Pentru orice indragostit de peisaje de vis, de arhitectura deosebita, monumente istorice bine conservate, de vegetatie exotica si ape de smarald, Coasta Dalmata e destinatia ideala. Tarmul ce abunda in golfuri, peninsule, insule si creste muntoase este printre cele mai spectaculoase din lume. Vrei sa faci poze perfecte, artistice, indiferent de directia in care indrepti obiectivul aparatului de fotografiat? In acest caz alege o vacanta pe litoralul Marii Adriatice si nu vei regreta, ceea ce vei gasi acolo iti va depasi cu mult asteptarile. In plus, nici nu e prea departe de casa sau foarte scump.

Vacanta mea in cifre:

– cca 2500 de fotografii realizate

– cca 4000 de km strabatuti in 6 zile in 5 state europene: Serbia, Muntenegru, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Ungaria, Romania

– 4 capitale vizitate (ori doar tranzitate): Belgrad, Podgorica, Zagreb si Budapesta

– 8 orase vizitate (sau unde doar am innoptat): Cetinje, Gospic, Trogir, Sibenik, Zadar, Split, Sinj, Dubrovnik

– doua parcuri nationale strabatute: Durmitor si Plitvice

– un canion si un fiord: Tara (al doilea ca marime dupa Grand Canyon) si Kotor ( cel mai sudic din Europa)

– trei croaziere: una pe Kotor, alta pe lacurile Plitvice si cea romantica, noaptea, pe Dunare

– trei zile de ploaie torentiala sau mocaneasca. Ploaia nu m-a ocolit nici de data asta, iar daca acum doi ani declaram fara rezerve ca polul ploilor este Costa Maresme din Spania, acum, acesta s-a mutat mai spre est, pe Coasta Dalmata. Ca un facut, cum ajungeam intr-un oras si coboram din autocar, cum se pornea ploaia. Conditii vitrege pentru pozat, intr-o mana tineam umbrela si geanta, in cealalta aparatul de fotografiat.

– zeci de monumente istorice: cetati fortificate, piete imense, ziduri romane, biserici celebre, turnuri inalte, porti aurite, mausolee transformate in catedrale catolice, palate si castele renumite, stradute inguste, lungi, in trepte, sute de case si cladiri construite in stiluri arhitectonice diferite: baroc, romanesque, renascentist sau gotic.

– in fiecare dimineata ne trezeam in jur de ora 5:30-6.00, iar noaptea ajungeam chiar si la ora 23 la hotelul unde urma sa fim cazati.

Ce m-a impresionat:

placut

– orasul de basm Dubrovnik. Inca din autocar a fost dragoste la prima vedere. Erau cateva poze pe net, e adevarat, dar in niciun caz nu reuseau sa surprinda frumusetea inegalabila a cetatii medievale. Calatoria pe zidurile orasului, in lungime de 2 km, a durat doua ore si a fost cel mai emotionant moment, trait la intensitate maxima, din acest circuit. Intreaga poveste, intr-un articol viitor.

– orasul-muzeu Trogir. Situat in golful Kastelanski, Trogir e o adevarata bijuterie arhitecturala. Nu mi-as fi imaginat niciodata ca un oras din perioada romana poate fi atat de bine conservat. Palmierii, podurile, pinii, apa turcoaz si ambarcatiunile ancorate in port accentuau farmecul orasului plin de castele, turnuri, catedrale si biserici.

– Budapesta este incantatoare noaptea. De fapt, cred ca orice oras puternic luminat si cu cladiri fantastice, imense, de poveste, este mai expresiv noaptea decat ziua.

– ghidul excursiei, un tip extrem de serios, simpatic si, mai ales, bine documentat. Din pacate, la prezentarile obiectivelor turistice eu am lipsit, fiind prea ocupata cu fotografiatul. Deh, nu le poti avea pe toate, iar eu imi stiam prioritatile foarte bine.

neplacut

–ploaia care ne-a stricat excursia si care ne-a impiedicat sa ne bucuram de ultimele trei zile de vacanta. Si de realizarea unor fotografii decente in Parcul National Plitvice unde trona ceata, iar aburii cascadelor reduceau mult vizibilitatea. In plus, m-am pricopsit si cu o febra musculara de toata frumusetea si cu picioarele umflate de la statul in autocar prea mult timp.

Cam astea au fost primele concluzii, urmeaza o prezentare exhaustiva a principalelor atractii turistice de pe traseu. Acum va las cu cateva imagini sugestive pentru circuitul recent incheiat. Si cu numele castigatorului suvenirului din Croatia, Mihai Pintilie. Felicitari, Mihai, te rog sa ma contactezi la adresa de mail de la pagina “despre mine” pentru a intra cat mai curand in posesia premiului.

Bine v-am gasit! De asemenea, un salut calduros si pentru toti colegii mei de circuit, Attila, Carmen, Anca, D-na Simion si Dl Eugen care, sper, citesc acum acest articol!

In viata, daca nu poti avea acel lucru grandios, perfect, aparent intangibil, la care ai aspirat dintotdeauna, va trebui sa te multumesti cu urmatorul cel mai bun din lista. E ca si cand, in loc de original, primesti copia. Iar in acest caz, e bine sa vedem partea plina a paharului, decat nimic, tot e ceva!

Am visat mereu la “the most beautiful place in the world”, “cea dintai minune a lumii” in viziunea mea, Cascada Iguazu.

Iata ce scriam intr-un articol dedicat ei, din 8 octombrie 2010:

Pentru mine nu exista alte cascade pe Terra. Nu ma impresioneaza nici inaltimea nefireasca a cascadei Angel din inima junglei venezuelene, nici celebritatea Niagarei sau zidul incredibil de apa al Victoriei. Insa, trebuie sa recunosc, ca inima mea a stat pentru cateva secunde cand am vazut imagini cu cascada Plitvice, tinutul lacurilor si cascadelor din Croatia reprezentand deja un vis, care spre deosebire de Iguazu se poate transforma in realitate.

Nici nu-mi imaginam acum doi ani cat de aproape era aceasta realitate.

Mi-am dorit mereu sa ajung sa vizitez Grand Canyon din SUA. Stiu ca nu e acelasi lucru, ca diferenta e de la cer la pamant, dar putin mai la sud de tara noastra, in Muntenegru, Canionul Tara, al doilea ca marime din lume, ma imbie sa-l cuceresc.

Primul parc al lumii, Yellowstone, din Muntii Stancosi, m-a atras din prima clipa cand am citit despre el. Constienta ca posibilitatea de a ajunge acolo e nula, mi-am indreptat atentia spre un alt parc national, cel din Alpii Dinarici, Durmitor.

Spectacolul fiordurilor m-a captivat dintotdeauna, mereu am sperat in taina sa ajung in Norvegia sa vad Sognefjord.  Nici de data asta n-a fost sa fie, asa ca va trebui sa ma multumesc cu cel mai sudic fiord al Europei, Kotor.

Da, e deja o certitudine, plec in Croatia si Muntenegru! Ma asteapta o vacanta de neuitat printre paduri verzi de pin sau brazi, piscuri solitare, cascade cu apa turcoaz, lacuri glaciare adanci, canioane salbatice si fiorduri spectaculoase. Acolo unde natura se intrepatrunde cu istoria, unde marea saruta muntele, acolo unde anticul isi da mana cu medievalul, voi fi eu. Sa le admir, imortalizez, sa cuprind si pastrez in suflet uimitoarea lor bogatie si frumusete. In sfarsit am ocazia sa vizitez trei orase europene inegalabile:

Zagreb

Split

si perla Marii Adriatice, orasul visurilor mele, medievalul Dubrovnik

In opinia voastra, e suficienta si copia sau intotdeauna tintiti catre original? Cu alte cuvinte, totul sau nimic? Va atrag locurile prezentate de mine mai sus? Pe care ati dori sa le vizitati?

sursa poze