10. Shanghai, China -19.400.000 de locuitori

Este, practic, cel mai mare oras, ca intindere, al Chinei si unul dintre cele mai populate ale lumii. Cu o populatie ce tinde spre 20 de milioane de locuitori, Shanghai-ul creste inca, din acest punct de vedere, cu o viteza ametitoare si ameninta pozitiile aglomeratiilor urbane de pe primele locuri ale acestui top. Urbe destinata initial industriei piscicole si celei a tesaturilor, Shanghai a cunoscut un boom economic fara egal in istoria Chinei odata cu deschiderea sa, in anul 1842, catre comerciantii straini si datorita pozitiei favorabile a portului sau. Astazi, orasul este cel mai mare centru financiar din partea continentala a Chinei si una dintre cele mai apreciate destinatii turistice din aceasta parte a lumii. Anual, peste 1 milion de oameni de afaceri din toata lumea suplinesc numarul locuitorilor chinezi, alaturi de cei aproape 5 milioane de chinezi din prefecturile invecinate: Anhui , Jiangsu si Zhejiang .

9. Manila, Filipine – 19.600.000 de locuitori

Nu mai putin de 16 orase si municipalitati formeaza aria metropolitana a Manilei, capitala Filipinelor si cel mai aglomerat oras ale lumii. 43,079 de locuitori pe kilometru patrat, la un total al populatiei de 19.600.000 de locuitori, cifra la care se adauga cei peste 1 milion de turisti care viziteaza anual acest furnicar din sud-estul Asiei. Botezata Perla Orientului inca din perioada primilor colonisti europeni, Manila mai era numita si Far East , o parafrazare a Far West-ului nord american. Fortul medieval Santiago, Parcul Rizal, Centrul cultural, Palatul Malacanang si Catedrala Manila reprezinta unele dintre cele mai mari atractii turistice ale capitalei filipineze.

8. Sao Paulo, Brazilia 20.900.000 de locuitori

Cine nu a auzit oare de Sao Paulo, cel mai mare oras din Brazilia, cel mai mare centru urban din emisfera sudica si cel de-al 8-lea oras ca numar de locuitori din lume? Ei bine, Sao Paulo, uriasa urbe braziliana strange in aria sa metropolitana  nu mai putin de 20.900.000 de locuitori din cei 192.300.000 ai tarii. Cunoscut pentru arhitectura sa unica, multimea de zgarie-nori, carnavalurile exotice anuale, festivalurile si dimensiunile uriase ale flotei sale de elicoptere, gigantul Sao Paulo are un  motto ce nu lasa loc de interpretare ” Non ducor, duco!” Nu sunt condus, eu conduc!

7. New York, SUA – 22.200.000 de locuitori

“New York este un oraş perfid, un oraş murdar. Clima sa e un scandal, politica sa constă în a speria copii, traficul său este nebunia, şi competiţia sa este asasinarea. Dar un lucru este cert: dacă ai vazut New York-ul a şi devenit patria ta, nu există un loc mai bun decât acesta în lume.” John Steinbeck

Aria metropolitana a New York-ului este, de departe cea mai populata din Statele Unite ale Americii, depasint Los Angeles-ul cu 5 milioane locuitori. Casa a amerindienilor Lenape, apoi poarta a imigrantilor catre Lumea Noua, orasul numit pe vremuri New Amsterdam a ajuns azi unul din cele mai centre urbane din lume cu o populatie de 22.200.000 de locuitori, cifra la care se adauga o densitate incredibila de 17.400 de locuitori pe kilometru patrat. New York-ul este un simbol al capitalismului de tip american, al libertatii si al democratiei nord-americane. Statuia Libertatii, Times Square, Broadway, Wall Street, China Town, podul Brooklyn, Manhatannul sau prestigioasele Universitati Columbia si New York sunt doar cateva  repere ale uriasei metropole.

6. Mumbai, India – 22.800.000 de locuitori

Cu o populatie totala de 22,8 milioane de locuitori, dintre care 13, 8 milioane traiesc in zona urbana propriu zisa (restul regasindu-se in districtele Bhiwandi, Navi Mumbai, Kalyan, Thane si Ulhasnagar), Mumbaiul, capitala a statului indian Maharastra, a fost declarat cel mai bogat oras al Indiei. Nivelul ridicat de trai al acestui oras, nivel cu mult peste media generala a Indiei, atrage anual sute de mii de locuitori din toate colturile tarii, ceea ce face din Mumbai unul dintre orasele cu adevarat cosmopolite ale lumii. Tot la Mumbai, alaturi de institutii financiare de prestigiu (National Stock Exchange of India, Bombay Stock Exchange sau Reserve Bank of India ) se gaseste si centrul industriei cinematografice indiene, Bollywood.

5. Delhi, India – 23.200.000 de locuitori

Alaturi de districtele invecinate: Noida, Gurgaon, Greater Noida, Faridabad, New Delhi si Ghaziabad, Delhi a reusit sa surclaseze Mumbaiul cu aproape 400.000 de locuitori, si sa devina cel de al 5-lea oras din lume ca numar al locuitorilor. Aproximativ 23,2 milioane de persoane traiesc in Delhi , unul dintre cele mai mari centre culturale, politice si comerciale ale Indiei. Orasul gazduieste, printre altele, Parlamentul Indiei, iar districtul New Delhi a fost declarat capitala a tarii in anul 1947, odata cu dobandirea independentei Indiei fata de Marea Britanie.

4. Mexico City, Mexic – 23.400.000 de locuitori

Doar 3 milioane de locuitori numara Mexico City (Ciudad de Mexico) in anul 1950. Nimeni nu isi imagina atunci, probabil, ca peste numai 6 decenii, capitala Mexicului avea sa devina unul dintre cele mai populate centre urbane ale lumii. Practic, astazi, incluzand districtele Nezahualcoyotl, Ecatepec si Naucalpan, Ciudad de Mexico atinge uluitoarea cifra de 23.400.000 de locuitori. De ramarcat este si faptul ca Mexico City strange mai bine de o cincime din populatia totala de 111 milioane de locuitori a Mexicului. Este, cu siguranta, cel mai populat oras atat din America Centrala cat si din America de Sud si depaseste, ca putere economica, tari puternic industrializate, precum Taiwanul sau Iranul. Datele oferite de Forbes sustin faptul ca Mexico City se afla pe un meritoriu loc 8 intr-un top al celor mai bogate urbe din lume.

3. Guangzhou(Canton), China – 24.200.000 de locuitori

Oficial, Canton , numele europenizat de catre portughezi dupa cel al provinciei Guangdong , este cel mai mare oras din sudul Chinei si al treilea al acestei tari dupa Beijing si Shanghai . Cu toate acestea, daca adaugam si populatia din districtele Dongguan, Foshan, Jiangmen si Zhongshan, precum si pe cea din delta aflata in sudul orasului, numarul locuitorilor atinge o suma fabuloasa… peste 24 de milioane de locuitori, suficient cat sa propulseze Cantonul pe locul 3 in topul celor mai populate orase ale lumii. Datorita acestui fapt, Guangzhou (Orasul Floare) si fabulosul Stadion Olimpic din aceasta uriasa urbe ar fi trebuit sa fie propus pentru gazduirea Olimpiadei de Vara din anul 2008. Doar o decizie intarziata a guvernului chinez a facut ca Beijing sa fie orasul propus pentru candidatura in vederea organizarii Jocurilor Olimpice.

2. Seul, Coreea de Sud – 24.400.000 de locuitori

Un gigantic furnicar, astfel ar putea fi caracteriza Seulul, oras cu o densitate incredibila a populatiei, 17.288 de locuitori pe kilometru patrat. Considerat cel de-al 6-lea centru economic al planetei, conform prestigioasei reviste Forbes; gazda a unor concerne uriase(Samsung, LG, Hyundai); cel mai scump oras al Asiei si al treilea al lumii; Seul este si detinatorul unei populatii al carui numar depaseste, spre exemplu, totalul populatiei Romaniei, 24.400.000 de locuitori.

1. Tokyo, Japonia – 34.000.000 de locuitori

Capitala Japoniei este, de departe, cea mai mare aglomerare urbana al Terrei. Cu cei 34.000.000 de locuitori, incluzand aici populatia din prefecturile Yokohama, Kawasaki si Saitama, Tokyo depaseste cu aproape 10 milioane de suflete orasul situat pe locul 2 in acest top. Iar cifrele care sa descrie uriasul conglomerat urban nu se opresc aici. Tokyo se intinde pe o suprafata de 2,187 de kilometri patrati, de aproape 10 ori mai mult decat Bucurestiul, este considerat cel mai scump oras al lumii pentru expati si, totodata, este clasat intre primele trei orase ale lumii ca nivel de trai. In acelasi timp, Tokyo este unul dintre cele mai puternice centre economice ale lumii, cu o paritate a puterii de cumparare de 1,48 trilioane de dolari americani. Tot in capitala nipona se afla si sediul guvernului, Palatul Imperial si resedinta familiei imperiale japoneze.

• Primul oras european intr-un top ale celor mai populate orase ale lumii este Moscova, cu o populatie estimata, la 01.01.2010, la 13.600.000 de locuitori. Chiar si asa, Moscova nu s-ar situa decat pe pozitia a 17-a.

• Cel de al doilea oras european ca numar de locuitori, Istanbulul, nu ar ocupa decat pozitia 21 cu cei 12.800.000 de locuitori ai sai.

• Bucurestiul ocupa locul 200 cu o populatie totala in aria metropolitana de circa 2.200.000 de locuitori.

• Niciun alt oras romanesc nu se regaseste intr-un top 500 al celor mai populate orase ale lumii.
• Populatia Romaniei insumeaza circa 21.500.000 de locuitori.

Pe care din cele 10 va doriti sa-l vizitati? Care este orasul vostru preferat de pe Glob? Unde v-ar placea sa locuiti, intr-una din aglomeratiile urbane prezentate mai sus, intr-o metropola, intr-un oras sau intr-o localitate?

Imagini si text via mail. Multumesc Sori.

Sursele pentru alte imagini: www.flickr.com; www.wallpaperbase.com; www. ktala.wordpress.com; www.descopera.ro; www.hirem.ro; www.calibrotravel.ro; www.gapo.ro; www.officetravel.ro; www.wikipedia.org; www.travelpod.com; www.napocanews.ro; www. papayblog.com; www.iturism.ro; www.haisamergem.ro; www. technbiz.blogspot.com; www.kandle.ie; www.millionface.com; www.overtherainbow01.wordpress.com; www.michel-weidemann.com; www.speakloud.ro

„The tipping point” sau ce-i trebuie fluturelui care bate din aripi in Brazilia ca sa produca un uragan in Florida. Cauze mici, efecte mari.

–

Titlu: The Tipping point

Autor: Malcolm Gladwell

Editura Publica, 2008

_

Ce legatura este intr-o carte care se vrea de marketing si filmul „Remember me”? Exista una. „Remember me” incepe cu o drama – o mama este impuscata in timpul unui jaf in statia de metrou, in fata fiicei sale. Ei bine, intr-unul din capitolele excelentei carti „The tipping point”, se dezbate o intâmplare asemanatoare, dar in sens invers. In seara zilei de 22 decembrie 1984 Bernie Goetz a impuscat, in legitima aparare fiind, 4 tineri de culoare care au incercat sa-l jefuiasca. Toti aveau deja cazier. „Subiectul” a stârnit vâlva in epoca si, in fata presiunii uriase a opiniei publice, care ameninta cu linsajul in cazul altui verdict, justitia n-a avut alternativa si l-a declarat pe Bernie nevinovat. Lânga blocul lui Goetz  s-a organizat spontan o petrecere, in seara anuntului.

Intâmplarea face parte din capitolul „Forta contextului” si analizeaza cauzele care au dus la un acest deznodamânt, motivele pentru care Bernie a avut o asemenea sustinere populara in momentul judecatii precum si efectele (benefice) pe termen mediu si lung pe care acest eveniment l-a avut asupra sigurantei metroului din New York in special si a vietii in general. In 1984, in momentul impuscaturilor, Bernie a devenit peste noapte un erou pentru populatia tracasata si vesnic amenintata de catre infractorii care actionau nestingheriti. „Unul de-al lor” a avut tupeul sa opuna rezistenta atacatorilor. In 1996 insa, când Bernie a fost chemat la tribunal ca parte intr-un proces civil de catre una din „victime”, cazul aproape a fost trecut cu vederea de presa. Pur si simplu, nimeni nu ar mai fi putut sa priceapa in acel moment ca cineva sa traga asupra altcuiva in metrou si sa fie numit erou pentru o asemenea fapta. Meritele acestei transformari  revin criminalistului Wilson Kelling, autor al Teoriei Ferestrelor Sparte si angajat drept consultant de catre Transit Authority din New York, directorului regionalei de metrou David Gunn, care a inteles ce trebuie sa schimbe, si sefului politiei de trafic William Bratton, care a inteles cum trebuie sa schimbe. In 1994 Bratton a fost numit seful departamentului de politie din New York City de catre primarul Rudolph Giuliani si a aplicat exact aceleasi strategii in cazul intregului oras. Toti acesti oameni si-au urmarit cu indârjire scopul, desi masurile luate de ei par, la prima vedere, ridicole.

Teoria Ferestrelor Sparte postuleaza ca delincventa este urmarea inevitabila a dezordinii. Daca o fereastra se sparge si nu o repara nimeni, oamenii vor considera ca nimanui nu-i pasa si nimeni nu e raspunzator. Pe cale de consecinta se vor sparge si alte ferestre, iar sentimentul de „totul e posibil” se va raspândi. Prin urmare infractorii actioneaza cel mai bine acolo unde potentialele victime sunt deja intimidate de conditiile dominante.

Asa ca David a inceput sa stearga desenele de graffiti, cu toate ca existau probleme mult mai importante. Iar William sa-i pedepseasca exemplar pe cei care incercau sa calatoreasca fara bilet, desi pe vremea aia existau infractiuni incomparabil mai grave. Operatiunile n-au incetat sa fie aplicate cu incapatânare (in ciuda birocratiei), apoi s-au extins si au devenit din ce in ce mai agresive. Contextul s-a schimbat, iar infractionalitatea a inceput sa scada. „Delictele minore, aparent nesemnificative, care afectau calitatea vietii, erau punctele critice ale delictelor grave”. Aproape ca intotdeauna, „cheia” sta in amanunte.

Am dat un exemplu care mi-a placut foarte mult. Subiectul cartii lui Malcolm este insa „epidemia sociala”, cu intrebuintari multiple, inclusiv in marketing, fata umana a stiintei manipularii. „Epidemia” are mai multe etape, iar „forta contextului” este una din ele. Si celelalte etape sunt insa la fel de interesante si garnisite cu exemple spumoase, de neinteles in prima faza. Pentru Legea Minoritarilor (adica cei care joaca un rol esential in raspândirea informatiilor – experti, conectori, vânzatori), unul din exemple este resuscitarea pantofilor Hush Puppies ai firmei Wolverine, firma aflata pe picior de faliment, in ciuda masurilor disperate luate de directori. Brusc insa si fara explicatie, vânzarile au inceput sa creasca. In 1996 pantofii cu pricina au câstigat premiul pentru cel mai bun accesoriu la gala de premiere a Consiliului Designerilor de Moda. Presedintele companiei a primit foarte incântat distinctia, dar a fost cinstit cu publicul si cu el insusi, spunând ca firma lui nu avea niciun merit in cresterea exploziva a vânzarilor si ca habar nu are de unde a pornit totul.

A doua etapa (aderenta mesajului) este ilustrata stralucit de emisiunea pentru copii Sesame Street. Pam pam!

Un alt exemplu amuzant: Gore-tex. Ati auzit de firma asta, ca doar produce si camere pentru autoturisme, materiale impermeabile, ata dentara…. Ei bine, acolo nu exista functii. Pe ecusoane nu sunt trecute decât numele si cuvântul „asociat”. Gore-tex e o firma mare, prestigioasa, care incearca sa se comporte ca una mica. Ce inseamna „planificare” la ei? Ne raspunde „negociatorul” Bob Hen. „Amenajam o parcare de 150 de locuri, iar când oamenii incep sa parcheze pe iarba, stim ca e momentul sa mai construim o fabrica”. De unde si pâna unde ideea, asta, de ce neaparat 150 si cum de se explica faptul ca Gortex e o intreprindere de succes cu o asemenea ciudata gândire manageriala? Explicatia se afla in presiunea anturajului si in forta unitatii, aplicate magistral.

Nu m-am mai interesat de multa vreme de marketing insa, dupa cum se scrie in prezentari, studiul facut de Malcolm este neconventional. Asa mi s-a parut si mie dar, daca gresesc, ii rog pe expertii in ale marketingului sa-mi ofere circumstante atenuante. Personal, am aflat multe lucruri noi, am gasit explicatii interesante si…m-am mai luminat.

Cum functioneaza epidemia sociala? Care sunt explicatiile psihologice? Cum putem regla pârghiile subconstientului astfel incât sa putem manipula o persoana? Toate astea le putem afla citind cartea soft a lui Malcolm. Ca ultima precizare, as vrea sa va fac atenti la intelesurile duale ale cuvintelor „manipulare”, „zvon” si „epidemie”, intrucât nu intotdeauna au conotatii negative.

Sunt curios: v-ati simtit vreodata manipulati intr-un fel sau altul? Ati gasit explicatii pentru ce s-a intâmplat? In cazul in care ati trecut si ati constientizat o asemenea experienta, ce parere aveti? Data viitoare se va intâmpla la fel?

Incep eu. Da, am trecut prin asa ceva. Am gasit explicatii partiale. Si sunt convins ca voi mai trece. Si tare ma tem ca se va intâmpla la fel. „Fericit pacat”. Dar…

…I can see clearly now…..

_

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=gIqLsGT2wbQ]

_

Autor: Dragos