Pentru ca ne aflam intr-o frumoasa si linistita zi de duminica, iar voi cu siguranta veti lua pranzul cat de curand, m-am gandit sa va ofer posibilitatea de a savura in cadrul lui  o bautura ceva mai speciala. Iata propunerile mele:

Bautura traditionala italiana, Limoncello. Un fel de tuica italiana, acest lichior de lamaie are un gust dulce si teribil de aromat, dar suficient de puternic incat sa te ameteasca rapid. In comparatie cu alte lichioruri, limoncello a fost creat pornind de la premiza “cu cat mai simplu cu atat mai bun”, deoarece contine doar patru ingrediente: coaja de lamaie, alcool, apa si zahar. Reteta originala prevede folosirea lamailor Sorrento (cele mai gustoase din lume). Este o bautura digestiva, care trebuie servita foarte rece. Provine din cea mai romantica si spectaculoasa zona de coasta a Italiei, preferata mea din aceasta tara, Coasta Amalfitana. Ca desert va recomand tiramisu.

O a doua propunere vine direct tara lui Zorba,  unde este o bautura traditionala, obtinuta prin fermentarea anasonului si a altor ierburi. Ouzo, tuica grecilor, are un gust dulce si o aroma puternica si intepatoare si poate fi consumat inainte de inceperea mesei, fie simplu, fie in combinatie cu apa, dar atunci se transforma, din incolor devenind alb-laptos. Pont: ouzo se bea dintr-o singura inghititura! In Grecia, in tavernele care se respecta, bautura este oferita din partea casei.

O bautura foarte la moda azi, care contine in ea un strop din misterul si spiritul Mexicului, este tequila. Motiv de mandrie si simbol al identitatii nationale, tequila este o bautura spirtoasa distilata din mustul de agava albastra, specifica initial zonei orasului Tequila din  statul Jalisco. Se bea dupa preferinte, fie simpla, fie cu sare si lamaie(tequila cruda) sau cu sortisoara inainte si portocala dupa, asa cum fac nemtii.

Una din cele mai apreciate bauturi alcoolice din lume pentru exotismul sau, numita in Japonia nihonshu, sake, urmatoarea mea propunere de azi,  este facut din orez fermentat. Originea  bauturii este neclara, primele mentionari fiind in Cartea lui Wei, in secolul III. Sake era folosita ca o bautura sacra, consumul acesteia conducand spre iluminarea spirituala. Bautura nationala a Japoniei seamana un pic la gust cu vinul, nu este acidulata, avand ceva din aroma ginului. Exista mai mult de 1600 de varietati de sake, gustul  variand de la dulce la fructat. Pentru o savoare aparte, se serveste rece.

Ultima propunere se refera chiar la bautura nationala a Spaniei si totodata preferata mea absoluta, sangria(sangeriu in limba spaniola). Aceasta este de fapt un punci cu vin,  care are la baza vinul rosu spaniol, parfumat si aromat, ce capata o savoare speciala datorita fructelor care se adauga peste vin. Ingrediente: un vin rosu usor, sec, tanar, cu usoare nuante de acidulat, de preferinta din zona Rioja din Spania, fructe taiate cubulete sau felii (portocale, lamai), un indulcitor (miere, zahar, sirop, suc de portocale dulci sau nectar de fructe), o cantitate redusa de tarie (brandy, coniac)  si, ocazional, gheata sau bauturi carbogazoase. Pont:  delicioasa sangria merge intotdeauna acompaniata de  paella cu pui si fructe de mare.

Din lista de mai sus am consumat doar sangria, tequila si ouzo, ultimele doua insa mult prea tari pentru o persoana certata rau cu alcoolul asa cum sunt eu.

Pe voi care va tenteaza pentru masa de pranz?

surse poze: aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici , aici, aici, aici, aici, aici,aici, aici, aici, aici, aici si aici.

M-am decis acum 30 de minute. Vreau sa evadez, am nevoie sa scap macar pentru o perioada de monotonia unei vieti lipsite de sens si culoare, trebuie sa inving apatia cu orice pret. Iar ea ma asteapta, mai frumoasa, mai ademenitoare si mai sofisticata ca niciodata. Veti crede probabil ca exagerez, dar nu, o sa va convingeti imediat ca spun adevarul. Iar aliatul meu principal, soarele, imi va zambi strengar la fiecare pas, astfel incat nimic sa nu-mi strice buna dispozitie. De data asta nu vreau nici macar un strop razlet de ploaie, desi e posibil sa ninga in Alpi… Da, plec in Europa.  Dar nu singura, ci impreuna cu voi. :)

Si nu avem nevoie nici de bani, bagaje sau concediu. Ci doar de putina imaginatie… Va invit asadar sa fiti martorii activi ai unei experiente magice, de neuitat, dincolo de realitatea cotidiana.  Vom pasi pe meleaguri de vis, unde plictiseala este interzisa, de fapt, ea lipseste cu desavarsire. Si toate astea intr-un decor ireal de toamna.

Si unde am putea incepe experimentarea naturii si a propriilor limite mai bine decat in romantica Austrie?

Mai idilica si mai aramie ca niciodata, la un pas distanta , Elvetia ne primeste cu bratele deschise si cu arome dulci de ciocolata fina si peisaje spectaculoase.

Lasam in urma grandoarea si nemurirea Alpilor pentru un scurt popas in Bratislava:

Si daca tot suntem in plina Europa Centrala, de ce nu am gusta si ceva delicii autumnale pragheze?

Ce straniu,” Orasul de Aur” parca devine Orasul Rosu toamna… Dar cel mai frumos loc din Cehia ramane cosmopolitul Karlovy Vary. Renumita pentru apele sale termale si  peisajul montan,  statiunea nu trebuie ocolita sub nicio forma, ne asteapta cu faimosul  lichior Karlovarská Becherovka,  cu  delicatesa cunoscuta sub denumirea de “prune Carlsbad”, cu vafele sale facute din foi de napolitana care au diverse arome, de vanile, ciocolata, cu nenumarate centre wellness si o curatenia impecabila.

Dar Europa mai are si alte mistere ruginii de dezvaluit privirilor  noastre iscoditoare. Iar cele franceze sunt poate cele mai ispititoare:

De aici traversam Pirineii si ajungem in Spania.  O explozie de culoare, un spectcol  de gala la care asistam muti de uimire:

Oprire in Granada, intram in contact cu mostenirea maura, aromele ne inunda imaginatia, ne ospatam cu paella, iar celebrele  aperitivel(tapas) vin insotite de bautura comandata. Sangria, daca nu aveti nimic impotriva.

Parasim taramul fericirii eterne pentru a patrunde intr-o lume de basm: Scotia, care ne intampina cu ale sale castele ( Edinburgh fiind situat pe varful naruit al unui vulcan stins), whiskey de cea mai buna calitate  si o vreme mereu neguroasa care ascunde privirii peisajul magnific al tinuturilor muntoase.

Iata ca  s-a ivit ocazia ideala pentru o vizita fulger in “Tara ghetii si a focului”. Oare cat e de colorata toamna islandeza?

Am hoinarit suficient pe carari de vis, e timpul sa revenim acasa. Dar nu inainte de a ne delecta cu superba toamna croata si de a escalada varfuri paradisiace in Rodopi:

Dincolo de anostul cotidian ne asteapta poezia toamnei. Va promit emotii delicate , vise aurii, arome imbietoare,  culori nebanuite si raze jucause de soare bland. Ezitati?

Cu nespunsa bucurie ii invit in calatoria toamnei pe: Andreea, Nora, Diana, Lusio, Vis,  Dragos FRD, Ada Pavel, Alexandra, Alina, Altcersenin, Andera Y, Black Angel, Chocolatfollie, Cristian Dima, Delia, Diana Emma, Gabriela Elena, Julien Sorel, Klausen, Lilly, Marrynusha, Malli, Miscellaneous11, Ovi, Paul, Pato Basil, QED, Roxana, Silvia, Serginho, Space Dust, Strumful, Teo Negura, Umograf, Vacitim, Vointa, Zuzu.