1. In ultimul timp se vorbeste tot mai mult despre casatorie.

• Ce inseamna pentru dumneavoastra casatoria? Dar familia?

• Oricine trebuie sa aiba acest drept de casatorie?

“Celula de baza a societatii”. Si totul e bine atâta timp cât casatoria nu devine chiar o celula in sine…

2. Dumneavoastra considerati ca divortul este  util in anumite situatii?

• Care sunt elementele care duc catre un divort?

• Ce elemente ar putea fi clarificate neimplicand divortul?

Da, in cazuri extreme divortul e util. Elementul principal al unui divort, din punctul meu de vedere, este lipsa de comunicare. Un alt element ar fi violenta. Poate ca un paharel de palinca ar rezolva situatiile. :silly:

3. Fiecare generatie se schimba. Considerati ca ultimele generatii de copii s-au schimbat si din cauza cresterii numarului de divorturi?

4.Ati putea sa imi spuneti in cazul dumneavoastra daca este cazul unui divort in familie?

5. Ce puteti sa imi spuneti despre persoanele care nu divorteaza desi exista elemente clare de disconfort al tuturor membrilor din familie?

• Copiii trebuie ascultati daca cer divortul parintilor lor?

Dupa cum am mai spus, fiecare cu alegerea lui. Nu exista o reteta. Exista casatorii care la un moment dat au trecut prin grele incercari si au rezistat, altele care s-au dezmembrat…e o chestiune de perceptie. Intrebarea imi aminteste de o veche intâmplare, de pe vremea in care lucram in Cluj când, intr-o seara, am vazut pe drum cum un barbat a lovit o femeie. Fara sa ma gândesc prea mult, m-am dus la barbat si l-am luat de gât, cu intentia de a-l pocni. Am fost extrem de surprins când femeia a sarit pe mine, urlând , sa-i las barbatul in pace, “ca e dreptul lui sa ma loveasca”. De atunci m-am jurat ca n-am sa ma mai bag niciodata atunci când vad o cafteala pe strada.

6. In opinia dvs trebuie promovata o campanie de informare asupra divortului?

7. In viitor s-ar putea ajunge la o desfintare a casatoriei?

– Vezi ca o sa vina domnul Ionescu. E mason. Stii, masoneria e o organizatie secreta, asa ca sa nu-i spui ca stii ca e mason. Te rog frumos sa te abtii si sa nu incepi cu bancurile tale nesarate, ca e o persoana extrem de sensibila.

Sunt incântat ca voi cunoaste un mason in carne si oase si nu inteleg ce are cu mine Lidia, draga mea prietena si gazda intâlnirilor noastre saptamânale de spiritism. De unde a tras ea concluzia ca fac bancuri? Si mai ales nesarate. Ma simt invinovatit pe nedrept.

Mai palavragim noi cale de 10 minute pâna când se aude târâitul soneriei. Vine masonul! Lidia se duce sa deschida. In capul culoarului apare un domn cam la 60 de ani, proaspat barbierit, par alb tuns perie, purtând un sacou bleumarin impecabil si la gât are o esarfa pe care o presupun mov. Pantalonii negri se termina cam la 5 centimetri deasupra sandalelor. Ciorapi maro.

– Draga Lidia, imi cer scuze ca am intârziat, dar venind incoace un câine mi-a murdarit pantalonii si a trebuit sa ma intorc sa ma schimb…uite si tu in ce hal arat.

Lidia nu pare sa fi auzit scuza, nu pare sa fi observat ceva in neregula. E topita toata.

Domnul Ionescu se apropie de mine si-mi intinde mâna.

– Ionescu, stomatolog.

– Dragos, functionar. Sunteti cumva si mason? intreb, atragându-mi instantaneu privirile criminale ale Lidiei.

– Da, imi raspunde calm domnul Ionescu, neparând deloc afectat. De ce, te intereseaza?

– Oooo, sigur. Adrian Nastase e mason?

Am o nelamurire veche in legatura cu acest aspect si nu vreau sa scap ocazia de a ma edifica.

– Uite ce e dragul meu, am voie sa spun despre mine ca sunt mason, dar nu despre altii. Stii, masoneria e o organizatie secreta!

– Am inteles. Dar Mugur Isarescu e?

– Da, imi zice scurt masonul si se aseaza la masa.

– Domnule Ionescu, de unde provine masoneria? Intrebarea apartine Oliviei, o alta participanta la cercul nostru.

Pornind de aici am aflat timp de o ora ca: niste tipi dintr-o constelatie  au venit pe Pamânt cu ceva timp in urma si si-au facut baza pe Atlantida. S-au impreunat cu … pamântencele si asa au iesit oamenii. Apoi Atlantida a fost distrusa pentru ca au facut niste erori in constructuiile lor bazate pe cristale de cuart. Supravietuitorii au ajuns in Mesopotamia, au pus bazele culturilor de acolo si si-au vândut cunostintele egiptenilor. Ca piramidele sunt de fapt niste rezervoare enorme de apa. Ca România are 13 centre energetice (cu denumirile si locatiile exacte) pe unde se poate intra in “lumea de dincolo”. Si ca d-aia a cazut elicopterul ala israelian in noiembrie in Bucegi, a incercat sa intre printr-o poarta stelara. Ca Mihai Viteazul a fost atlant, ca dacii au avut druizi si ca Marele Arhitect al Universului e Toth, nu Dumnezeu. Si ca in Templul lui Solomon exista 17 sarcofage pline cu atlanti.

Când si când ma uitam la minele serioase care ma inconjurau si nu-mi explicam. Lidia este avocat. Olivia este farmacista si Roxana e consultant in management. Cum de numai mie mi se pare ca omul asta e complet ticnit??

– Iisus a fost si el atlant?, pun si eu o intrebare, incercând pe cât posibil sa fiu cât mai sobru.

– Dragos, poti te rog sa mai aduci niste fursecuri din bucatarie? Lidia probabil a considerat ca mi-am inceput ‘concertul’ de mistouri si vrea sa-l intrerupa.

Ma execut. La bucatarie vine dupa mine Roxana.

– Cam bizar, nu?

– Roxi, daca mai continua asa ….in viata mea n-am intâlnit pe cineva care sa bata câmpii cu atâta gratie.  Auzi, Mihai Viteazul atlant….si cum puteti fi atât de serioase toate?

-Hai, linistete-te, pune-ti putina tuica. A adus-o aseara barbatul meu de la Pitesti, e din sursa sigura. Stii ca Lidia are niste greutati acum…l-a cunoscut pe asta si nu e cazul s-o superi. Oricum, la cate am auzit…ce-ar mai putea urma?

Roxana stie ce ma face fericit pe termen scurt. Imi pun tuica intr-un pahar si ma intorc in sufragerie, urmat de Roxana cu fursecurile.

Domnul Ionescu trage alene din pipa, iar mâna ramasa libera s-a lipit de genunchiul Lidiei.

– Nu stiu daca Isus a fost atlant. Dar a fost cel mai mare mason.

Domnul Ionescu imi raspunde imediat ce ma vede. La rândul meu nu-mi mai incap in piele de fericire ca l-am prins pe geniu cu ceva ce nu stie.

– Aia e tuica?, ma intreaba, intinzând mâna catre pahar.

– Da, dar sa stiti ca tuica si pahare mai avem, va aduc imediat!

– Stai draga linistit ca nu vreau sa beau din paharul tau. Vreau sa va arat ceva.

Ia paharul intre palme, inchide ochii si se concentreaza adânc. Se aude un fel de incantatie. Toata lumea se uita ca la urs.

– Ia vezi, acum mai e tuica?

Gust. Tot tuica e.

– Ei, nu se poate, nu e apa?

– Nu, e tot tuica…de ce, trebuia sa fie apa?

– Da, am incercat sa transform tuica in apa. Dar n-am avut timp la dispozitie, asta se poate face intr-o zi, ori eu, in 5 minute…

– Dar e o tuica mai slaba decât tuica initiala zice Lidia, dupa ce a gustat un pic.

Nu vreau sa o contrazic pe Lidia, e in pragul unui divort si imi e suficient de draga incât sa nu incep acum o discutie. Insa tuica e exact la fel ca inainte! Si, la urma urmei…n-ar fi fost mai interesanta operatiunea inversa?

– Dar tot nu ne-ati spus cum e cu masoneria, intervine din nou Olivia.

Masonul ,  inca anesteziat de  esecul  transformarii tuicii in apa, isi revine instantaneu. Si eu, care credeam ca scapasem…..da’ de unde? Am mai aflat ca: Templul lui Solomon avea ca liant pentru ziduri un amestec de oua, var, brânza de vaci (brânza dulce sau telemea? – mi s-a spus ca brânza dulce) si nisip. Ca instrumemntele cu care s-a construit Templul erau toate din lemn si ca Biserica Catolica a facut numai rele (in acest punct spiritul meu de catolic pasiv a frematat un pic, nu suficient de mult insa pentru un duel verbal care se anunta de lunga durata). Si ca Enoh, savantul extraterestrilor, a facut clitorisul.

O asemenea intâlnire nu se putea termina decât en fanfare….

Dupa ce iesim, fac impreuna cu Roxana câtiva pasi.

– Stii…as fi fost in stare sa-i trec cu vederea toate enormitatile pe care le-am auzit, daca n-ar fi zis-o p-asta cu clitorisul. Iti dai seama câte povesti d-astea trebuie sa auda Lidia…biata de ea…oare toti masonii sunt asa dezaxati?

– Nu stiu Roxana…as paria mai degraba pe varianta cealalta: nu toti masonii sunt dezaxati, dar, la noi in tara cel putin, toti dezaxatii sunt masoni.

Roxana râde ca de-o gluma buna. Ne luam la revedere si gândul imi zboara deja la urmatoarea intâlnire. Lidia a promis ca ne aduce un Cavaler de Malta!

Voi ati cunoscut vreun mason? Daca da, ce parere v-a facut? Daca nu, va pot face eu cunostinta cu unul…..

sursa pozei: aici