“Something in your eyes was so inviting, something in your smile was so exciting, something in my heart told me I must have you!”
Întru în birou, iar persoana din fața mea mă invită să mă așez și să completez niște formulare. Îmi pune pe masă vreo zece foi, îmi da câteva indicații rapide și mă avertizează că trebuie să plece, dar se va întoarce.
Îmi vede privirea ușor pierdută și încearcă să mă liniștească:
-E ușor, o să vă descurcați.
Nici nu apuc să mă dezmeticesc și să-mi scriu numele pe două dintre chestionare că omul apare iar lângă mine. Mă anunță senin că mă va ajuta el să răspund la seria interminabilă de întrebări, tot ce trebuie să fac e să i le citesc cu voce tare.
Totul se desfășoară într-o atmosferă sobră, oarecum protocolară. Dintr-o dată, nu știu exact cum, ajungem să discutăm despre profesia mea. Mă trezesc că-i povestesc pe unde am mai lucrat, el îmi mărturisește cât de bine cunoaște locurile și oamenii respectivi, apoi mă întreabă ceva mai personal și atmosfera începe să se destindă.
Văzând schimbarea bruscă de atitudine, prind curaj și mă relaxez.
Pentru prima dată mă uit la el și realizez că stau de vorbă cu un bărbat. Un bărbat brunet, atractiv care Continuă să citești Ce-ar fi fost dacă?
