Autor: Isabel Allende
Editura Humanitas Fiction, 2010
Prima aparitie: 1982
Suntem oameni ai timpului nostru. Eu, de exemplu, mi-am trait o buna parte din tinerete in comunism si, pe cale de consecinta, nu ma poate pacali nimeni incercând sa-mi demonstreze ‘umanitatea’ si ‘superioritatea’ comunismului. Sau ca, indiferent de faptul ca s-a dus dracului comunismul, pâna la urma tot asta e viitorul, ca altfel nu se prea poate. M-a marcat definitiv.
Isabel Allende este nepoata fostului presedinte socialist al statului Chile, Salvador Allende (tatal ei era var primar cu Salvador, ceva de genul asta), pe care dictatura generalului Augusto Pinochet l-a matrasit de la putere, salvând astfel natiunea de comunismul biruitor. Ca in sarcina lui Pinochet s-au retinut doar abuzurile dictaturii, nu si incercarea (din punctul meu de vedere, reusita) de a-si pune tara pe linia de plutire intr-un moment de criza absoluta, asta e altceva.
Dar, vorba celor mai multi bloggeri care se apuca sa scrie câte-n luna si in stele, nu despre asta voiam sa vorbesc. “Casa spiritelor” nu e o carte politica, ci una scrisa in stil magico-realist (gen John Fowles daca vreti, dar mult mai putin buruienos si pictat – el, stilul – cu un umor negru relativ placut, la care se adauga ironia fina, nevitriolanta, specifica oamenilor inteligenti), despre iubire, magie, impliniri si neimpliniri, dar care nu putea sa faca abstractie de contextul social in care se desfasoara actiunile. Si, chiar daca dictatura i-a ucis ruda prezidentiala, scriitoarea reuseste sa se detaseze suficient incât sa scrie fara patima. Lucru care mi se pare extrem de important si care da, si acest ‘amanunt’, masura valorii autoarei.
Romanul a fost chiar si ecranizat, cu eterna si fascinanta Meryl Streep in rolul Clarei (fata, ulterior femeia, pentru care magia era atât de aproape de viata reala) si nu a luat niciun premiu relevant desi, din punctul meu de vedere, subiectul si interpretarea puzderiei de actori celebri ar fi meritat cu mult mai mult. Fireste, filmul nu poate urmari pas cu pas firul cartii, intrucât modul ingenuu in care Isabel reda pe hârtie câteva scene atroce din timpul unei dictatori adevarate nu putea fi in niciun caz pus pe pelicula. Cel putin nu intr-un film care se vrea normal. Din roman mai tâsnesc ici-colo ba câte o femeie decapitata intr-un accident (iar capul e pus la pastrare intr-o pivnita si uitat acolo), ba câtiva soldati perversi care vor sa le faca viata grea femeilor arestate din motive politice, ba un câine injunghiat si care se târâie pâna moare in bratele stapânei, matricea tuturor acestor intâmplari disparate fiind dorinta lui Esteban de a face avere, de a-si pastra averea facuta prin munca cinstita si de a-si impune valorile morale asupra familiei, inclusiv asupra ciudatei sale sotii. Dar anumite excese, orgoliul nemasurat si o incapatânare pe care ar fi invidios orice catâr formeaza intre el si cercul sau apropiat mai intâi o crapatura micuta, apoi una mai mare si, in sfârsit, o intreaga prapastie. Convins fiind ca numai el stie ce e bine si dorind cu ardoare sa-si fericeasca si anturajul cu binele lui, Esteban nu ‘rezoneaza’ cu lumea spirituala in care traieste Clara si, incet dar sigur, isi intoarce impotriva o intreaga lume. Si e cu atât mai trist cu cât e vorba de lumea pe care o iubeste cel mai mult. Va merge pâna in pânzele albe si va sustine dictatura care ii va omori fiul si ii va batjocori nepoata, biete victime colaterale. Târziu, foart târziu, intelege ca lucrurile nu sunt, nu pot fi in alb si negru si va arunca niste punti peste haul deja cascat.
Impresionanta e si puterea cuvântului care, odata zis, ramâne litera de lege, chiar daca e spus la mânie. Dupa o cearta care se termina cu lovirea femeii, Clara ii promite lui Esteban ca nu-i va mai vorbi niciodata – si exact asa procedeaza, desi stie ca-l iubeste, si stie cât de amarnic regreta Esteban gestul facut. La rândul lui, Esteban se jura ca nu-i va da fiicei sale niciun ban – si exact asa se intâmpla, cu toate ca e in fapt o idiotenie. Traiau in aceeasi casa!
Despre dragoste am mai vorbit. Despre magie vom vorbi in curând :-) , asa ca nu-mi ramâne decât sa va intreb: in conditiile de polarizare quasi-absoluta a vietii politice din tara noastra (desi, culmea!, polii seamana intre ei ca doua picaturi de lapte), credeti ca e recomandabila o dictatura?
Daca e vorba de spirit, e Enya!
sper ca intr-o buna zi sa nu disparem de pe fata pamantului ca rasaumana :))))
Intr-un viitor indepartat e posibila si varianta asta, Andra. :ermm: :alien:
Da, pai e posibil. Robotii incep din ce in ce mai mult sa ne ia locul. Vor deveni atât de complecsi incât, la un moment dat, isi vor pune problema: noi facem tot; ce nevoie mai avem de om?
Iar in timpul asta…oamenii incep sa-si piarda din ce in ce mai mult sufletul, sa devina ei insisi, practic, niste roboti. :wassat:
Ca sa-l citez pe Radu Tudoran, despartirea de natura s-a facut atunci când legatura directa s-a pierdut, când omul nu a mai atins pamântul decât prin intermediul incaltamintei. Lucrul asta se observa si la animale. Un animal tinut numai in casa (cum e pisica mea) isi pierde abilitatile, instinctele.
In conditiile astea, iti dai seama ce dificila e intoarcerea.
Hihi…eu am citit cartea în original acum câtiva ani, chiar mi-a placut. :cheerful:
Hmmm….ciclicitatea istoriei ne arată că logic cam asta ar urma…acum depinde de forma ei. Intr-un fel si asta de acum e o dictatura.
E adevarat ca tot mai multe voci spun ca sistemul asta democratic si variantele lui (ca are atatea) e cam la final de existenta. Om trai si om vedea.
E la fel de adevarat insa ca toate regimurile politicie sunt perfecte pe hartie. Puse in practica de oameni, mai ales cand nu-s cei potriviti, e mai mereu catastrofala.
Ai citit cartea in spaniola? Wou! Marin, tie nu ti se pare ca romanii nu stiu sa gestioneze trecerea de la dictatura la democratie? Nu stiu cum o fi prin alte tari, dar, din pacate, noi suntem depasiti de situatie. Am ajuns tara nimanui. Romanii nu inteleg notiunea de democratie, de libertate. Ni s-a urcat democratia la cap. :angry:
@ Nice, noi, românii, am reusit sa compromitem iremediabil si comunismul si capitalismul.
@ Vacitim, a refeream la o dictatura serioasa, ca a lui Pinochet, in care opozantii sa fie bagati in duba, dusi pe un teren si aruncati in aer, nu o dictatura in care 90% din mass media il injura pe presedinte….
Am auzit si eu cum ca sistemul democratic e la final. Chestiunea e ca sistemele democratice niciodata nu se razboiesc intre ele. Un sistem democratic garanteaza o pace partiala, pe când unei dictaturi tare i-ar arde buza dupa un razboi, mai ales cu propriul popor.
Da, asa e, si comunismul era inaltator pe hârtie. Societatea multilateral dezvoltata….
@ Nice: Nimeni nu stie cum sa faca trecerea asta, iar amu e si mai greu cu atatia vulturi in jurul nostru.
@ Dragos: Da, sunt dictatori, sunt tirani si depinde la ce regim ne referim. Daca alegem cum ai dat tu exemplu un regim totalitar de secol XX cu tot ce inseaman propaganda, suprimarea restului vocilor ca sa existe unanimitatea visata, atunci o asemenea dictatura nu e benefica pentru nimeni si nu, nu ne indreptam inca spre asa ceva. Cel putin asa cred eu. Ne vom mai balaci in democratia asta inca multa vreme.
Da, asa e. Asta pentru ca inamicul in propaganda trebuie portretizat avand numai caracteristici negative, numai rau. si cum sa te bati tu democrat cu ala democrat? Nu ai justificare. Asa daca ala e un musulman care incalca democratia si drepturile omului e mai usor sa justifici crimele in masa :P
@ Vacitim, de acord. Ah, da….si inca ceva. “Democratia” inseamna numai ce este la ‘noi’. Daca e altfel decât la ‘noi’ nu mai e ‘democratie’. Si, daca nu e ‘democratie’, inseamna ca e dictatura. Ma gândesc la ce s-a intâmplat in Egipt, Tunisia si, mai ales, in Libia, tari care nu erau ‘democratice’ in sensul european al cuvântului, dar nu erau nici ‘dictaturi’ ca in Siria sau Arabia Saudita.
In ceea ce-l priveste pe Pinochet, nu stiu, poate am eu o slabiciune nefundamentata, dar, cu toate excesele specifice unei dictaturi, consider ca a fost o dictatura ‘buna’. Ca dovada, acum Chile este un stat stabilizat, cu o democratie consolidata si o economie neatinsa de criza globala (ma rog….neatinsa in asemenea masura ca alte tari)
Evident, Dragos! “Noi” detinem secretul democratiei si exact, dictatura e tot ce nu e ca la noi. Ai perfecta dreptate. Asa e, nici vorba de dictatura in sensul ei real in Egipt, Tunisia si Libia. Acolo era un fel de monarhie orientala, sa zicem.
Da, cred ca in statele ramase oarecum in urma cu dezvoltarea economica si sociala e nevoie de o astfel de dictatura, de un regim forte ca sa puna lucrurle la punct. Ca sa disciplinezi un popor e nevoie de legi stricte si de o mana de fier.
Exact, Dragos, stii care e partea “frumoasa”? :angry: Ca la noi nu e democratie, ci haos. :ninja: :wassat:
Nice, pana la un punct, e un haos intretinut si alimentat, sa stii :D
Marin, nici nu stiu daca sa ma bucur sau nu ca a mai remarcat cineva asta. :biggrin: :dizzy: :ermm: :unsure:
Cu cat suntem mai multi cei care remarcam asta, cu atat trezirea va fi mai aproape :)
Este un fel de haos intrucât organele statului sunt (inca) fricoase si santajabile. Lucrurile tind insa sa se indrepte. Faptul ca un parlamentar a fost deja condamnat cu executare, ca altul se ‘pregateste’ sa fie condamnat cu executare si ca altuia i s-a ridicat imunitatea si este arestat denota ca lucrurile nu mai stau chiar ca in trecutul apropiat si ca suntem pe drumul cel bun. Fac o destainuire in premiera. Anul trecut m-am intâlnit cu unul din puternicii zilei (in acea perioada), care, atunci când voia sa-mi spuna ceva ‘neoficial’ vorbea in soapta. Cum n-am stat niciodata bine cu auzul, l-am intrebat de ce vorbeste atât de incet. Mi-a spus ca, având in vedere functia pe care o are (o avea atunci), sigur are telefonul ascultat si poate ca are microfoane si in birou. Si i-am zis: pai nu voi sunteti la putere? Ce conteaza daca esti ascultat?? Mi-a zis ca lucrurile nu mai stau asa, ca mai multe cunostinte de-ale lui care se credeau intangibile au fost deja arestate si ca n-are de gând sa riste. Vedeti deci….
Buna sara dargii mei(vb banatanului)…Eu unul nu am trait in comunism(19 ani) dar pot sa zic ca am prins aceasta forma de guvernare mai mult sau mai putin democratica cei care au prins comunismul pot sa zic ca lauda economia pe care o avea tara atunci pe cand in ziua de azi Romania ii a romanilor doar cu numele acum jumatate de ora citeam o stire cum ca s-a vandut 60% din cuprul tarii pe 200 mil. euro pe cand el ar valora undeva in jurul a 6 miliarde de euro la pretul actual al pietei.
Asa se va vinde toata tara pe bugati azi aurul maine cupru dupa industria(ce au mai ramas din ele) nu vad un sistem in tara asta care sa mearga bine nici cel sanitar nici cel educational nimic totul merge prost, solutii ar fi dar parca nu le doresc cei care guverneaza aceasta tara.
Eu cred ca un regim mai autoritar nu ar strica in aceasta tara!
Buna, Daniel, nu a mai ramas nicio industrie in tara asta. In 1990 iesisera niste oameni in strada si strigau disperati: ” Nu ne vindem tara”. In 22 de ani nu a mai ramas nimic din ea…
Corect, libertatea prost inteleasa li s-a urcat romanilor la cap, poate ne-ar trebui o mana de fier care sa ne conduca. In ritmul in care merg treburile(bine ai sesizat tu cu sanatatea si invatamantul) se duce totul de rapa.
Eu observ ca de cand cu UE lucrurile se inrautatesc pe zi de trece, intr-un ritm accelerat… Nu-mi place deloc aderarea asta. :angry:
Nice chiar as mai vrea sa discut cu tine si in afara blogului pe mail/messenger/skype/msn nu de alta dar as mai avea inca o persoana cu care sa discut(am vreo 2-3 persoane cu care mai discut cate o problema doua dar din pacate sunt de 16-17 ani si nu prea inteleg unele chesti)
Daniel, gasesti mailul meu la “Despre mine”.
Multumesc!
Vad ca esti putin cam impotriva UE eu zic ca noi mai trebuia sa asteptam ca sa intram in UE dupa cate stiu eu un membru stat UE poate importa in altul cu conditia sa vanda acelasi produs la acelasi pret, sa nu fie diferente de preturi, daca eram in afara uniunii poate aveam de castigat diminuand importurile mergand mai mult pe produse autohtone am fi crescut si noi economia tarii dar odata cu aderarea noastra s-au deschis si granitele Europei asa ca tot tineretul a emigrat spre vest in tara ramanand o populatie imbatranita care are efecte negative asupra economiei.
Tineretul nu mai are nici un interes sa ramana in tara si pe buna dreptate aici lucrezi pentru un salar mediu de 300 euro pe cand in tari precum Germania, Franta, Anglia, Norvegia poti sa primesti chiar de 10 ori suma pe care o primesti in Romania.
Romania for SALE! Tragic dar adevarat!
Nu cred ca eram pregatiti pentru impunerile UE. Eu traiesc foarte rau de cand cu aderarea, din pacate nu am avut niciodata curajul necesar de a o lua de la zero in alta parte a continentului. Tu te gandesti la emigrare?
Eu unul o sa mai astept sa termin liceul(cls a12a) si sa fac o facultate aici in Romania (mi-ar fi greu sa invat intr-o alta limba) iar apoi mai mult ca sigur o sa emigrez spre tara care o am in suflet Germania nu stiu de ce dar eu unul cred ca m-as descurca in alta parte a continentului(mai greu mi-ar fi in Franta mai ales limba franceza ma omoara).Am neamuri in Germania stabiliti acolo de ani de zile pentru mine acest lucru reprezinta un avantaj ar fi mai usor sa imi obtin un loc de munca.
Ce norocos esti Daniel, mie imi place mult Germania ca arhitectura(am o problema, daca nu imi place arhitectura, nu imi place nici tara). Ar fi pacat sa nu profiti de ocazie daca ai rude in tara visurilor tale. Limba o cunosti?
PS
Ador stilul flamand.
Daniel, vorba lui vacitim, toate sistemele sunt bune pe hârtie. Diferenta e ca un sistem democratic e insa si aplicabil in mod real. La noi nu e chiar capitalism si nici chiar democratie nu e. A crescut un soi de capitalism rosu, cu fosti activisti comunisti si securisti transformati peste noapte in mari oameni de afaceri care, in perioada 1990-1996, au furat cam 80% din tara. Astia fac si acum jocurile. Hai sa-ti dau un motiv de … cugetare, sa zic asa: cum de 4 din primii 5 cei mai bogati oameni din România sustin o coalitie de stânga? Nu ca ar exista dreapta la noi. Nu exista decât o vaga idee de dreapta, unde ar trebui sa se situeze oamenii de afaceri de succes. Ei bine nu, ei se situeaza tot la stânga.
Problema cu sistemul autoritar e ca nu se stie când scapa de sub control. Caci drumul spre iad e pavat cu intentii bune….
Nu stiu, Dragos, chiar nu mai stiu ce le-ar trebui romanilor. Ironia sortii, tocmai azi am fost acuzata ca sunt dictatoare, ca sunt comunista. :shocked: :ninja: :wassat: :angry: :angel: Am impresia ca traim o democratie prost inteleasa. Romanilor li se urcat democratia la cap si deja nu mai reprezinta o optinune viabila in viziunea mea.
In alta ordine de idei, tot azi discutau niste colegi la job ca suntem nici mai mult nici mai putin decat o…colonie europena(piata de desfacere pentru marfurile refuzate si expirate ale UE, forta de munca ieftina etc etc etc). Cum comentezi? :biggrin: :devil:
Asta cu colonia e cam adevarata…
Asa e, democratia a fost prost inteleasa si totul porneste de la slabiciunea institutiilor statului, crescute foarte strâm dupa 1990. Si, daca bazele edificiului sunt gresite, sigur vei face o cladire oribila si nesigura. Va trebui sa luam totul de la capat, dar e cam greu.
Dragos, cum am putea s-o luam de la capat? :ermm: :dizzy: Ce zici de casa gasita de mine pentru a sustine articolul tau? E din Bucuresti, vis-a-vis de Ateneu. Am fotografiat-o vineri si editat-o duminica. :biggrin:
Faina. A fost unul din sediile neoficiale ale Directiei a cincea a securitatii.
Nice, nu te ingrijora. Exista si persoane care se dau profund liberale, dar care au comunismul in sânge, de nu se mai pot dezbara de el. Crin Antonescu de exemplu. Asa ca treaba e foarte relativa, cine stie ce biet idiot te-a ‘coplimentat’ si tu ai luat-o de buna….
Un biet idiot, da, caci altfel nu-l pot numi, chiar mi-a stricat ziua…am fost extrem de suparata si nervoasa ieri, azi m-am mai linistit putin. :whistle:
Nu trebuie sa te superi decât intr-un singur caz: atunci când te insulta o persoana la care tii. Daca e un neica nimeni in papusoi, n-ai de ce sa-ti faci griji.
Sub nici o formă dictatură! Doamne ferește!
Neata, Tury. :devil: :biggrin: :tongue: Tu esti multimit de felul cum percep si aplica romanii democratia?
Sunt multumit mai bine asa, acum decat sa fie dictatura. Io am prins multi ani inainte de 1989, cunosc acel sistem, un sistem sinistru
Si eu am prins ceva, era greu, era cumplit, traiam in bezna, la propriu si la figurat, dar mie nici acum nu-mi place. :ninja:
@ Nice, aici sunt 100% de acord cu Tury. Poate ca nici acum n-o ducem bine, dar situatiile nu suporta comparatie.
Normal ca nu suporta comparatie, Dragos, am trecut de la o extrema la alta. :alien: :ninja: :silly: :cwy:
Tury, mai tii minte ca prin ’90 se spunea ca e posibila democratia si intr-o dictatura, daca dictatorul e luminat? :-)
Hehehe, da
Dragos, bine-ai revenit, mi-a facut placere sa te recitesc, sper ca e totul ok la Tauti.
Nu as vedea bine o noua dictatura, am prins una si-mi ajunge. Nu ca ceea ce traim noi acum ar fi de apreciat, dar cred ca nu e bine ca un singur OM sa fie in frunte. Prin natura umana pricine-ar fi, oricat ar fi de luminat, prea usor poate cadea in prapastia de a deveni egocentric. De aici deriva lucruri neplacute pentru ceilalti.
E corect faptul ca toate sistemele sunt bune pe hartie. Din pacate ele sunt aplicate de oameni. Fara a fi nostalgica si in comunism au fost o gramada de lucruri bune dar nu am stiut sa le preluam.
:-) Multumesc mult Diana.
De acord cu tine in mare parte.
E ciudat cum de nu s-au preluat lucruile ‘bune’ din comunism, intrucât pâna in 1996 au fost tot ei la putere. Mai ales ca aveau poporul de partea lor, ca pe vremea aia, nu-i asa, nu ne ‘vindeam’ tara.
Ce zici tu (si ce a zis vacitim), faptul ca se poate cadea in egocentrism, pentru ca asa e omul, imi aminteste de obiceiul romanilor, care puneau un sclav alaturi de ‘imperatorul’ intors victorios, care sa-i sopteasca la urecehe: ‘nu uita ca esti un simplu om’. Ce bine daca s-ar fi pastrat traditia si n-am fi facut ‘genii ale Carpatilor’ si ‘profesori doctori ingineri’ din niste analfabeti!
Am citit si eu cartea acum 2 ani jumate cand aveam piciorul in ghips si am cam fost imobilizata la pat vreo 3 luni de zile. Am primit-o cadou. Era in italiana si am zis ca nu strica sa citesc ceva interesant si sa mai exersez limba care mi-a fost mereu atat de draga. Mi-a placut stilul si nu stiu din care motiv n-am mai citit nimic scris de ea de atunci.
Da, intr-adevar, scrie foarte bine. Isabel a scris foarte multe carti, are o productivitate iesita din comun. Acum e tradusa masiv si la noi. Eu am mai citit “Planul infinit”, ultima carte a ei. Nu se ridica la nivelul primei carti, “Casa spiritelor” (nu cred ca va mai scrie ceva care sa se ridice la un asemenea nivel), dar merita citita, zic eu.
Ei, vezi? E si ghipsul bun la ceva, iti da ragaz sa citesti :-) . dar ce ti s-a intâmplat, accident de schi?
N-am o poveste asa de interesanta. Am lesinat in metrou (din cine stie ce cauza) si am cazut pe glezna. Jalnic, stiu.
Dragos, numai cei care au trait sau care au cunoscut indirect efectele unei dictaturi ar putea sa-ti raspunda obiectiv la aceasta intrebare
Vezi cazul tarilor arabe care se scutura de binecuvantarea unor oameni care ani de-a randul au ucis ,si-au secatuit poporul si reusrsele dupa bunul plac, au calatorit si au trait in huzur in timp ce semenii lor vedeau la televizor cum arata nu stiu ce piata din italia, milano, paris……isi ingropau mortii in cimitire supraaglomerate, traiau cu 20 de euro peluna, isi vedeau copiii crescand infometati fara scoala si fara loc de munca, fara posibilitatea de_a ajunge undeva pentru ca nu erau inruditi cu nimeni
Dictatura este ceea ce este, ea nu se aseamana cu nicio alta forma deguvernamant
Ceea ce spui e valabil partial pentru Arabia Saudita si alte tari din zona Golfului, dar acolo exista dictaturi benigne: nu se respecta drepturile omului, dictatorii sunt prezenti in mod continuu la televizor dar, daca taci si-ti vezi de treaba, n-are nimeni nimic cu tine si poti trai relativ linistit si implinit. Singurele forme mai aspre de dictatura sunt Siria, Iran si Coreea de Nord. Acolo nu prea e bine sa te nasti….
Dictatura? Da, macar pana sunt prinsi si decapitati toti marii hoti, “pesti”, mafioti… si pana se schimba (fortat) mentalitatea de 2 bani a romanilor. Ceva cu iz de legionari adevarati, batrani, nu de genul celor pe care ii vedem azi. Cei de azi sunt niste umbre palide ale celor care erau odata legionarii.
Vezi Torden, asta nu merge. Unei dictaturi nu prea poti sa-i impui limite de genul “pâna sunt prinsi…”. Daca s-ar rezolva in felul asta lucrurile cu dictaturile, n-am mai avea nevoie de democratie.
Nu am citit cartea, nu am vazut nici filmul.
Ca raspuns la intrebarea ta, dictatura nu este recomandata niciodata. Este de preferat o democratie slaba, decat o dictatura puternica.
Lumea noastra nu va fi niciodata perfecta, insa asa cum e ea in momentul de fata, in Romania, este de preferat democratia asta slaba in schimbul dictaturii.
Bine punctat :)
E de preferat, dar daca o mai tinem mult tot asa, nu ne vad bine deloc. Viitorul Romaniei este sumbru. Uneori ma intreb daca avem vreun viitor.
Nice, situatia e dificila, si nu doar pentru cativa, ci pentru mai mult de jumatate din populatia tarii, insa nu prea avem ce face, sa sarim din lac in put cu siguranta ca nu este o idee prea buna.
In comunism exista iluzia egalitatii, iluzie. In democratia prapastia intre cei cu bani si cei fara este din ce in ce mai mare. Si se vede, zilnic. Totusi, a fi egali in saracie lucie, nu vad cu ce ne-ar ajuta, poate doar ne-ar hrani orgoliul, mergand pe premiza ca nici altii nu au. Si cand spun asta ma duc cu gandul la dictatura din Corea de Nord sau Cuba. Caci oricum am privi lucrurile, oricat de frumos imbracata ar fi dictatura, rezultatul ei va fi unul singur: dezastru total.
total de acord
Petre, eu nu sustin dictatura, departe de mine ideea, doar ca nu imi place cum e inteleasa si aplicata democratia la noi in tara.
Subscriu :)
Ok, Hapi, am inteles, esti de acrod cu Petre, si noi la fel. :biggrin:
@ Dersecanu, perfect de acord cu opinia ta.
@ Nice, mai sunt câteva luni si vin din nou tovarasii la putere. Ei vor aplica democratia asa cum trebuie!
Eu nu prea pot citi carti in care sunt prezentate orori si nici cu astfel de filme nu ma impac. Ma si mir cum de am rezistat la “Cuptoarele lui Hitler”!
Pai filmul este ok sa stii. Si joaca si Antonio Banderas :-)
despre politica no comment :D
Lilly, pai poti comenta despre carte, despre poza cu casa spiritelor fotografiata si editata de mine sau despre melodia din final. :biggrin: :tongue: :silly:
Banuiesc ca esti si tu la fel de dezamagita de politica asa cum suntem si noi, ceilalti. :cwy:
Exact Lilly, poti comenta despre carte, despre Meryl Streep, despre Antonio Banderas….
Era recomandabila monarhia constitutionala, in ’90, dupa revolutie, dar comunistii au vegheat ca asa ceva sa nu se intample, din pacate. Acum, sincer sa fiu, nu prea mai stiu ce e recomandabil pentru Romania. In niciun caz dictatura, am dezvoltat o aversiune crunta fata de asa ceva. Probabil o guvernanta straina, drastica, dar astea-s vise…
Din cate stiu eu, cea mai infloritoare perioada din istoria Romaniei a fost in timpul monarhiei. Ma rog, istoricii de pe blog ma pot contrazice…
Era cu aluzie la mine? :blush: :devil: Da, de acord, dar nu cum crezi tu. Cea mai infloritoare perioada a fost in timpul monarhiei dar nu sub Carol si Ferdinand ci sub Alexandru cel Bun, Mircea cel Batran, Vlad Tepes etc. :D
Da, da, exact la tine ma refeream. Si la Dragos, evident. Tu vorbesti serios?? :shocked:
Da, vorbesc cat se poate de serios. Atunci era o monarhie de o anumita factura iar pozitia tarilor romane era una extraordinara. Moldova nu a mai fost niciodata cea de pe vremea lui Stefan cel Mare iar Mircea cel Batran era atat de puternic incat s-a implicat in razboiul civil din imperiul Otoman. dupa caderea imperiului bizantin din 1453, domnitorii romani inca indendenti fata de turci erau acceptati ca urmasii Bizantului. Tot atuni, un roman, Iancu de Hunedoara era guvernator al Ungariei, apara cu pretul vietii cetatea Belgradului si occidentul si pentru victoria lui era omagiat de populatie pe strazile Spaniei in cinstea lui creandu-se legenda lui Tirante el Blanco. Unirea din timpul lui Mihai Viteazul a cutremurat Viena si Constantinopolul, la Academia Domneasca a lui Constantin Brancoveanu, marele tar Petru cel mare al Rusiei trimitea studenti sa fie pregatiti pentru viitor…
Cum crezi tu ca eu pot pune pe niste nemti mai presus de oamenii astia?
….dupa care au venit domniile fanariote si au facut mai multe ravagii decât turcii in aproape jumatate de mileniu….
Totusi, modernizarea statului a facut-o Carol I, independenta a obtinut-o tot el, iar celalalt moment astral al istoriei noastre s-a infaptuit sub Ferdinand. Sigur, sub Vlad Tepes nimeni nu avea indrazneala sa fure, ceea ce a insemnat o disciplina extraordinara având in vedere ‘materialul clientului’….
@ Teo, nu-ti face griji, Crin s-a declarat monarhist, mai nou e si Felix monarhist, iar daca Basescu mai trage niste injuraturi Casei Regale e posibil sa ne trezim cu o revolutie care sa-l poarte spre tron pe Regele Mihai. E adevarat ca important ar fi fost sa vina in 1990, dar nu l-au lasat actualii aliati ai liberalilor…
Da, clar…au ras fanariotii tot. Si putinele merite pe care le au, nu echivaleaza. Modernizarea a inceput-o Cuza, dar ranza in noi a fost asa de a dracu incat a trebuit sa aducem un strain pentru ca nu suportam sa avem sef unul roman, al nostru :))
Da, asa e…nenea “golanu” s-a razgandit atunci.
din fire… am fost si sunt pentru libertate… libertate totala, intelept inteleasa…
sunt impotriva oricaror forme de opresiune… de fortare… deci si impotriva dictaturii…
romania anului 2012… este o romania foarte dificila… asa cum o percep de aici… si din vizitele acolo… careia dupa umila-mi parere… i-ar trebui o educatie noua… Asa ceva insa… nu doar ca nu intrezaresc… ci este un proces lung si greoi…
Acestea fiind spuse… sunt convins ca ar fi persoane, care ar agreea dictatura… (zicea un concetatean, intr-un dialog… “o dictaura a binelui… ca a raului a fost si este…” ) dar eu tot sunt impotriva dictaturii… insa… consider ca ar trebui ca legile sa fie aplicate mai dur… si poate chiar regandite in termeni mai dur si relevanti pentru situtia de fapt… si cel mai important… aplicate in mod egal pentru orice roman…
ma doare ca… dupa asa zisa revolutie… romania s-a grabit sa importe din capitlaism… ce a fost mai rau si degradant… in timp ce ignora cu desavarsire adevaratele valori…
ma doare ca… nu vad perspectiva nici unei schimbari curande… si mai ales ca… nu va in romania, capacitatea schiorului care se joaca cu cristianele… evindet… ma refer la politica… economie… domeniul social… si mai ales in educatiea maselor… (de ex… deunazi, citeam in ziar… ca mai mult de jumatate din populatie… nu a atins niciodata un computer… atunci… ce sa mai zic despre… selectarea inforamtiilor de orice natura???)
Impresionant cat de bine percepi lucururile din Romania fiind atat de departe de tara. Exact asta am facut noi, am luat de era mai rau din capitalism. Si ai mare dreptate, cel mai trist lucru e nu prea exista perspective de redresare… Schimbarea in bine e atat de departe…
Asta cu mai mult de jumatate din populatia României nu a atins niciodata un computer nu o cred, având in vedere modul in care a penetrat internetul România, de te poti lega la internet cam de oriunde.
Dar cu restul postarii sunt de acord. Da, asta a fost principala hiba, slabiciunea organelor statului si legi quasi-inaplicabile, facute dupa interesele si moacele parlamentarilor nostri, o gloata de potentiali innfractori (ma rog, nu toti, ci doar 99% dintre ei).
Sa nu ne pierdem totusi speranta, au inceput sa fie arestati si parlamentari….
Nu, eu nu sustin dictatura sub nicio forma. Istoria ne-a invatat ca niciuna dintre dictaturi nu a fost benefica pentru societate si, mai devreme sau mai tarziu, populatia se va rascula si vor avea loc revolte, lovituri de stat, fapt care va afecta bunul mers al economiei si al dezvoltarii statului.
Nu cred ca e cineva care sa sustina dictatura in Romania, Ana. Suntem democrati pana in panzele albe. :biggrin:
O am de mult pe lista de citit, din pacate nu a ajuns si pe aia de cumparat din cauza pretului piperat in comparatie cu alte carti. Dar cand am citit ca si Fowles in acelasi gen. Am o carte de el si acuma stau geana pe ea :)). I love realism magic :D.
:-) Oana, e un stil care imi place foarte mult si mie. Uite, pun eu o vorba frumoasa pentru cartea asta, sa o treci mai in fata pe lista de citit, ca merita!