Respir in sfarsit aerul tare al libertatii! De azi pana marti dimineata sunt intr-o scurta, dar binemeritata vacanta. De la serviciu, sa ne intelegem, caci nu voi abandona blogul sub nicio forma, vor aparea articole noi in toata aceasta perioada.

Nu stiu cum sunteti voi, dar mie imi place sa am pe masa oua de toate culorile, indeosebi galbene, verzi si albastre despre care se spune ca vestesc bucuria primaverii.

Maine, intentionez sa merg sa-mi cumpar ceva nou de imbracat pentru Duminica, conform traditiei, pe care in ultimii ani nu prea am respectat-o.

Zilele trecute, dupa serviciu, m-am oprit intr-un alt parc al capitalei. Nu pot sa nu va arat cateva imagini surprinse acolo, cu niste ratuste fantastice. Chiar daca nu am gasit mandarinele preferate, si acestea sunt frumoase foc.

Weekendul se anunta ploios si racoros, vremea probabil va coincide cu cea de la sfarsitul saptamanii trecute. Anul acesta este insa unul putin special. Datorita inaspririi conditiilor de munca, umilintelor la care suntem zilnic supusi, imi este greu sa mai simt sarbatorile, sa intru in spiritul Pastelui. Nu pot sa ma detasez, sa uit ce se intampla acolo si mai ales faptul ca din iulie voi fi somera. Sufletul imi este plin de tristete si amaraciune, iar speranta-mi este pierduta pentru moment.

De aceea sunt curioasa daca voi ati sarbatorit deja Pastele (daca sunteti catolici sau ortodocsi) si daca ati reusit sa intrati in spiritul acestei frumoase sarbatori. Iar pe cei care nu au sarbatorit inca, daca v-ati facut planuri pentru Duminica.

Aerul proaspat al diminetii este discret parfumat de narcise si zambile suave, lalelele rosii ca focul se deschid in toata splendoarea lor, iar magnoliile privesc mirate spre soarele timid, iesit in sfarsit dupa cortina norilor. Cativa stropi de ploaie au inviorat atmosfera unei zile speciale, plina de semnificatii, emotie si bucurie. Este Duminica Floriilor, sarbatoarea mea preferata din an. 

Pentru ca nu am vrut sub nicio forma sa pierd un spectacol unic, o adevarata explozie de culoare, gingasie si frumusete, pentru ca alaturi de vegetatie pana si orasul amortit a renascut sub bagheta magica a primavarii, am iesit sa ma plimb pentru cateva ore pe aleile unui parc. Aromele seducatoare, tonice, florale ne-au redat tuturor pofta de viata, optimismul si buna dispozitie. Imbatata de parfumul neconventional al primaverii am surprins urmatoarele instantanee:

Imi face o deosebita placere sa urez astazi La Multi Ani tuturor celor care poarta nume de  floare si profit de ocazie sa va intreb daca va plac plimbarile in parc si  daca ati avut ocazia sa va bucurati de spectacolul primaverii anul acesta.

“O lupta-i viata; deci te lupta”. G. Cosbuc

Indemnul lui Cosbuc mi se potriveste azi mai bine ca niciodata. Probabil va intrebati care-mi sunt dusmanii, cu cine ma tai in sabii si ma iau la tranta. Pe scurt: balaurul cu sapte capete din poveste s-a transformat intr-un virus nimicitor care mi-a luat cu asalt calculatorul, zmeul zmeilor e nimeni altul decat wordpressul gratuit care ma pedepseste aspru pentru ca indraznesc sa las comentarii pe blogurile aflate sub obladuirea sa, iar primavara asta, vorba lui Toparceanu, nu-i decat o copie. Si acum, sa detaliem.

Dislike (saptamana asta nu dam like-uri, nu avem motive):

1. Probabil ca ati remarcat ca postez pe blog din an in paste. Vina ii apartine unui virus care-si face de cap in calculatorul meu si ma impiedica sa navighez lin pe apele calme ale internetului. Astept cca 10 minute pentru a mi se deschide google-ul, 20 de minute pentru mail si 30 pentru blog. In conditiile astea numai chef de publicat articole nu am.

2. Acum cateva zile am descoperit ca imi este imposibil sa mai comentez blogurile gazduite de wordpress-ul gratuit. In schimb sunt bombardata cu mesaje stranii, carora nu le gasesc sensul, de genul: “That email address is associated with an existing WordPress.com account, please log in to use it.” Problema nu aparea si atunci cand doream sa postez pe blogurile de pe domenii sau de pe blogspot. Asa ca m-am gandit ca nu e vina hostului meu. Ca sa pot comenta cu aceeasi adresa de mail si cu aceeasi poza de la gravatar a trebuit sa intru in adminul vechiului meu blog de pe wordpress (pe care din anumite motive nu pot sa-l sterg). Dar nu pe toate blogurile functioneaza schema asta. Si oricum nu mi se pare o solutie viabila pentru toata lumea.

3. Imi doream nespus venirea primaverii. Visam la ea de luni bune. Dar azi a navalit, cel putin in orasul meu, direct vara. Iar asta nu-mi surade deloc. Nu-mi plac schimbarile bruste de temperatura, maine si luni se anunta 22 de grade. Nu e cam mult pentru 18-19 martie? Nu as vrea sa fiu obligata sa sar din cizme direct in sandale.

In concluzie, voi intampinati greutati cu postarea comentariilor pe blogurile gazduite de wordpress? Daca da, ce solutii ati gasit? Cum vi se pare vremea asta atat de calda inca din luna martie? Sunteti incantati ori ba?

Voi cu cine luptati zilele astea? :biggrin:

M-am trezit fericita de dimineata. Motivul? Un vis cel putin ciudat…

Se facea ca eram prizoniera unei zane cu inima de gheata intr-un palat de clestar. Imi furase tot ce aveam mai de pret, zambetul, energia si pofta de viata. In ultima clipa am primit un ajutor nesperat… O data eliberata din prinsoarea ei, am simtit acut nevoia sa zburd ca o copila pe campuri proaspat inverzite, sa-mi pierd ratiunea visand la trandafirii fericirii, sa privesc mirata copacii osteniti de bogatia miresmelor si a culorilor. Visul devine apoi tot mai alert, un straniu impuls ma impinge sa testez racoarea undelor fermecate, transformate in susur cristalin, sa culeg raze de soare timid si sa ma bucur de stangacia naturii trezite la viata. Adulmec aerul caldut al primaverii si transform sentimentul intr-o simfonie a simturilor, intr-o mare a aromelor si o eterna beatitudine a sufletului. De undeva de departe, o melodie imi insoteste gandurile, e freamatul pamantului intrigat de schimbare.

Ma trezesc brusc si alerg spre fereastra sa ma conving ca e adevarat. Deschid ochii mari de uimire, nu-mi vine sa cred… Ce trecatoare e fericirea! Afara s-a pornit iar viscolul. Saptamana viitoare se anunta un nou val de frig, va trebui sa suportam cu stoicism aceleasi temperaturi infricosator de coborate. Momentan sunt -15 grade Celsius.  Anotimpul noilor inceputuri e inca atat de departe.

Va e dor de ea, de primavara? O astepati cu nerabdare sau inca sunteti prinsi de vraja zanei albe, de gheata? Ce temperaturi sunt azi la voi in zona?