Totul a inceput de la teama de femei frumoase… Mai precis, de la o discutie purtata pe precedentul articol cu Vacitim, in care declara ca acei barbati care isi schimba prea greu parerile sunt plictisitor de previzibili si de banali, in timp ce femeile sunt toate fermecatoare tocmai pentru ca nu pot fi catalogate, pentru ca sunt schimbatoare deci, surprinzatoare, niciodata nu poti sti ce gandesc si la ce sa te astepti din partea lor. Apoi am cazut pe ganduri, oare ce tipologie de barbat mi s-ar potrivi mie? Am indragit artisti boemi cu capul in nori, cu stafulgerari de geniu, dar teribil de capriciosi si depresivi, incapabili de a se realiza pe plan material, atrasa fiind de aura de mister ce-i inconjura, de tristetea si felul lor aparte de a fi. :alien: Am cunoscut barbati rebeli si extrem de originali, care iubeau libertatea mai presus de orice, pentru care incalcarea regulilor si prejudecatilor era un stil de viata, alaturi de care am comis lucruri nebunesti, de care nu ma vedeam capabila vreodata. :ninja: Si m-am indragostit si de acestia. Si nu in ultimul rand am fost fascinata de tipi Continuă să citești Barbati plictisitori si femei imprevizibile
Days of my life (V) Temeri
In urma cu ceva timp va povesteam primele impresii de la noul job si imi exprimam tristetea fata de indiferenta si raceala cu care am fost intampinata. Dupa aproape doua luni pot aprecia ca lucrurile s-au schimbat in bine, toate cerintele si pretentiile mele au fost satisfacute, avem acum pana si hartie igienica si sapun la toaleta :tongue: , dar si calculatoare cu internet pe birouri, poate o sa va para uluitor, dar a ajuns chiar sa-mi placa la serviciu.
Si astfel se contureaza cea mai mare temere a mea, ramanerea fara un loc de munca. De fapt, nesiguranta zilei de maine este si principala problema cu care se confrunta cei mai multi dintre romani in prezent, iar consecintele ce deriva de aici sunt dezastruoase: disperare, stres, saracie, griji, insomnii. Din capul locului trebuie precizat faptul ca am cu aceasta institutie un Continuă să citești Days of my life (V) Temeri
Ne facem singuri dreptate?
Un incident fara precedent in istoria fotbalului romanesc s-a petrecut aseara pe un stadion din Ploiesti. Un suporter (al echipei gazda) a intrat pe teren si a lovit cu pumnul, de la spate, in cel mai marsav mod cu putinta, un jucator (al echipei vizitatoare). Colegii de echipa ai celui din urma au reactionat prompt si au sarit sa-l bata pe agresor si, in definitiv, sa-si apere propria piele.
Ipostazele toamnei
Inaugurez azi o serie de articole dedicate anotimpului in care ne aflam, incercand sa va arat toate fatetele ei nebanuite si intreaga paleta de culori a toamnei, sa descoperim impreuna perspective si emotii imprimate adanc in suflete de sentimentele pe care ea ni se provoaca, sa va dezvalui misterele si magia ei pe trei continente (Europa, America si Asia), sa gustam impreuna din deliciile sale unice, iar in final, intentionez sa va surprind cu cele mai tandre, pufoase si dragalase instantanee autumnale.
Indiferent unde ne-am afla, pe aleile parcurilor Continuă să citești Ipostazele toamnei
Mi-as fi dorit… ( l )
http://www.youtube.com/watch?v=oUOpFPhRypU
Deci nu, nu va asteptati la masini, vile etc..
In momentul de fata nu mai stiu (exact) daca sunt doar bun sau rau, destept sau tampit…sau doar o amestecatura intre toate. Cert e ca mi-as fi dorit sa fiu mai BUN (macar in unele momente), mi-as fi dorit sa multumesc mai usor pe cei care au mai avut pretentii de la mine. Mi-as fi dorit sa nu fi trecut prin cate am tot trecut. As fi vrut ca totul sa-mi fi fost mai usor…
“De-ati fi o clipa in pielea mea, toti ati abandona!” – “Inainte sa ies pe usa o sa va-njur din antreu! Zic de pusti de bani gata.. Le doresc sa traiasca un minut in locul meu si sa spuna dup-aia ce e si ce nu e greu!” – Cumicu
Mi-as fi dorit ca atunci cand eram mic sa am o bicicleta, mi-as fi dorit ca de ziua mea tata sa-mi zica doar un “La multi ani” (n-am avut pretentii de cadouri), fara a mai provoca certuri in acea zi. Mi-as fi dorit ca familia mea sa n-aiba program de cearta, seara. Mi-as fi dorit ca unii membri sa nu fi fost prin spitale. Mi-as fi dorit sa nu fi fost chiar si eu internat la reanimare… Mi-as fi dorit ca dupa reanimare sa-mi fost mai multi Continuă să citești Mi-as fi dorit… ( l )
400 – Povestea merge mai departe
Blogosferice episodul 4.
Summerday celebreaza azi articolul cu numarul 400, inca o fila dintr-o poveste pe care mi-o doresc fara sfarsit. Nu imi plac finalurile, nici macar cele fericite…voi stiti de acum parerea mea despre cat dureaza fericirea, pentru ca genereaza regrete, doruri, nostalgii.
Poate vi se par putine (chiar sunt), dar eu nu percep blogul ca pe o activitate zilnica, nu vreau sa para un al doilea job, si cu toate ca il am de ceva timp, am reusit sa fentez rutina. Nu-l simt ca pe o povara sau ca pe o sursa de stres, e locul meu de relaxare, de discutii libere cu oameni frumosi si dragi. Detest impunerile si constrangerile de orice fel, nu suport cuvantul trebuie, iubesc libertatea, spontaneitatea, iar summerday exprima mai bine decat orice ideea de Continuă să citești 400 – Povestea merge mai departe
Spirit german vs spirit latin
“5 nemti intr-un Audi Quattro ajung la granita cu Italia.
Vamesul italian ii opreste si le spune:
– Este ilegal sa cari 5 persoane cu un Quattro!
– Cum adica e ilegal? a intrebat soferul german.
– Quattro inseamna PATRU! raspunse vamesul italian.
– Quattro este doar numele automobilului. raspunse neamtul uimit. Uita-te la hartii: Masina este prevazuta sa care 5 persoane!
– Nu poti sa ma pacalesti tu pe mine! raspunse ofiterul vamal italian. Quattro inseamna 4. Ai 5 persoane in masina si astfel incalcati legea!
Neamtul raspunde nervos:
– Idiotule! Vreau sa vorbesc acum cu supervizorul tau! Vreau sa vorbesc cu cineva cu mai multa inteligenta!
– Imi pare rau! raspunse vamesul. Nu poate veni … Continuă să citești Spirit german vs spirit latin






