita si de o marinimie impresionanta.
Probabil ca sunteti la curent cu intamplarea petrecuta recent pe plaiuri nord-americane, mai precis canadiene. O tanara care isi pierduse portofelul, nu doar ca l-a recuperat, dar l-a gasit ceva mai dolofanel, caci acesta continea, in plus, o bancnota de 20 de dolari.
Dar ce m-a pus pe ganduri a fost reactia celor care comentau aceasta stire. Unii dintre postatori Continuă să citești Ispita sau noroc?
Falsa pudoare, jena, prejudecatile, nepriceperea, teama de ridicol, de judecata si etichetarile celor din jur sunt tot atatea motive pentru neimplicarea in anumite discutii atat pe bloguri, dar si in offline, cu familia, prietenii sau colegii. De cate ori nu ati intalnit afirmatia destul de categorica: “eu nu comentez pe acest subiect, eu nu vreau sa abordez tema, aici eu nu ma bag”? Imi aduc aminte ca acum cativa ani, nimerisem la o institutie unde absolut toate conversatiile dintre angajati se invarteau in jurul sexului, iar glumele deocheate, avansurile si propunerile cu perdea sau fara m-au cam surprins si dezorientat la inceput si nici la final, cand am plecat de acolo, nu mi-am putut reveni complet. Ce pot spune e doar ca in cadrul “dezbaterilor in plen” am adoptat deviza “no comment”.
Zilele astea, politica e un subiect chiar mai fierbinte decat anotimpul pe care il traversam. Suspendare, presedinte, referendum, parlament, USL, miting, PDL, criza politica, guvern, Ponta sunt cuvinte la moda, vehiculate in presa, televiziune, facebook sau bloguri. Cu toate astea sunt si oameni care refuza sa-si spuna opinia cu privire la evenimente, sa se implice in discutii si uneori sa mearga la vot. De ce? Pentru ca politica nu ne mai intereseaza demult, ne plictiseste. Si nu din lipsa de spirit civic sau educatie politica. Nu, aici e vorba de ceva mult mai grav si mai profund. Oamenii sunt Continuă să citești Tabuuri blogosferice
Nu, nu ma pregatesc de luna de miere. Nici macar nu mai indraznesc sa ma gandesc la ea, dar daca va fi sa fie vreodata, am sa ma multumesc si cu un Tenerife sau chiar Corfu, ca tot am primit azi un mail de la o agentie de turism care ma instiinta ca un sejur in partea insulara a Greciei, de exemplu, costa doar 390 de lei. Desi, initial, marele meu vis era perla Pacificului, cel mai frumos loc de pe pamant, Bora-Bora, am realizat ca acest colt de paradis imi este permis doar in cazul in care ma marit cu printul Dubaiului, seicul Hamdan bin Mohammed, un tip cam prea excentric si aventuros pentru gusturile mele cuminti.
Totul a inceput acum vreo trei sau patru ani pe cand zburdam prin blogosfera fara a poseda un jurnal virtual personal, citind tone de articole, vizibil impresionata de cutezanta si talentul unor oameni care-si deschideau sufletul in fata a mii de cititori, lucru pe care eu eram convinsa ca nu l-as putea face niciodata. Si in febra ce ma cuprinsese am nimerit pe blogul unui Continuă să citești Luna de miere in Bora-Bora sau in Barcelona?
Traim, la propriu si la figurat, o vara fierbinte. O vara pe ritmuri latino, caci dupa ce Michel Telo a cucerit intregul mapamond cu a lui Ai Se Eu Te Pego, un alt brazilian focos, brunet de data asta, poate mai sexy si mai talentat decat conationalul sau, si cu siguranta mult mai tanar, incendiaza imaginatia tinerelor de pretutindeni cu invitatia la cea mai grozava petrecere, la dans si distractie, lansata in ceea ce se poate numi hitul verii 2012, Balada Boa. L-am ascultat pe Gustavo Lima si in alte piese si nu m-a dezamagit nici la capitolul voce (foarte puternica, patrunzatoare, un timbru special), nici in ceea ce priveste look-ul. Are o frizura moderna, arata traznet cand e luat din profil, pare un pic timid, dar per total e simpatic. Nu stiu cum vi se pare voua, dar, vara, portugheza detroneaza engleza, cel putin cand vine vorba de ritmuri muzicale.
Si in sport tot noi, latinii, suntem pe val, pentru ca astazi, incepand cu ora 21:45, la sarbatoarea fotbalului european, Euro 2012, Continuă să citești Hitul verii
Zilele astea nu-mi iese nimic. Si asa a fost dintotdeauna. Simt ca lupt cu morile de vant, la fiecare pas, viata se straduie sa-mi puna cate o noua piedica, iar eu ma incapatanez s-o depasesc. Merg mai departe, pe drumul meu, iar cand pare a se zari linia de sosire, cand plina de speranta ma pregatesc sa culeg laurii victoriei, sa ma bucur macar o clipa de reusita, ma trezesc cu un alt hop insurmontabil, o surpriza neplacuta care ma arunca in abisul disperarii si deznadejdii. Un chin fara sfarsit. E ca un blestem care ma obliga sa urc zilnic muntele cu un bolovan, intr-un efort supraomenesc, iar cand ajung in varf, stanca mea salta repede la vale, si nu-mi ramane altceva de facut decat sa o iau de la capat.
M-am saturat sa fiu un Sisif modern. Am nevoie de o pauza, vreau sa cobor din caruselul problemelor fara rezolvare. E prima data cand ma gandesc serios, Continuă să citești Absurd
Contestatari exista peste tot, iar in blogosfera cu atat mai mult. E o pozitie comoda, tragi cu toata munitia din dotare pana iti faci victima praf. Indiferent de ceea ce facem, de cat de bine facem, tot se trezeste cate un ratacit care sa ne judece si ca incerce sa ne bagatelizeze munca. Mi s-a intamplat si mie cu ceva timp in urma. Au fost voci care au sustinut fie ca summerday e un pseudo blog, mai degraba un forum, reducand astfel peste 500 de articole la statutul de intrebari, fie ca eu sunt prea impersonala, ca nu dezvalui suficient de multe lucruri despre mine, ca nu am pareri despre nimic, ca nu-mi impun punctul de vedere, ca nu ma pot numi blogger atat timp cat nu sunt un formator de opinie. Bine, toate acestea nu erau prezentate sub forma unor imputari, ci a unor constatari. Si nu e vorba de hateri, ci de persoane care intrau, citeau si comentau. Dar care, la un moment dat, au rabufnit si au spus ce le rodea. Adevarul, in opinia lor. Si ca dracul sa nu para chiar atat de negru, au concluzionat ca Continuă să citești Formatori de opinie