In aceste locuri a fost cândva o mare. Multa vreme dupa aia, pe aici au trecut si legiunile romane. Iar cea mai veche biserica din zona manastirii a fost zidita de calugarii eremiti pe la inceputul secolului al XIV-lea (de la acesti calugari se pare ca se trage denumirea locului). Eremiti, adica pustnici, pentru ca stateau initial in grotele din jur, ducând, evident, un trai ‚teribil’ de ascetic.

Manastirea Rimet e una din cele mai mari manastiri din Ardeal. Prima referire documentara e din 1377, iar de-a lungul timpului mai multi domnitori si mitropoliti au contribuit la sprijinirea lacasului. In 1785 manastirea e distrusa ca „pedeapsa”, intrucât calugarii antrenasera credinciosii care au participat la rascoala lui Horea. Intre 1792 si 1940 nu exista viata monahala; intre 1940 si 1955 aici au locuit calugari, dupa care o scurta perioada, 1955-1959, e transformata in manastire de maici. Intre 1959 si 1969 manastirea e desfiintata. Dupa 1969 maicile se intorc, incep sa renoveze cladirile vechi si sa construiasca altele noi. S-a ridicat chiar si o noua biserica (1982-1992). Picturile au fost executate in 1988.

Am facut acest istoric pentru ca te-ai fi asteptat ca cineva, inspirat fiind de suferintele prin care au trecut slujitorii acestui loc, sa fie tolerant. Dar…caci exista si un „dar”, intrarea in biserica e strajuita de „Rai” in stânga si de „Iad” in dreapta. Daca asupra „Raiului” nu exista dubii, acolo ducându-se exclusiv „drept-credinciosii”, ei bine, in Iad vor arde pentru eternitate grupuri de oameni definiti in mod multilateral. Hotii, fatarnicii, Arie (pentru ca a indraznit sa aiba alta opinie), criminalii  si toti evreii, of course. Lui Iuda i se rezerva un loc special, drept in bratele Diavolului. In afara de cei enumerati, vor mai primi pedeapsa vesnica „desfrânatele”.  Da, „desfrânatele”. Despre „desfrânati” nu se zice nimic, va jur ca m-am uitat extrem de atent. Sau probabil ca sunt inclusi la capitolul „fatarnici”?

Aici sunt impreuna cu ele, cu „desfrânatele”:

Manastirea:

Revenind pe drumul nostru, dam de casa unei familii de hobbiti

Inapoi in natura.

Avem o cascada….

…munti…

…ups!, aici n-avem curent electric. Basescu e de vina, stiu, stiu, stiu.

Iar aici sunt doi câini. Unul din ei abia are o luna….

Galda, Stremt, Geoagiu, Rimet. Nu mai ai nevoie de niciun indicator. Aici cu siguranta te afli in Paradis.

Mai presus de imaginatie, dincolo de vis, mai aproape de vesnicie, exista un loc unde explozia infailibila de puritate, neverosimila descatusare de emotie, viata si pasiune sunt rafinat deghizate intr-o cadere bulversanta de torente peste un amfiteatru de bazalt. Aici, totul lasa impresia de “suspendare”. Pana si timpul pare incremenit in clepsidre de roua si picaturi de apa, iar spectaculoase jerbe de lumina si culoare creaza jocuri vizuale inefabile. E probabil cea mai mare minune a lumii, e insusi paradisul.

Este deja o certitudine, asupra capricornului, semn de pamant, rezervat si statornic, apa exercita o atractie irezistibila, greu  explicat in cuvinte. Element primordial, simbol al vietii, al regenerarii si al puritatii, apa este perceputa si ca element al nemuririi, tineretii vesnice si al invicibilitatii, al  vitalitatii si invierii. Lumea apelor este una tainica si miraculoasa in acelasi timp. O ador indiferent de ipostaza in care mi se dezvaluie, fie ca este vorba de un ocean navalnic, cu valuri salbatice, capabile sa-mi preia toate framantarile si temerile si sa ma lase incredibil de senina si impacata,  de un lac de safir in care se oglindesc siluete de copaci, varfuri semete de munti inzapeziti sau  forme abstracte de norisori diafani, de un izvor proaspat, datator de viata si speranta  sau de un rau involburat de munte, cristalin si rece, care-mi dezleaga mistere ascunse  si-mi poarta dorurile mistuitoare spre taramuri indepartate. Iubesc albastru infinit al apei, limezimea si profunzimea ei, claritatea si forta transmisa atunci cand parca totul se prabuseste in jurul tau si simti ca ai ajuns la capatul puterilor. Ii sorb din priviri fiecare unduire, fiecare  freamat si ii ascult melodia vrajita cu care ma invaluie si ma tinutuieste in cea mai inexplicabila stare de beatitudine. Si atunci, gandul ma duce la EA.

Cand spun America de Sud, ii simt deja vibratia. Cand vine vorba de Paraguay, ma trezesc rostindu-i numele, daca visez la Brazilia inseamna ca imi este dor de ea, iar daca ma gandesc la Argentina, o vizualizez si ma imaginez langa EA. Daca trebuie sa aleg cel mai frumos si mai spectaculos loc de pe Terra, numele ei imi vine instantaneu in minte. Mai presus de canioane, de piramide, temple, delte, castele, constructii megalitice si insule exotice, mai presus de toate minunile infaptuite de om si natura, troneaza EA. Pentru ca sufletul meu este inundat de cea mai coplesitoare bucurie atunci cand ii vede grandoarea si ii simte magia, a desemnat-o  pe ea cea dintai minune a lumii. Un rau  se pravaleste in lungi siroaie care suiera si urla intr-o involburare inimaginabila oferind lumii intregi un  spectacol de inalta tinuta, greu de povestit in cuvinte.  Nemuritoare, fascinanata, sublima, ea imi indeplineste toate visele paradisiace si ma ademeneste sa-i descopar comorile.

In urma cu peste o suta de milioane de ani, o serie de eruptii de lava din cretacic s-au racit creand o formatiune in forma de scara care, exploatata de apa navalnica a devenit o serie de probabil 275 de cascade separate de insule stancoase, acoperite cu copaci, care se intind pe mai mult de 2 kilometri si jumatate din Brazilia in Argentina. Atunci, special pentru sufletul meu, a aparut EA: cascada Iguaçu.

Se spune ca Eleanore Roosevelt, cand a vazut pentru prima oara Cascada Iguaçu, a exclamat uimita: “Sarmana Niagara, pe langa aceasta pare un robinet de bucatarie”. Botanistul elvetian Robert Chodat descria astfel grandoarea peisajului: ”Cand stam la poalele acestei lumi de cascade si ne ridicam privirea, vedem la 269 de picioare deasupra noastra un orizont cu o linie de ape; colosalul spectacol al unui ocean care cade intr-un abis este aproape infricosator.”

Numele  Iguaçu vine din limbajul guarani al pieilor rosii ce au locuit intial in acest paradis acvatic si inseamna “marea apa”, cele peste 270 de caderi de apa putand a fi vizitate cu ajutorul pasarelelor (podetelor) si drumurilor care poarta turistul de la o cascada la alta si care ii permit sa le aprecieze din diferite perspective. Pe o latime de aproape 4 km, Cascada  Iguaçu se rostogoleste pe marginea platoului Parana si plonjeaza intr-un defileu, corect denumit La Garganta del Diablo (Beregata Diavolului), pana la 80 m adancime. Bubuitul permanent al apei furioase se aude de la 24 de kilometri.

Parcul national care inconjoara cea mai impunatoare cascada din lume are o suprafata de 670 kilometri patrati de padure luxurianta subtropicala formata din peste 2000 de specii de plante ( R. Chodat o descria astfel: “o vegetaţie exuberanta, aproape tropicala, frunze de ferigi uriase, elegante trunchiuri de palmieri si o mie de specii de copaci, cu coroanele aplecate spre golf, impodobite cu muschi, begonii roz, orhidee aurii, bromelii stralucitoare si liane cu flori-trompeta”) si  populata de pasari, furnicari, jaguari, tapiri si oceloti, ascunde ruinele unei misiuni de secol 18  si astfel, cascada Iguaçu pare rupta din acest timp si poate chiar din aceasta lume.

Cascada este impartita de catre insulele udate de raul Iguaçu intr-o multitudine  de cataracte, a caror inaltime variaza intre 60 si 82 de metri. Inaltimea nu este insa atat de impresionanta ca lungimea, cascada parand sa se intinda la infinit. Cand nivelul apei raului este ridicat, spectacolul este superb si in acelasi timp infricosator, toata creasta fiind acoperita de torent.

Raul  Iguaçu izvoraste din sudul Braziliei si curge mai bine de 1300 km inainte de a cadea intr-o prapastie de 80 de metri care alcatuieste cascadele din Iguaçu , sub forma unui amplu U de aproape 3 km in care vaporii (aburii) formeaza norii care, reflectati de catre soare, devin curcubeie uimitoare.

Pentru mine nu exista alte cascade pe Terra. Nu ma impresioneaza din inaltimea nefireasca a cascadei Angel din inima junglei venezuelene, nici celebritatea Niagarei sau zidul incredibil de apa al Victoriei. Insa, trebuie sa recunosc, ca inima mea a stat pentru cateva secunde cand am vazut  imagini cu cascada Plitvice, tinutul lacurilor si cascadelor din Croatia reprezentand deja un vis, care spre deosebire de  Iguaçu se poate transforma in realitate.

Va invit sa alegeti din lista de mai jos, cascada pe care o considerati voi cea mai frumoasa si mai spectaculoasa si cea pe care doriti cel mai mult s-o vizitati.

1. Havasu Falls, SUA

2. Cascada Tres Hermanas, Peru

3. Cascada Tugela, Africa de Sud

4. Cascada Angel, Venezuela

5. Cascada Victoria, Zimbabwe/Zambia

6. Cascada Niagara, Canada/SUA

7. Cascada Yosemite, SUA

8. Cascada Sutherland, Noua Zeelanda

9. Jog Falls, India

10. Cascada Kaieteur, Guyana

11. Cascada Plitvice, Croatia

12. Cascada Iguaçu , Brazilia/Argentina

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=oOy5qJQmE8c&feature=related]

Un barbat simplu, cu aspect comun:

un banal inel de logodna

o mica petrecere de nunta

o luna de miere intr-un loc nepretentios

o  casuta modesta

copii dragalasi

un barbat familist convins

dar si foarte muncitor

o masina pentru cumparaturi

inca o masina pentru copii

pantofi pentru orice moment al zilei si orice ocazie

outfits

cosmetice

farduri

excursii in strainatate o data pe an

seri romantice in oras

cadouri

terapii de purificare, restabilire si revitalizare la spa

Nici nu suntem extrem de pretentioase, nu?

via mail

Nu stiu ce va doriti voi,  eu am avut doar un singur vis: sa fiu femeia unui singur barbat.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=zPh1EnagpOA&feature=related]

Din capul locului trebuie sa va marturisesc ca fascinatia albului m-a coplesit  de fiecare data, m-a facut sa visez si aproape instantaneu am ajuns in unul din locurile cu care veti face cunostinta pe parcursul mai multor articole din acesta noua serie. Asadar, in prezentarea urmatoare, de fapt un top personal, nu veti intalni plajele (e drept, nu foarte numeroase in lume) in nuante de verde, negru, rosu sau violet, ci doar pe cele de un alb perfect, aproape ireal.

1. Punta Cana(Dominica).

Plantatii de trestie de zahar, paduri de palmieri, plaje cu un nisip alb si fin, complexuri hoteliere care ofera o paleta diversificata de petrecere a timpului liber reprezinta atributele regiunii Punta Cana. Multumita plajelor intinse, turistii gasesc intotdeauna un loc liber unde sa se bucure in liniste de frumusetea peisajului tropical si sa asculte freamatul marii.

2. Varadero(Cuba).

Pe coasta nordica a Cubei, la aproximativ 120 km est de capitala Havanna, se afla cea mai indragita destinatie de vacanta a Cubei: statiunea Varadero. Demult, aceasta a fost ascunzatoare a piratilor si doc de ancorare, apoi, incepand cu secolul XIX, proprietarii de hacienda au inceput sa-si construiasca aici resedinte de vara, printre care si Al Capone. Astazi, plajele sale cu nisip alb si fin, apa sa albastra-verzuie sunt dedicate exclusiv turistilor.

3. Matira(Bora-Bora)

In capatul sudic din Bora-Bora se afla una din cele mai frumoase plaje ale marii sudice: Matira este o bucata mica de paradis pe Pamant, emanand desavarsire naturala. Golful cu apa sa albastra de azur si plaja de nisip este o destinatie preferata pentru lunile de miere, si desigur, si pentru toti ceilalti ce doresc sa guste putin din romantismul specific sudului.

4. Anse Lazio Praslin(Seychelles)

Printre cele mai frumoase plaje din lume se numara Anse Lazio din Praslin. Golful perfect format, cu nisip fin de corali, de pe cea de-a doua insula ca marime din Seychelle este patria asa-numitului Coco de Mer, palmierul de Seychelles. Aceasta este o specie de palmier care nu mai creste nicaieri altundeva, in fundal se intinde Parcul National Vallee de Mai, care din 1983 apartine Patrimoniului Natural Mondial al UNESCO si adaposteste rarul papagal negru.

5. Playa del Carmen(Peninsula Yucatan, Mexic)

Centrul de vacanta Playa del Carmen de pe Riviera Mayasa este uneori comparat cu Ibiza datorita atmosferei mediteraneene. Nisipul de coral este fin, apa putin adanca si linistita, si ca atare un loc bun de exercitiu pentru scafandrii incepatori. De pe plaja, sau de la far, obiectivul principal al Playa del Carmen, se poate vedea insula Cozumel.

Alte topuri personale gasiti aici.