Fiecare dintre noi are o maniera proprie de a incheia un capitol din viata sa. Marturisesc ca toate gandurile mele de final de an se indreapta spre iubire si autocunoastere. Nici nu as putea sa visez  sau sa-mi doresc altceva, cum ar fi bunuri materiale, calatorii sau reusite in cariera, pentru ca mai important decat orice este sufletul. De el trebuie sa avem grija, sa-l protejam si sa-l rasfatam. Sfaturile initiale, de la inceputul lui 2010, sunau cam asa: “arata cine esti cu adevarat, intelege-te mai bine pe tine insati, descopera de ce esti in stare, prezinta-te lumii, reformuleaza-ti personalitatea, afirma-te, fii curajos, fa un pas înainte, incepe ceva nou!” Imi place sa cred ca am realizat cate putin din fiecare. Dar am si descoperit cu mare durere in suflet ca sunt o persoana slaba, ca nu stiu si nu pot sa iert, pentru ca, nu-i asa, iertarea este apanajul celor puternici. Ca nu sunt nici suficient de buna, generoasa si intelegatoare, ca  sunt mai mult trista decat fericita, ca inima nu-mi mai zambeste ca altadata, ca nu mai stiu sa ma bucur de realizari, de prezent, de o floare, o mana intinsa, un gest de prietenie. As vrea sa ma schimb, dar constientizez cat de greu este, vreau sa rad, dar sufletul mai mult imi plange. As vrea sa fiu senina ca o zi de vara si cand colo, tot ce reusesc e sa fiu nelinistita si macinata de indoieli, nehotarata, nechibzuita.

Pentru mine, cele mai frumoase momente din 2010 au fost:

– realizarea acestui blog impreuna cu Dragos incepand din luna martie.

– indeplinirea marelui meu vis, vizitarea Spaniei, in aprilie-mai.

– intoarcerea la serviciu din luna septembrie

– regasirea armoniei si a dragostei in octombrie.

In ansamblu, 2010 a fost un an bun, presarat cu mici satisfactii, bucurii, clipe de neuitat, dorinte realizate, visuri implinite. Un an al desprinderii de trecut, al uitarii si al iertarii. Un an al regasirii. 2010 a fost anul inceputurilor, oare voi reusi  sa continui totul in 2011? Regret trebuie sa ma despart de el si  il astept cu emotie pe urmatorul, pe controversatul 2011.

Ce sentimente va incearca la sfarsit de an? Care a fost cea mai mare realizare a voastra in 2010?