Cum mi-am petrecut ziua de nastere

In primul rand  tin sa va urez tuturor un calduros bun venit pe summerday.ro, fie ca sunteti vizitatori noi, fie ca sunteti prieteni mai vechi de-ai raposatului(suna trist, dar asta-i viata) niceeynice.wordpress.com.  Indiferent de motivul pentru care ati pasit pe taramul verii eterne, va doresc sa simtiti si sa va bucurati cu adevarat de caldura, veselia si ospitalitatea gasite aici.

Mi-am permis anul acesta sa-mi fac un cadou ceva mai deosebit: un domeniu. L-am comandat marti, iar pe 12, de ziua mea, a fost activat. Banuiam ce ma asteapta, dar nu credeam sa fie chiar atat de greu, imposibil pe alocuri. Si pe cat de rabdatoare sunt  cu oamenii (mai ales cu cei dragi), pe atat de tare ma impacientez, ma panichez si disper cand constat ca nu obtin ceea ce-mi doresc, ca nu reusesc sa rezolv un lucru extrem de simplu. Cand imi imaginez ca sunt doar la un pas de a atinge un vis, dar in fapt o vesnicie ne desparte. Cand planurile-mi sunt date peste cap, cand ma lovesc de incompetenta, indiferenta sau chiar rea vointa. Continuă să citești Cum mi-am petrecut ziua de nastere

Share

Emotii

Astept ziua de 24 noiembrie 2010 inca de cand m-am intors la serviciu. Stiam ca va veni si banuiam ce va implica ea. S-o numim ziua certitudinii si eliberarii, pentru ca maine voi sti exact ce se va intampla cu cariera mea profesionala, practic, cu viitorul meu.

Si normal ar fi fost sa ma incerce un amalgam  de emotii datorate apropierii marelui eveniment: teama, neliniste, neincredere, entuziasm, curaj, speranta, acceptare. Insa, o intamplare cu totul si cu totul neprevazuta a facut sa uit definitiv de cariera si sa-mi  experimentez emotia “preferata”, cea care a reusit sa fie omiprezenta pe parcursul intregii mele vieti: Continuă să citești Emotii

Share

Cesaria. Ars longa, vita brevis

Nu suport aglomeratia. Una din marile mele probleme de bucurestean get-beget este faptul ca exista locuri in care, vrând-nevrând, trebuie sa ma inghesui. Exista multimile framântate, nevricoase si piramidale de pe la Administratiile Financiare, Camera de Munca, inghesuielile de pe drumurile mai mult sau mai putin publice, in fine…Aproape mereu m-am simtit in nesiguranta in aceste circumstante si aproape mereu am fost pe punctul de a exploda.

Nu insa si luni seara. La concertul Cesariei de la Sala Palatului a fost prezenta o multime foarte deasa de oameni variati ca vârsta, imbracaminte si, foarte probabil, ca pregatire. 4.000! Un public generos, cald, receptiv.

Ca de obicei, Cesaria Evora (in picioarele goale) si trupa de acompaniament si-au tinut concertul la cele mai inalt nivel profesionist, cu exceptia câtorva momente omenesti. Cesaria e batrâna (daca 69 de ani inseamna sa fii batrân) si bolnava, dar cu toate astea a inteles sa nu-si pacaleasca auditoriul cu playback. Continuă să citești Cesaria. Ars longa, vita brevis

Share

My Heart is Yours

 

Dupa ultimii ani in care Romania s-a clasat pe pozitii rusinoase, am decis sa nu ma mai stresez inutil si sa-mi vad de treburile mele. Aseara m-am uitat putin la meci, uitand complet de Eurovision, iar cand intamplator am dat pe TVR1, concursul era pe sfarsite. Norocul meu ca am prins castigatoarea, care pe loc m-a incantat cu accentul ei aparte si cu atitudinea jucausa, pariind in sinea-mi ca ii va cuceri pe toti cu farmecul ei si va fi votata tocmai pentru ca a reprezentat “something else”, something fresh. Lucrurile au mers din bine in mai bine, pentru ca Spania a performat inca o data si am avut sansa sa-mi vad favoritul absolut, Daniel Diges, care m-a impresionat cu pasiunea pusa in interpretarea melodiei “Algo Pequenito”. Regasindu-ma total in versurile acestui cantecel, m-am indragostit iremediabil de el. Ceilalti au ramas insa indiferenti in fata unei  demonstratii de talent si candoare  mai rar intalnite, iar melodia s-a clasat pe locul 15. Si nu in ultimul rand ar trebui sa-l amintesc si pe reprezentatul Norvegiei, Didrik Solli-Tangen, la care mi-a placut tot, de la interpretare la felul cum arata. In sfarsit un baiat dragut(brunet cu ochi albastri) si cu voce!

Asadar topul meu arata cam asa:

1. Spania – Daniel Diges cu “Algo Pequenito”(uluitor amestec  de fragilitate si forta interpretativa, de sensibilitate si subtilitate, incredibil cum reuseste sa transmita emotii si sentimente). Un actor desavarsit in videoclipul de mai jos.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=IGlKLUujURk&feature=fvw]

2. Germania – Lena cu “Satellite”

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=8QSgNM9yNjo&feature=related]

3.Norvegia – Didrik Solli-Tangen cu “My Heart Is Yours”

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=B7cf9IVvovE&feature=related]

PS

FELICITARI PAULA SI OVI!!! Romania  a obtinut cel mai bun rezultat din istoria participarilor sale la Eurovision. Aceeasi performanta a fost reusita si in 2005, de Luminita Anghel si Sistem.

Autor: Nice

Share

Maimutele

Mai intâi au luat 5 maimute si le-au pus intr-o cusca.

Apoi le-au agatat niste banane deasupra si au pus o scara.

Daca una din maimute incerca sa urce pe scara ca sa ajunga la banane, se declansa un jet de apa rece pe toate  maimutele.

Si tot asa pâna când nicio maimuta n-a mai avut curaj sa urce pe scara.

Acum, s-a trecut la faza a doua. S-a inlocuit una din maimutele din cusca. Nou-venita nu stia despre ce e vorba, prin urmare s-a grabit sa urce scara. S-a pomenit trasa in jos de celelalte maimute, fara sa mai fie nevoie de jetul de apa.

A urmat inlocuirea unei alte maimute din grupul initial, care si ea a incercat sa urce scara si a fost trasa in jos de celelalte maimute, inclusiv de cea care nu fusese udata de apa rece.

Si tot asa pâna când nicio maimuta din grupul initial n-a mai ramas in cusca.

Cu toate ca noile maimute nu traisera din proprie experienta experimentul cu dusul, n-au mai urcat scara. Daca ar fi fost intrebate „de ce?”, ar fi raspuns, probabil, „nu stim; asa a fost intotdeauna aici”.

Aveti un desen animat aici:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=KZeiSKnhOBc]

Cei care s-au ocupat cu disecarea experimentului cu pricina au tras concluzii foarte interesante, de genul „asta inseamna cultura organizationala” si cum de anumite reguli reusesc sa sufoce activitatea firmei (cum ar veni, s-a comentat negativ). Sau au inceput sa bata câmpii in legatura cu mentalitati, obiceiuri si traditii. Sau au vorbit despre regulile din orice societate.

Mi-am adus aminte de acest experiment citind pe un anume blog ceva legat de constiinta, dorinte, instincte, despre principii, despre ce e bine si ce e rau.

Noi sa retinem doar atât, deocamdata:  o reactie instinctuala, venita din interior, a fost stopata de o reactie artificiala (mai degraba a fost inlocuita cu o non-reactie), dobândita ca urmare a unei constrângeri din exterior. Chiar daca maimutele din setul al doilea habar n-aveau de ce nu trebuie sa urce scara, ele nefiind cele care au luat contact direct cu apa rece, au ramas supuse. Evenimentul initial s-a pierdut, a ramas doar mesajul.

Concluzii, va rog!

Share