Acum, dupa aproximativ doua luni de la achizitionarea DSLR-ului, imi vine sa mor de ciuda ca aveam, initial, atatea temeri in legatura cu folosirea lui. Teama se strecura tot  mai adanc in suflet de fiecare data cand citeam pe diferite bloguri sau forumuri parerile fotografilor de ocazie, dar ultra avizati si atotstiutori, care ne indemnau sa studiem intens legile fizicii, componentele aparatului si modul in care a fost construit, pentru a-i intelege  mecanismele interne super complicate, pentru ca alminteri vom esua lamentabil in obtinerea unor fotografii decente. Altii ne trimiteu la cursuri de fotografie sau ne recomandau calduros citirea unor carti de specialitate si a unora de arta. Mamaaaa, ma gandeam eu speriata, deci ca sa fotografiez cu un DSLR trebuie sa invat fizica si pictura, trebuie sa chetuiesc o avere pe carti si cursuri, plus cat trebuie investit in obiective si accesorii, o sa ajung sa-mi dau toti banii castigati cu sudoarea fruntii pe aparatura fotografica. Oare se merita? Si, inevitabil, apareau dilemele si se instala depresia.

Cut de crap, people! Fotografierea cu un DSLR nu este o filosofie, dimpotriva, tot ce trebuie sa faci e sa citesti manualul utilizatorului si sa iesi intr-un parc cu aparatul. Sa manuiesti un DSLR este fun! Este distractiv, super simplu chiar si pentru un incepator. Aparatul te indruma el insusi, chiar si in modul manual iti va arata cum trebuie sa setezi! Entry-levelul meu iti arata asta prin imagini! Piece of cake!

Asadar cititi cateva reguli de compozitie, aveti grija la incadrare si nu va bateti capul cu tot felul de sfaturi care nu fac decat sa va incurce si sa va taie elanul. Obiectivul de kit este excelent, isi face treaba si cel putin pentru inceput nu aveti nevoie de ceva mai scump. Si setati-l neaparat in Modul M! Jucati-va cu timpul de expunere si deschiderea si rezultatele nu vor intarzia sa apara. Exersati la nesfarsit, doar asa invatati. Lasati teoria si treceti la practica. Si acum ma refer la omul de rand, care vrea sa faca si el o fotografie frumoasa si clara in parc, in vacanta sau la un eveniment, nu la cel care si-a propus sa mearga cu “opera de arta” la cine stie ce expozitie pretentioasa sau sa ia premiul cel mare la nu stiu ce concurs simandicos.

Nu pretind ca le stiu pe toate, dar cand fotografiez sunt fericita, exact ca un copil cu jucaria preferata. Invat treptat, cu pasi mici, dar siguri. Momentan sunt pasionata de macro si in consecinta am petrecut ultimele zile fotografiind doar flori, muguri, boboci. Pasari si insecte nu am vazut, din pacate. Dar in curand voi trece la fotografia de peisaj, iar mai apoi la cea urbana. Fotografia de portret nu ma pasioneaza mai deloc, asa ca o voi lasa la urma. Va ofer mai jos  cateva closeup-uri realizate ieri in Cismigiu.

settings: 1/1000s, f/5.6, iso 200, 55 mm, Nikon D3200+18-55 1:3.5-5.6 G

settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55 mm
settings 1/1250s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55 mm

settings: 1/1250s, f/5.6, iso 200, 55mm

settings: 1/2000s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/1000s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/1250s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/1250s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55mm
settings: 1/800s, f/5.6, iso 200, 55mm

Nu permiteti nimanui, sub nicio forma, sa va descurajeze sau sa va faca sa va simtiti neputinciosi. Nu tineti cont de orice parere aruncata pe net la deruta. Nu va fie teama sa incercati! Trebuie doar sa aveti incredere in voi si veti reusi, mai ales intr-un domeniu care va pasioneaza.