Say something nice!

Cat ne costa sa spunem o vorba buna? De ce a devenit dintr-o data atat de greu sa le zambim celorlalti? Suntem prea grabiti, prea obosititi, prea suparati pe viata in general?

Si a trecut si prima zi la noul loc de munca. Impresii (sper din toata inima sa le schimb pe parcurs): cladire cu aspect dezolant, oameni reci, indiferenti, conditii de munca vitrege. Va puteti imagina ca in secolul 21 nu avem internet, toner pentru imprimanta, coli de scris si nici macar sapun la toaleta? Mi s-a spus ca trebuie sa venim cu ele de acasa sau sa le cumparam noi. Institutia nu-ti pune la dispozitie nimic.

Mi se pare mie sau cei din jur au uitat sa fie draguti, amabili, politicosi? Sa fie umani in definitiv… Am realizat ca pe unde merg, desi incerc sa fiu cat mai prietenoasa posibil, ma lovesc sistematic de Continuă să citești Say something nice!

Share

Maxima zilei (XXIII) – Curiozitate

“Curiozitatea ii impinge pe unii sa descopere America si pe altii sa asculte la usa.” Eca de Queiros

Mistere… le iubim si in acelasi timp le detestam. Le adoram pentru ca ne intriga, ne fac sa visam, ne tulbura si ne aprind imaginatia, ne invita sa le dezlegam si le uram din tot sufletul pentru ca de multe ori suntem incapabili sa le elucidam si astfel ne tin legate de ele ca niste prizonieri ai propriului orgoliu sau, daca acest lucru se intampla, ori suntem dezamagiti de adevar ori de faptul ca nu a mai ramas nimic de aflat, caci ce poate fi mai plictisitor decat realitatea simpla, goala, nemistificata?

Poate parea paradoxal, dar desi iubesc adevarul, sinceritatea si corectitudinea, sunt atrasa inexorabil de secrete, de oamenii enigmatici, invaluti in mister, oameni care par a detine o taina de nepatruns, taina care de cele mai multe ori  se dovedeste a fi doar o Continuă să citești Maxima zilei (XXIII) – Curiozitate

Share

Calatorie in trecut sau in viitor?

Ieri, din intamplare, ochii mi-au cazut peste un nume de film. Suna atat de romantic si ispititor, exact ca o plimbare pe Sena. Dar, in acelasi timp, m-au napadit regretele si tristetea. Trailerul nu a facut decat sa-mi confime banuielile. Mi-am adus aminte instantaneu de Vicky Cristina Barcelona. Trebuia cu orice pret sa-l vad. Si mi-am propus sa trec cat mai curand la fapte.

Zi linistita de duminica. Momentul ideal pentru a-mi satisface curiozitatea. Asa ca am vizionat nu unul, ci trei filme: “Midnight in Paris”, “Going the Distance” si “Just Go with It”. Doar unul m-a convins, dar nu va spun care.

Daca pe precedentul articol va povesteam despre un vis realizat, a venit momentul sa va dezvalui marea neimplinire a acestui an. Imi doream nespus sa traiesc aventura pariziana in 2011, dar din anumite ratiuni, “Orasul Luminilor” s-a transformat in “Orasul Interzis”. Si cum nu mai plec la Paris, mi-am gasit o palida consolare, am pasit in atmosfera vrajita a Orasului Indragostitilor, i-am savurat parfumul unic, m-am lasat sedusa de farmecul inefabil al cladirilor, stradutelor, monumentelor si parcurilor, si am simtit candoarea stropilor de ploaie cu ajutorul peliculei regizate de Woody Allen. A lipsit insa ceva, poate Continuă să citești Calatorie in trecut sau in viitor?

Share

Gatitul la aburi

 

Pe 10 aprilie, in cadrul acestui articol, sunt sigura ca vi-l aduceti aminte, imi exprimam public cele mai tainice dorinte ale sufletului la acea data. Si visurile se mai si implinesc, atunci cand crezi cu adevarat in ele. Exact la o saptamana am primit cadoul mult dorit de la iepurasul buclucas. Si cand ma gandesc ca unii se indoiau de existenta lui…

Imi doream mai mult ca orice un stil de viata sanatos, bazat pe o alimentatie din care erau excluse grasimile, prajelile, dulciurile si painea. Erau interzise de asemenea produsele fast-food (hamburgeri, pizza, saorma). De Florii am primit un vas cu aburi. Din acel moment am renuntat definitiv la mancarea gatita, la sosuri, la gratar, la oua ochiuri, la omleta, la supe si ciorbe. Nu ca as fi fost vreodata o mare fana a acestora.

Poate o sa va intrebati care sunt avantajele gatitului la aburi? In primul rand, Continuă să citești Gatitul la aburi

Share

Last Day of Summer

Nume: vara
Durata de desfasurare: trei luni pe an, intre 1 iunie si 31 august
Element definitoriu: soare
Culoare dominanta: verde
Caracteristica generala: timp frumos, vreme calda, insorita
Dorinta implinita: vacanta
Calitate definitorie: fun
Defecte: temperaturi excesiv de ridicate, arsita
Verbul caracteristic: a petrece
Locuri prielnice: malul marii, crestele muntilor inalti, paduri, orase turistice, la tara, la bunici
Bauturi indicate: cocktailuri, cafe frappe, apa plata cu lamaie
Desert ideal: inghetata
Ingrediente pentru un plus de savoare: cuburi de gheta, menta, aventura, mister, plimbari pe faleza, rasarit de soare pe plaja.


Ne-a prins in jocul ei minunat, jocul de-a copilaria, am urcat in trenul vacantei si am coborat acolo unde marea incepea sa sclipeasca la orizont in mii de tonuri argintii, iar seara, briza potoleste cu mangaierea sa discreta arsita din timpul zilei, ne-a imbatat cu opulenta de miresme de flori in culori vii si de arome exotice si dulci de fructe proaspete, zemoase, ne-a purtat intr-o lume parca ireala, irezistibila, care se inscrie pe trei coordonate: libertate, aventura, mister, o lume care te ademeneste sa-i gusti savoarea, sa-i adulmeci parfumul, sa-i inteleg esenta si sa-i simti pulsul, o lume care dispare brusc cu primii stropi reci de ploaie si intaia rafala mai puternica de vant…

Insa azi suntem la Miercurea fara prea mult cuvinte si e cazul sa lasam imaginile sa vorbeasca. Mai jos aveti cele mai sugestive ipostaze ale verii in opinia mea, probabil ultima sansa de a ne delecta cu farmecul sau inegalabil: Continuă să citești Last Day of Summer

Share

“Povestea lui Harap-Alb” sau ce-a fost mai intâi: povestea sau poporul?


Dupa cum stiti, intrucât v-am mai spus de câteva sute de ori, sunt inginer. Am invatat atâta limba româna cât sa ma pot exprima articulat si fara greseli majore de gramatica. Dar nu stiu, de exemplu, daca s-a apucat cineva sa faca studii comparative intre povestile unui popor si dezvoltarea poporului insusi.

Ideea mi-a venit de la articolul lui colorbliss in legatura cu povestile copilariei. Povestea e prima lucrare mai complexa cu care vine in contact copilul, exact in perioada cea mai sensibila, când orice informatie repetata de suficient de multe ori poate avea consecinte pe termen foarte lung.

Care e scopul unei povesti? Ce vrea ea sa comunice unui copil?

Sa luam de exemplu “Povestea lui Harap-Alb”. Cu ce avem de-a face aici? Continuă să citești “Povestea lui Harap-Alb” sau ce-a fost mai intâi: povestea sau poporul?

Share

Marile iubiri ale bloggerilor (II)

Serialul  inceput duminica trecuta continua azi cu partea a doua din capitolul destinat pasiunilor si preferintelor protagonistilor marii scene virtuale, blogosfera romaneasca.

Cea mai mare iubire a bloggerilor va ramane cea pentru carti, filme si seriale tv. Nu trece o zi sau macar o saptamana fara ca acestia sa citeasca sau sa vizioneze ceva nou.  Chiar pe summerday au aparut de-a lungul timpului numeroase recenzii de carte: ” Oamenii Cartii”, “Cum sa ai intotdeauna dreptate”, “The last King of Scotland”, “Delincventi Natafleti”, “The Tipping Point”, “Exista istorie adevarata”, “Cartea Ignorantei”, “Dumnezeu mi-e broker”, “Grace”, “Funeralii Fericite”, “Despartirea de Jack”, “Inimaginabil” sau de film: Secretariat, Transformers 3, Legend of the fall, The tourist, The final curtain, Dogville, Temple Grandin, Good, Taking Chance, The Messenger, In the loop, Remember me, Legenda pianistului 1900, Agora, Papesa Ioana, Nunta muta etc. Continuă să citești Marile iubiri ale bloggerilor (II)

Share