…nu a existat niciodată. Dar acum realizez utilitatea ei și regret că nu sunt și eu partea integrantă a unui grup vesel, unit și frumos. Și numeros. În special în virtual îmi lipsește o gașcă.

De când mă știu am fost un spirit liber, independent. Și cum altfel, căci prin natura sa, capra, simbolul zodiei mele, vizează de obicei cea mai solitară stâncă, cel mai înalt pisc al muntelui. Nu m-am simțit tocmai în largul meu în găștile mai mari de 6-7 persoane, nu mi-a plăcut să ascult de nimeni, să am un lider, să mi se spună ce să fac. Detest regulile, impunerile de orice fel. În schimb agreez grupurile mici, de 3-4 persoane, la o ieșire în oraș sau chiar la munte/vacanță, ador să-mi petrec timpul în compania unei prietene sau a iubitului meu. Nu simt nevoia să am zeci de persoane în jur, gălăgia și veselia exagerată nu mă încânta peste măsură.

Nu am avut niciodată o gașcă numeroasă pentru mult timp. Prefer intimitatea, poveștile, relaxarea și căldura unui grup restrâns. Contează mult siguranța pe care acesta mi-o transmite.

Dar să vedem care sunt avantajele unei găști numeroase în offline:

-multe ieșiri, petrecerile se țin lanț, ai mereu unde și cu cine merge, nu există plictiseală, distracție cât cuprinde
-mulți prieteni, la o adică, dacă se întâmplă ceva, ai la cine apela.

Dezavantaje:

-trebuie să te supui majorității sau liderului care hotărăște pentru tine destinația care poate ție nu-ți convine

-uneori ești ținta glumelor proaste ale prietenilor

– în cadrul unei găști, inevitabil se formează bisericuțe, apar bârfe, răutăți, situații jenante

-ai nu ai chef, trebuie să spui da oricarei propuneri, în caz contrar esti exclus din grup pe motiv că…nu ești de gașcă

Avantajele unei găști în online, în blogosferă de exemplu:

– prin participarea la diferite jocuri cunoști multă lume. De unele persoane te atașezi inevitabil, prin descoperirea unor puncte/pasiuni comune, de aici rezultă un cerc larg de cunoștințe/amici. Pentru un blogger (și nu mă refer aici la cei care scriu exclusiv pentru ei înșiși) nu există situație mai convenabilă decat să știe că indiferent la orice oră ar posta, cei din gașcă/grup sunt acolo, pregătiți să lase o vorbă bună, o încurajare, o laudă, o apreciere. Practic, ei au traficul și comentariile asigurate. Un confort psihic fantastic.

Dezavantaje 

– nu există, poate doar scrierea pe anumite teme impuse, dar se presupune că dacă ai intrat în horă, îți convine stilul și chiar aștepți cu nerăbdare ideile celorlalți pe marginea cărora tu să poti compune povești cu care să uimești audiența, să-ţi pui in valoare talentul si să dai frâu liber imaginaţiei. Şi ar mai fi ceva destul de important în opinia mea, care nu este neapărat un dezavantaj, comentarea articolelor de aceiaşi oameni tot timpul, aparţiile noi în peisaj fiind razleţe, nesemnificative ca numar, deci un fel de stagnare şi nu o evoluţie firească.

Mult timp am primit invitații de la pasionații de fotografie Nick și Viorel de a merge la diverse evenimente organizate de asociația “Bucureștiul meu drag”, dar mereu am refuzat pentru că m-am gândit că o să mă simt stingheră printre 50-100 de persoane necunoscute. Din excursia în Croația-Muntenegru am înțeles că nu-mi place nici măcar să pozez când sunt înconjurată de zeci de oameni.

În concluzie, ideale pentru mine sunt grupurile mici formate din persoane simpatice, modeste, care să-mi împărtășească simțul umorului și eventual pasiunile (nu obligatoriu), în preajma cărora să mă simt în siguranță, relaxată, fericită. Asta în viaţa reală, căci în virtual nu-mi displac găștile mari, ba dimpotrivă, ar fi perfect dacă aș avea și eu una a mea.

Voi preferați veselia găștilor mari, căldura și siguranța grupurilor restrânse sau solitudinea în offline și online?