Geraldine Brooks – Wish of Love. Summer Love https://www.summerday.ro O viaţă fără iubire este ca un an fără vară Tue, 15 Aug 2017 03:42:30 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=4.6.28 “Oamenii Cartii” sau cartile fac suficiente pentru noi; dar noi ce facem pentru ele? https://www.summerday.ro/2010/11/21/oamenii-cartii-sau-cartile-fac-suficiente-pentru-noi-dar-noi-ce-facem-pentru-ele/ https://www.summerday.ro/2010/11/21/oamenii-cartii-sau-cartile-fac-suficiente-pentru-noi-dar-noi-ce-facem-pentru-ele/#comments Sun, 21 Nov 2010 14:41:17 +0000 http://niceeynice.wordpress.com/?p=4623 Continuă să citești “Oamenii Cartii” sau cartile fac suficiente pentru noi; dar noi ce facem pentru ele?]]>  

Titlu:    Oamenii Cartii

Autor:   Geraldine Brooks

Editura LEDA, 2009

Aceasta carte am tot recomandat-o cu ocazia unor comentarii la unele articole de pe diverse bloguri, al caror subiect general era “eu ce sa mai citesc?”. Cum n-am primit niciun fel de feedback, ma vad nevoit sa presupun ca propunerea nu a fost tentanta.

Asa ca mi-am spus ca poate n-ar fi rau daca ii voi face o descriere mai ampla. Pentru ca vorbeste de evenimente despre care ar trebui sa se stie.

Cartea este o fictiune grefata pe o intâmplare reala,  salvarea “Hagadei din Sarajevo” (o carte religioasa evreieasca) . Geraldine a ajuns sa afle istoria zbuciumata a cartii pe vremea când era reporter de razboi in fosta Iugoslavie, pe la inceputul anilor ‘9o. A umplut ceea ce nu se stia despre codex cu intâmplari fictive, dar care ar putea fi adevarate. Iar ceea ce a rezultat a impachetat cu viata personajului Hanna, experta australiana in conservarea si restaurarea manuscriselor vechi, profesionista desavârsita, dar cu o viata particulara frustranta. Operatiunea a reusit cu succes, fara sa lase cicatrici vizibile. Rezulta o poveste palpitanta, de la alcatuirea cartii, undeva prin Spania secolului al XIV-lea, pâna la biblioteca din Sarajevo a anilor 1992-1993-1994. Incercarile prin care trece Hagada lasa urme pe care Hanna le analizeaza cu precizie de detectiv. Un fir de par aici, o pata de vin acolo, o inscriptie a unui preot catolic pe nume Vistorini (“Revisto per mi”), care a salvat cartea de la arderile publice din Venetia la inceputul secolului al XVII-lea. In 1941 Dervis Korkut, cercetator cunoscut al Islamului, fura manuscrisul din muzeul din Sarajevo, chiar de sub nasul generalului german Johann Hans Fortner, venit sa distruga toate cartile evreiesti, si il ascunde intr-o moschee din munti. Si iarasi o urma: o aripa de insecta.

A urmat o perioada de relativa acalmie. Apoi fortele intunericului s-au napustit asupra Iugoslaviei descarnate. Trupele sârbe au tras cu gloante cu fosfor asupra bibliotecii din Sarajevo. Au incendiat-o. Bibliotecarii…au incercat sa salveze ce se mai putea, punându-si viata in pericol. Au carat cartile cu cârca, s-au strecurat printre bombe si gloante cu manuscrisele dupa ei. Unii au murit in acele cumplite evenimente. Aida Buturovic a fost ucisa de o grenada. Enver Imamovic, bibliotecar musulman, a salvat insa codexul, ascuzându-l in seiful unei banci.

Spre sfârsitul evenimentelor care conduc la certificarea Hagadei ca fiind cea originala, Hanna simte nevoia sa lase si ea un semn. Pentru cei din viitor.

Imi cer scuze ca nu pot reda ceea ce inseamna pentru mine aceasta carte.

Acum Hagada e la loc sigur. Dar…nu se stie niciodata.

Un omagiu dedicat celor care ingrijesc si salveaza carti.

Hatikva – Speranta. Imnul Statului Israel. Melodia este preluata din folclorul românesc.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Bw9bAvMpiE0&feature=related]

Share

]]>
https://www.summerday.ro/2010/11/21/oamenii-cartii-sau-cartile-fac-suficiente-pentru-noi-dar-noi-ce-facem-pentru-ele/feed/ 26