Nici nu am simțit când s-a scurs întâia zi de primăvară. O zi ca toate celelalte de până acum, dar totuși specială. Mi-ar fi plăcut, recunosc, ca soarele să fi fost ceva mai generos, să fi făcut un efort pentru a lupta cu norii grei, lăptoși, învingându-i măcar pentru câteva ore. Minute…

Cum ziceam nu am avut timp să mă bucur de venirea primăverii. Viața mea e atât de tumultoasă încât nu întâmplă nimic remarcabil. Toate-s vechi și nouă toate!

Hai să vedem care sunt noutățile:

1. În curând îmi voi lua zborul. Nu, nu din blogosferă, ci din țară pentru că mi-am cumpărat bilete de avion pentru Praga. Deși inițial am vrut să călătoresc cu autocarul și apoi m-am decis pentru tren, în ultima clipă o ofertă de nerefuzat din partea Taromului m-a determinat să aleg calea aerului. De fapt zborul va fi operat de CSA (Czech Airlines) și m-a costat dus-întors 130 de euro (fix 582 de lei).

Nu intrați în panică, revin. Adică nu părăsesc definitiv România, plec doar pentru 5 nopți. AMR 42 de zile.

2. Că tot veni vorba, am descoperit că, mai nou, de cca un an, poate doi, experimentez terifiante atacuri de panică. Nu foarte dese, dar suficient de îngrijorătoare. Totul se petrece în miezul nopții când, dintr-o dată, mă trezesc brusc (impropriu spus căci somnul e superficial) am impresia că e cutremur și totul se mișcă în jur. Inima mea o ia razna, bate atât de repede încât simt că o să explodeze dintr-o clipă în alta, iar palpitațiile sunt însoțite de valuri de căldură și o stranie senzație de irealitate, de a fi în afara corpului, de a fi pierdut de tot controlul. Durează cam 10-20 de secunde să revin la normal, să realizez că sunt în afara oricărui pericol, că nici vorba de cutremur. Evident că atunci când se produce cu adevărat un seism nu am atacuri de panică. Sunt deosebit de calmă.

Așa că am trecut la investigații amănunțite căutând cauzele unei asemenea afecțiuni ciudate. Și am găsit următoarea explicație care a avut darul de a mă liniști puțin:unii cercetători cred că tulburarea de panică rezultă dintr-o hipersensibiliate a creierului față de dioxidul de carbon, ceea ce declanșează o €”alarmă falsă” în creier, creând panică. Plauzibil. Dar să fie totul atât de simplu?

În rest, rutina mea veșnică, extenuantă, epuizantă: călătoresc cu google maps, rezerv, anulez, explorez, caut hoteluri nice, ieftine și ultra centrale. Am fost nevoită, din momentul achiziționării biletului de avion, să renunț la hotelul meu perfect, situat chiar în inima Pragăi, pentru că am schimbat datele și cu ele și prețul care a devenit astfel prohibitiv. Azi, de exemplu, am găsit unul încântător de 4 stele și m-am grăbit să-l rezerv. Să vedem dacă rămâne. E primul hotel de patru stele, poziționat central și la un preț fabulos(de mic pentru 5 nopți) identificat de mine pe booking.

Care sunt noutățile din viața voastră în prag de primăvară?