Credeati ca in 2011 am scapat de cele mai apreciate, delicioase si asteptate articole din blogosfera? Ei bine nu, inca din prima zi a anului, Lilly si Vacitim s-au hotarat sa inaugureze oficial noul sezon de lepsute.

Raspunsuri Dragos:

1. Care a fost cel mai funny moment din 2010?

Golul lui Andrei Cristea (de 2-0, in meciul cu Steaua), atunci când Zapata a sutat atât de violent pe lânga minge de m-am trezit “cu piciorul lui in sufragerie”.

2. Care a fost cel mai nasol moment din 2010?

Prefer sa trec sub tacere acest aspect, ca e cam jenant. Sunt eu deschis – dar nici chiar asa!

3. Care a fost filmul anului 2010?

“Concertul”. Fara doar si poate.

4. Care a fost cartea anului?

Coincidenta sau hazard?

5. Care a fost spectacolul anului?

Sirul de motiuni din Parlament, care cadeau (ele, motiunile adica) mai ceva ca stelistii la Neapole, intre min. 45-90.

6. Care a fost melodia anului 2010?

Katzenjammer- Tea with cinamon (Thank you, Alexandra!)

7. Care a fost barbatul/femeia anului 2010?

Steven Seagal, Steven Seagal, Steven Seagal. Femeia anului? Cât traieste Demi Moore…pentru mine nu va fi altcineva.

8. Care a fost cel mai frumos loc vazut in 2010?

Rimet

9. Care a fost cel mai emotionant moment din 2010?

Sincer sa fiu…aici am un sirag intreg. As nedreptati unul din momente daca nu le-as numi pe toate. Si nu pot, regula e sa numesc doar unul :-)

10. Care a fost cea mai mare realizare a anului 2010?

Descoperirea cursului Silva

11. Ce imi doresc pentru 2011?

Schimbari fundamentale in viata si sa ajung la 1.000 de flotari pe zi. Cu taxele incluse.

Raspunsuri Nice:

1. Care a fost cel mai funny moment din 2010?

La job am parte mai tot timpul de momente amuzante, si asta datorita unui coleg extrem de haios, care pune la cale tot felul de farse, care are un umor fantastic, pe gustul meu, un coleg adorabil si admirabil in acelasi timp, de care imi este tare dor.

2. Care a fost cel mai nasol moment din 2010?

Nu au existat momente “nasoale”, doar momente triste, cauzate de unele despartiri care inca dor si care mi-au schimbat radical viata.

3. Care a fost filmul anului 2010?

Nu am avut un film preferat.

4. Care a fost cartea anului?

Idem 3.

5. Care a fost spectacolul anului?

Campionatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud. Pe care, evident, l-am ratat cu gratie. :P

6. Care a fost melodia anului 2010?

Nu mai merge sa spun ca nu am avut, nu? :(  Este mai mult o recomandare pentru barbatul iubit: Only Girl(In The World).

Want you to make me feel like I’m the only girl in the world
Like I’m the only one that you’ll ever love
Like I’m the only one who knows your heart
Only girl in the world…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=pa14VNsdSYM&feature=related]

7. Care a fost barbatul/femeia anului 2010?

Barbatul anului a fost EL. Deja il cunoasteti din nenumaratele articole dedicate lui si relatiei noastre incendiare.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=x1TXMpiqcDI]

8. Care a fost cel mai frumos loc vazut in 2010?

Catalunya, fara doar si poate. Dar e mai mult decat un loc, e un vis, o alta lume, un adevarat paradis.

9. Care a fost cel mai emotionant moment din 2010?

Contactul cu operele lui Gaudi si Dali.

10. Care a fost cea mai mare realizare a anului 2010?

Fara teama de a gresi: aceasta.

11. Ce imi doresc pentru 2011?

Sa vizitez Franta.

Care a fost pentru voi cel mai emotionant moment din 2010?

Buna dimineata, dragi prieteni. La Multi Ani!, intai de toate. Buna dimineata si tie, tinere 2011. Azi noapte, la 12 fix, ai intrat navalnic in viata mea, m-ai luat pe nepregatite (imi cautam paharul de sampanie) si pana sa ma dezmeticesc, te-ai instalat comod la masa, ca un adevarat oaspete de onoare, cel mai asteptat, cel mai invocat, cel caruia toata lumea ii avea numele de buze, cel in care ne puneam cu totii sperantele si caruia ii incredintam visurile noastre cele mai tainice. Sa fii bun cu noi, auzi? Sa nu ne dezamagesti, sa ne oferi zile senine, pline de zambete si culoare, de iubire si frumos. Sa alungi iarna din suflete si s-o inlocuiesti cu o dulce si eterna vara. Sa fii darnic cu cei singuri, sa le aduci prieteni buni si calzi alaturi, iar celor saraci sa le dai o mana de ajutor, sa fii milos si sa-i vindeci pe cei bolnavi, sa ai grija de copiii de pretutindeni, sa ne dai tuturor sanatate, energie, vitalitate, rabdare si incredere intr-o viata mai usoara si mai buna. Pe mine vreau sa ma plimbi in Franta, vreau sa vad in sfarsit Parisul, sa-mi aduci mai repede primavara, ieri au fost -10 grade si m-am cam saturat de ger, te rog sa-mi dai o iubire frumoasa, sincera, adevarata numai si numai pentru mine, intelegere si armonie la serviciu, colegi simpatici si amuzanti, o casuta mica, mica intr-o padure de brazi pentru Dragos, iar pentru prietenii acestui blog, iti cer 2011, sa fii cel mai bun an din viata lor de pana acum.
Voi cum va simtiti in nou an? Veseli, optimisti, fericiti sau dimpotriva, tristi si meditativi? Cu ce ganduri ati intrat in 2011? Ce va doriti mai mult si mai mult de la el?

1. Cât e ceasul ?

18:46 PM

2. Numele tău este?

Dragos

3.Poreclă:

Bobec

4. Ai tatuaje?

Nu. De ce, ar trebui?

5. Culoarea ochilor?

Caprui

6. Locul în care te-ai născut?

Bucuresti

7. Mâncare favorită?

Ciorba de burta

8. Ai fost vreodată în USA?

Da

9. Ai înfăşurat vreodată pe cineva cu hârtie igienică?

Am infasurat o pisica. Se pune?

10. Ai iubit pe cineva atât de mult încât să-ţi vină să plângi?

Si nu o singura data.

11. Ai fost implicat în vreun accident de masină?

Minore

12. Crutoane sau bacon?

Nici nici

13. Zi favorită din săptămână?

Sâmbata

14. Restaurant favorit?

Salt’n Pepper

15. Ce sport îţi place să urmăreşti?

Fotbal. Exista si altceva? A, da, curling. Rugby….

16. Băutură favorită?

Palinca.

17. Îngheţată favorită?

Vafe

18. Walt Disney sau Warner Bros?

Disney.

19. Restaurant Fast Food favorit?

Nu exista asa ceva.

20. Ce culoare are dormitorul vostru?

Nu ma pricep la culori, dar cred ca alb.

21. De câte ori ai copiat la vreun examen?

O singura data. Si atunci am uitat fituica in lucrare.

22. De la cine ai primit leapşa asta?

Mie mi-a dat-o Nice….

23. În care magazin ai fi cheltuit toţi banii de pe card?

Intr-o librarie. Carturesti, probabil.

24. Ce faci de obicei când te plictiseşti?

Daca fac ceva, inseamna ca n-am timp sa ma plictisesc. Oricum, nu e cazul meu, nu ma plictisesc decât in situatii extreme, daca sunt nevoit sa stau la vreo coada pe la Administratia Financiara sau pe la Camera de Munca.

25. La ce oră mergi la culcare?

Nu exista un standard, la orice ora intre 22.00 – 04.00.

26. Cine o să raspundă prima/primul la leapşa asta?

Alexandra? :-)

27. Ce program Tv nu pierzi niciodată?

N-am programe TV preferate, am emisiuni preferate. In principiu ma uit pe Realitatea, ca-mi place când e lumea nemultumita.

28. Ultima persoană cu care ai luat masa la restaurant?

Niste prieteni de familie. N-au blog :-)

29. Ce asculţi în momentul ăsta?

Târnacopul unora care sparg asfaltul pe care l-au pus acum doua saptamâni.

30. Care e culoarea preferată?

Alb-rosu :-)

31. Mare sau lac?

As prefera un râu / fluviu; intre cele doua, depinde. Daca e vorba de litoralul românesc, prefer un lac de munte in loc.

32. Câte tatuaje ai?

N-am!

33. Ai rămas vreodată fără benzină la maşină?

Da.

34. Ce preferi pisică sau căţel ?

Pisica deocamdata.

35. Ce anotimp preferi : Vara sau iarna ?

Anotimpul meu preferat e primavara. Daca nu am incotro, intre cele doua aleg iarna.

36. Eşti solo ?

Nu.

37. Eşti îndrăgostit/a de cineva?

Da.

38. Cât e ceasul?

18.53

Raspunsuri Nice:

1. Cât e ceasul ?

7:20 PM

2. Numele tău este?

Narcisa

3.Poreclă:

Acum sunt la moda nick-urile. :P

4. Ai tatuaje?

Nu sunt adepta lor, nu o sa-mi fac niciodata.

5. Culoarea ochilor?

Depinde de lumina.

6. Locul în care te-ai născut?

Bucuresti.

7. Mâncare favorită?

Paella cu fructe de mare. Nici puiul Shanghai sau snitelul vienez nu ma lasa indiferenta.

8. Ai fost vreodată în USA?

Nu, si nici nu cred ca voi ajunge vreodata, am mai spus, pentru mine exista doar Europa. Si insulele exotice( cele  coraligene si vulcanice). Si  unele tari nord africane(ex. Tunisia). Si Iguazu. Si cam atat. Restul ma lasa rece…

9. Ai înfăşurat vreodată pe cineva cu hârtie igienică?

Gestul asta are vreo semnificatie aparte? Imi aminteste de un videoclip…

10. Ai iubit pe cineva atât de mult încât să-ţi vină să plângi?

Nu. :))) :P :D

11. Ai fost implicat în vreun accident de masină?

Nu, m-a ferit Dumnezeu de asa ceva.

12. Crutoane sau bacon?

Crutoane de la salata Caesar si bacon din spaghetti Carbonara? Aleg salata, daca nu ar fi sosul ala imposibil cu gust amarui. :(

13. Zi favorită din săptămână?

Toate, cand sunt in vacanta. Daca nu, cum spuneam si intr-un articol precedent, ador martea(sunt libera), miercurea( e o zi mai relaxata la job), sambata si duminica. Gata, m-am saturat de atata munca, vreau sa vina vacanta si sa ma duca in …Franta. :( :P

14. Restaurant favorit?

Lemon Food.

15. Ce sport îţi place să urmăreşti?

Imi placea sa-mi urmaresc echipa favorita, Steaua Bucuresti. Pe vremea cand reprezenta ceva in fotbal. Si cand acest sport nu-mi trezea amintiri dureroase. Imi placea sa urmaresc tenis, nu pierdeam niciun turneu la care participa Andy Roddick. Dar toate la timpul trecut. Bloggingul poate fi incadrat la activitati…sportive? 8O

16. Băutură favorită?

Suc de mere, de portocale, apa de izvor, apa plata, cafea. Nu ma omor dupa gustul cafelei, dar o folosesc pe post de energizant dimineata. Si nu beau orice fel de cafea, doar Jacobs, din pacate calitatea sa se degradeaza pe zi ce trece, nici macar cafeaua nu mai e ce era odata. :(

17. Îngheţată favorită?

De ciocolata, dar, recent am descoperit  ca nu-mi mai place  inghetata.

18. Walt Disney sau Warner Bros?

Warner Bros.

19. Restaurant Fast Food favorit?

Springtime.

20. Ce culoare are dormitorul vostru?

Albastru cu dungi verzi. :P Alb, evident.

21. De câte ori ai copiat la vreun examen?

22. De la cine ai primit leapşa asta?

Am luat-o de la Lilly.

23. În care magazin ai fi cheltuit toţi banii de pe card?

Toti banii de pe card? Hm, nu sunt deloc multi, daca mi-as pune mintea in cateva minute i-as termina la Dika sau Nissa. Doar ca…astept vremuri mai bune, guvernanti mai generosi, in conditiile actuale nu-mi permit decat sa fiu extrem de ponderata cu shoppingul si sa ma limitez la strictul necesar.

24. Ce faci de obicei când te plictiseşti?

Nu ma plictisesc niciodata. Nu am timp.

25. La ce oră mergi la culcare?

In ultimul timp la ora 20. :( Jobul ma extenueaza, nu m-am adaptat inca conditiilor vitrege in care sunt nevoita sa muncesc. :P Ce bine era in vacanta cand adormeam la 1-2 noaptea…

26. Cine o să raspundă prima/primul la leapşa asta?

Dragos. El a facut-o primul, mie mi-au trebuit doua saptamani sa ma hotarasc daca s-o fac sau nu. Ciudatele intrebarile, nu? :P

27. Ce program Tv nu pierzi niciodată?

Nu ma uit la tv. Inainte urmaream emisiunile sportive ale Gsptv. Mai ales daca participa Cristian Geambasu.

28. Ultima persoană cu care ai luat masa la restaurant?

Cu niste amici.

29. Ce asculţi în momentul ăsta?

Glasul stropilor de ploaie. In Bucurestiul asta mohorat pare ca soarele a uitat sa mai iasa. De vreo 4-5 zile ploua si e teribil de frig, chiar sunt curioasa daca fanii toamnei  sunt incantati de o asemenea vreme. Daca din octombrie e asa, oare cum va fi in noiembrie, decembrie, ianuarie si februarie? Inclin sa cred ca Dragos avea dreptate cand anunta aici, pe blog, cu surle si trambite, intrarea planetei intr-o noua era glaciara. :D

30. Care e culoarea preferată?

Culoarea…dragostei. Ros-albastru, ca sa nu-l dezamagesc pe Dragos.

31. Mare sau lac?

Ambele. Ador Lake District, Marea Mediterana, Marea Caraibilor, lacurile glaciare din nordul Europei, dar si cele din masivele alpine. Asta din Elvetia e tare dragalas, pe gustul meu:

32. Câte tatuaje ai?

A mai fost intrebarea asta, nu am.

33. Ai rămas vreodată fără benzină la maşină?

Nu am carnet, nu am fost niciodata tentata sa fac scoala de soferi.

34. Ce preferi pisică sau căţel ?

Ador dogii fiorosi, asa ca asta:

35. Ce anotimp preferi : Vara sau iarna ?

Iarna cand pica vara. :P

36. Eşti solo ?

De ce, ai vreo propunere?

37. Eşti îndrăgostit/a de cineva?

Nu. 8O

38. Cât e ceasul?

10:50 AM

As dori sa aflu ce culoare au ochii Andreei, Norei si Dianei, care este anotimpul preferat al lui Zuzu si Lusio, ce program Tv nu pierd niciodata Teo Negura, Cristian Dima si Miscellaneous11, in ce magazin ar cheltui toti banii de pe card Delia si Alina, care este restaurantul favorit al lui coolnews si al lui QED, ce culoare are dormitorul lui Space Dust si al lui Klausen, care este bautura favorita a Alexandrei, a lui Black Angel si a DianeiEmma, ce alege Ada Pavel intre mare si lac, ce aleg Marrynusha si Malli intre pisica si catel, care este ultima persoana cu care a luat masa la restaurant Vacitim, daca ChocolatFollie a iubit atat de mult pe cineva incat sa-i vina sa planga, daca Titanya a fost implicat intr-un accident de masina, de cate ori a copiat la examen Silvia.

Si Mihai Eminescu, dar si Eugen Barbu au scris despre a simti si a trai astfel incat sa poti constientiza iarba crescand. In aceste momente eu nu o pot vedea, dar ii pot simti mirosul. Simt miros de iarba. Mai sunt putine clipe pana cand va incepe meciul de fotbal Franta-Romania. Nu imi mai irosesc cuvintele pentru a spune ca nimeni nu ne da nicio sansa. Nu-i bai! Nu a facut-o nimeni, nici in 1475 la Vaslui, nici la Calugareni in 1595, nici inainte de ianuarie 1859, nici in 1918 si nici cand invingeam Argentina in 1994 sau Anglia in 1998 si 2000.

Cand scriu aceste randuri, milioane de suflete de romani din intreaga lume asteapta cu infrigurare sa inceapa meciul.Noi suntem romani si nimic altceva. Nu suntem cei mai frumosi, cei mai bogati, cei mai destepti dintre oameni. Insa, acum, mai mult decat oricand, trebuie sa demonstram tuturor cine suntem noi, romanii. Da, sunt mandru ca sunt roman. Sunt urmasul lui Mihai Viteazul, Petrache Poenaru, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, Mircea Eliade, Constantin Brancusi, Victor Babes, Dimitrie Cantemir, Ilie Nastase, Nadia Comaneci si Gica Hagi.  Meciul din seara asta este meciul unei natiuni aratata cu degetul pe nedrept! Invingand Franta, nu vom cuceri Parisul, ne vom reda mandria si onoarea!

Nu avem spada vreunui conte parizian, nici peruca vrenui  Talleyrand, avem simplitatea si dorinta de a invinge a lui Badea Cartan sau a unui Nicolae Balcescu. In seara asta noi vom fi mai multi. Nu doar 11 jucatori, ci milioane de jucatori vor fi pe terenul de joc din Franta. Nascuti din suflarea steagului dac, botezati pe culmile Carpatilor si daruiti cu tenacitatea, rezistenta si perseverenta apei din Dunare, imbracati in culorile revolutiei si independentei, azi vom fi iarasi ce am fost si mai mult decat atat, azi vom scrie iar : pe aici nu se trece, azi, chiar de ar fi sa pierim asemeni samnitilor, ii vom trece pe adversari prin furcile caudine, strigand din rasputeri: Noi suntem romani si Hai Romania!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=X-1yEWbuJXI]

Autor: Vacitim

Va invit sa lasati un pronostic. :)

–

“Rareori influenţa unui popor asupra altuia a fost mai completă, mai cuprinzătoare decât influenţa franceză în România…. Este recunoscută în toate manifestările spiritului uman, în politică cât şi în legislaţie, în literatură cât şi în organizarea administrativă sau în viaţa sociala”. P. Eliade

–

Va mai aduceti aminte de sondajul propus de mine in urma cu ceva timp in care va rugam sa-mi numiti tara voastra preferata? Ei bine, din cei 151 de participanti, 27 au optat pentru Franta. Pe locul doi s-a clasat Romania cu 21 de voturi. Anglia, SUA si Olanda sunt alte tari foarte apreciate de voi. Asa cum am promis atunci, tarii care va intruni cel mai mare numar de voturi ii va fi dedicat un articol. De fapt, este un material pentru toti cei implicati in sondaj, indiferent de tara aleasa drept favorita. Sper sa va placa.

_

“Unul  dintre cele mai minunate rauri din lume, ce oglindeste de la izvoare pana la varsare, o suta de cetati si cinci sute de turnuri” Oscar Wilde(1880).

Valea Loarei – chintesenta regiunilor franceze.

Loara este cel mai lung rau al Frantei, avand in jur de 1000 de km, de la izvorul sau din Ardeche si pana la varsare in estuarul St. Nazaire, pe coasta Atlanticului. Desi Loara a fost secole la rand o ruta comerciala si comunicationala importanta, astazi ea este plina de namol si putin adanca incat abia se mai poate naviga pe ea.  Regiunea Loarei este impartita in doua zone administrative: Centre si Pays de la Loire. Centre are drept capitala orasul Orleans, peisajele sale cuprinzand intinse lanuri de grau la Beauce, zona din nordul Loarei, iar in sudul raului, lacurile si padurile din Sologne, teritoriul preferat de vanatoare al regilor. Dealurile domoale din regiunea Berry reprezinta una din cele mai rurale zone ale Frantei. Touraine, vechea denumire a zonei din jurului Toursului, este inima Valii Loarei, solul sau bogat permitand cultivarea de pepeni, sparanghel, prune, capsuni precum si vita de vie.

Pays de la Loire incepe de la vest de Tours si cuprinde Angers, Le Mans, Nantes(capitala) si Vandee in sud. Anjou, fosta denumire a regiunii din jurul Angersului, a fost candva un ducat puternic, cu teritorii indepartate precum Provence si Sicilia. Chiar aici, in Valea Loarei, englezii au suferit cea mai grea infrangere, fiind invinsi de Ioana d’Arc la Oreleans, memoria acesteia fiind inca venerata in toata regiunea.

Secole la rand, poetii au ridicat in slavi la douce vie, viata dulce din aceasta vale din inima Frantei, ce separa net nordul de sud. Solul aluvionar fertil si clima extraordinar de blanda s-au asociat pentru a da nastere unor vinuri foarte bune si unui corn al abundentei de legume si fructe.

Gloria suprema a Vaii Loarei – recent integrata in patrimoniul UNESCO- este data de magnificele castele ce domina malurile raului si afluentii sai ca niste bijuterii. Loc de distractie al regilor si nobililor din Evul Mediu, valea urma sa devina leaganul exploziei artistice a renasterii franceze. Astazi, acele palate si castele somptuase si nobilele lor gradini se numara printre punctele majore de atractie ale Frantei; cele mai mici ofera chiar gazduire, astfel incat vizitatorii sa traiasca pe pielea lor la vie de chateau.

Pentru ca nu am vizitat regiunea, voi intocmi un clasament al celor mai frumoase castele de pe Valea Loarei in opinia mea, din ceea ce am observat in imagini si clipuri pe net. Fiecare prieten al acestui blog va primi azi in dar un castel. :)

Chenonceau– probabil cel mai romantic castel din Franta.  Prelungindu-si arcadele gratioase pe malul raului Cher,  construit de Catherine Briconnet la inceputul secolului al XVI-lea pe fundatiile unui conac si ale unei mori, aceasta bijuterie  de arhitectura renascentista a fost daruita de Henric al II-lea iubitei sale Diane de Poitier.

Acest castel ii este oferit Dianei. :)

Villandry.  Faima acestui castel o reprezinta gradinile sale, recreate fidel in stilul renascentist al secolului al XVI-lea, cu flori, legume si tufisuri in forme geometrice. De azi inainte el apartine Andreei. :)

Cel mai mare dintre castele Loarei, Chambord este o capodopera renascentista de proportii uriase, cu 440 de camere, 86 de scari si 365 de seminee – cate unul pentru fiecare zi a anului. Pana in 1519 a fost un simplu pavilion de vanatoare, cand Francisc I a decis sa-si construiasca cel mai modern castel. Se pare ca cel care ar fi desenat primele planuri ale castelului, inclusiv schema cu privire la devierea cursului Loarei pentru a curge pe langa castel  a fost insusi Leonardo da Vinci.  De azi inainte Nora se poate instala confortabil in acest palat, pentru ca acesta este cadoul meu pentru ea. :)

Saumur – unul din cele mai fermecatoare orase de pe Valea Loarei este renumit pentru vinul sau spumos, pentru castel si pentru scolile sale de calarie. Gratioasele turnuri ale castelului datand din secolul al IV-lea se inalta azi peste oras si peste rau, la fel cu o faceau odinioara in ilustratiile cartii “Tres Riches Heures du Duc du  Berry”, carte ce se gaseste acum intr-unul dintre castelele de la Chantilly. Proprietarul acestui castel este de azi inainte Dragos. :)

Azay-le-Rideau este unul dintre cele mai frumoase castele ale Loarei, descris de Balzac drept “un diamant cu multe fatete asezat pe Indre”.  Cu turnurile sale delicate si cu fortificatiile pur decorative ce se reflecta in apele linistite ale raului, avand in spate padurea, este un castel construit mai degraba pentru placeri decat pentru aparare. In vreme ce linia constructiei este una gotica, decoratiunile sunt inspirate din Renasterea italiana. Probabil cea mai impresionanta caracteristica este armonia dintre Chateau si pozitionarea sa, o combinatie plina de virtuozitate intre piatra galbuie, apa limpede si vegetatia luxurianta. Asezat pe o insula intre doua brate ale raului Indre, castelul este aproape in intregime inconjurat de ape.

Ada, te rog sa vii sa-ti iei cheile, de azi inainte castelul este al tau! :P

Chateau D’ Amboise a reprezentat resedinta regilor de Valois in secolele XV – XVI. Ofera o priveliste incantatoare  dominand Loara si stradutele inguste si romantice ale vechiului oras. Este cadoul meu pentru Orry. :)

Blois.  Daca urci dealurile ce domina Loara, Blois devine un extraordinar loc de agrement. Stradutele sale abrupte si intortocheate, marginite de constructii medievale, aleile mici si curtile ascunse au pastrat si arhitectura si atmosfera trecutului glorios al acestui oras, inca dominat de castelul lui maiestuos.  Marele turn gotic si sala s-au pastrat de la fortareata originala, din secolul al XIII-lea. Adaosurile facute in secollele urmatoare infatiseaza un amestec neobisnuit de stiluri arhitecturale. Ludovic al XII-lea a transformat fortareata intr-un palat renascentist opulent.

De azi inainte Blois are o noua stapana: Happygirls. :)

Trecand pe Valea Loarei nu poti sa nu fi impresionat de stralucirea si simetria castelului Cheverny, unul dintre cele mai elegante din Franta. Edificiul, realizat in linii drepte, este alcatuit din doua pavilioane patrate, cu acoperisul presarat de lucarne.

Noua lui proprietara este Alexandra. :)

Beauregard este un castel de tip clasic construit in secolul al – XVI – lea, ce se compune dintr-o galerie legata de doua pavilioane rectangulare, care adaposteste o interesanta colectie de portrete istorice.

Este darul meu pentru Iulia Mihai. :)

Constructia castelului  de Serrant situat in apropiere de Angers, inconjurat de un sant acum cu lebede, a durat mai bine de doua secole – desi nu ti-ai da seama de asta, datorita coerentei designului. In interior, castelul este decorat opulent si impresioneaza prin imensa biblioteca si prin dormitorul conceput pentru Napoleon.

Castelul de Serrant a fost retrocedat incepand de azi  italianului meu preferat,  Black Angel. :P

Castelul Sully-sur-Loire este situat la portile Vaii Regilor pe Valea Loarei in inima unui vast parc fiind construit in stilul Renasterii si reprezentand totodata un bun exemplu de fortareata medievala. De acum apartine lui Un nou sens. :)

Din pacate nu am mai gasit castele frumoase, pe gustul meu, pe Valea Loarei, asa ca ma vad nevoita sa ma opresc aici cu enumerarea. Au ramas multi prieteni ai acestui blog fara castel. :( Pe acestia ii  invit intr-o  calatorie pe Valea Loarei

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=1q2DEmZHviA&feature=related]

Sa le stapaniti sanatosi si bon voyage!  :) Multumesc tuturor participantilor la acest sondaj!

P.S. Astept sesizarile si doleantele voastre pana la miezul noptii, dar ganditi-va de doua ori inainte, pentru ca stiti cum se spune, nemultumitului i se ia darul. :P

Tocmai am descoperit doua articole extrem de frumoase, scrise din suflet, vi le recomand si voua, sunt sigura ca le veti citi cu mare placere. Le gasiti aici si aici.

–

Cum sa ai intotdeauna dreptate (sau inutilitatea orgoliului intr-o disputa – nota mea)

Hannes Stein

Editura Nemira, 2009

Cine zicea ca nemtii n-au umor? Da, stiu ce vreti sa spuneti….ca Hannes nu e chiar neamt, el crescând in Salzburg, chiar daca s-a nascut in Munchen….Iar austriecii nu sunt nemti, asa cum bine mi-au dat de inteles niste prieteni nemti când a fost vorba de … austrieci. Oricum ar fi, Hannes da dovada nu numai de un umor irezistibil, ci si de o atitudine general impaciuitoare careia te predai neconditionat: gata cu certurile! De-acum incolo avem un ghid care ne invata cum sa avem intotdeauna dreptate, indiferent de care parte a baricadei ne situam, indiferent de domeniu (ma rog, aproape – are si cartea limitele ei).

Ca un mare fan al luptelor de guerilla gen  „a fost ofsaid clar!” / „nici urma de ofsaid”, pur si simplu am devorat aceasta lucrare.

E buna o dieta care sa inglobeze carnea? E perfecta! Dar, daca nu suntem de acord, intoarcem pagina si avem argumente imbatabile in favoarea unei diete vegetariene.

Totul se duce de râpa? Pe dracu’! Lucrurile stau din ce in ce mai bine!, ambele variante explicate foarte competent.

Ce e mai bun, vinul sau berea? Berea! Ba nu, vinul! (desi eu unul votez pentru palinca).

„Vive la France!” sau „A bas la France!”? (sincer sa fiu, mi s-au parut mai inteligente argumentele pentru a doua varianta).

Intr-o discutie atât de frumoasa, in care are dreptate oricine, nu se facea sa nu fie pomenit taman fotbalul. Ce sistem e mai bun, cu 4 fundasi sau cu 3 fundasi? Eu spun ca ala cu 4, sa vedem cine are tupeu sa ma contrazica…

Sa fim evazionisti onorabili sau fraieri platitori de taxe?

Sa preferam banii cash sau cardul?

Sa avem o locuinta proprietate personala sau mai bine sa stam in chirie?

Comunismul, ce idee nemaipomenita….hopaaa….haideti ca am descoperit ceva….alternativa lui Hannes la „comunismul, ce idee nemaipomenita” e „comunismul n-a fost chiar o idee nemaipomenita”. L-am prins, e socialist! J

O fi tortura o solutie? Da, daca citesti paginile 179-181. Nu, daca citesti paginile 182-184.

Exista Dumnezeu? Intre paginile 199-203 exista in mod cert. Dar intre 203-207 nu mai exista.

Si tot asa, si tot asa, si tot asa…

Omul are o propunere. Hai sa nu mai vorbim in contradictoriu. Daca se intrevede vreun conflict la orizont, ii spunem preopinentului numarul paginii care contine punctul nostru de vedere si sa binevoiasca sa citeasca singur.

O carte scrisa in stil umoristic uneori debordant, alteori fin, cu posibilitati de râs cu lacrimi pâna la moderat spre excesiv. Cu toate astea, argumentele tuturor teoriilor din carte sunt quasi-onorabile, ba chiar stiintifice, va asigur!

Bine bine, veti intreba, dar….daca nu vor mai fi dispute…cu ce ne vom ocupa timpul astfel câstigat? Pai vom lenevi. Cum vom lenevi in mod rafinat este insa subiectul unei alte carti, pe care o vom detalia intr-unul din articolele viitoare (ba s-ar putea sa fie chiar doua). Pentru ca acum e cam vacanta si e profund dezagreabil sa lenevesti atunci când n-ai nimic de facut, asta poate oricine! In vacanta e imperios necesar sa ai treaba, te balacesti, te urci pe munte, vizitezi muzee si ditamai orasele turistice, ma rog, fiecare cu portia favorita de chin care sa-l inalte in ochii interiori.

Dragos FR(ien)D

PS; De ce totusi acel motto? Pai…un motto tot trebuia sa pun. Si, dupa cum zice chiar bietul Hannes, care a invatat engleza, ba chiar si americana!, plus ivrit, idis, greaca veche (ce naiba o fi fost in capul lui???) sau latina, cea mai straina limba ii ramâne tot germana….Da, stiu…mi-ati zis voi ca e de fapt austriac!

Vorbeam mai devreme cu o prietena (sa-i spunem asa, desi  termenul este putin exagerat), in timp ce ne indreptam spre casa, cat de greu este pentru un tanar roman sa-si gaseasca un  loc de munca in ziua de azi. Imi povestea ca dupa ce a lucrat timp de 10 ani pentru o companie, patronul a gasit de cuviinta s-o disponibilizeze. Cealalta varianta fiind reducerea salariului lui de 500 milione de lei(vechi)…evident neluata in calcul nici macar pentru o secunda.  S-a angajat apoi la o firma de cadastru unde lucrurile au mers perfect pana cand asociatii straini ai firmei au pus capat parteneriatului cu romanii, iar din acel moment,  cei din urma au decis neplata salariilor pe termen nelimitat. Dupa patru luni de zile in care nu si-a luat banii, fata a demisionat. In prezent este studenta la o a doua facultate si in cautare de un job bine platit. Mi-a marturisit ca s-a saturat de viata din Bucuresti, de Romania in general si tare ar vrea sa-si ia prietenul si sa plece undeva intr-o tara straina, unde ar fi dispusa sa lucreze chiar si intr-un domeniu total diferit de cel pentru care s-a pregatit patru ani de zile(noi doua suntem absolvente ale aceleiasi facultati), ar accepta si un job mai umil, dar mai bine platit. Zicea ceva de Germania, Suedia sau Norvegia. Stiind ca studiaza limba franceza la noua facultate, am intrebat-o de ce nu Franta. Si din vorba in vorba, tot analizand noi posibile destinatii europene, a venit vorba si de recent vizitata de catre mine Barcelona. Si atunci, fata m-a surprins placut cu o intrebare, nu inainte de a-si exprima admiratia netarmurita pentru Antonio Gaudi si operele sale celebre in toata lumea. Era curioasa sa stie la care dintre ele am ajuns si ce sentiment m-a incercat la vederea lor.  I-am explicat ca mai presus de geniul Gaudi, mai presus de creatiile sale incredibile, pe mine m-a impresionat omul, artistul Gaudi. Si, evident, gestul sau minunat. Probabil ca toata lumea cunoaste povestea acestui arhitect catalan, care si-a dedicat intreaga viata definitivarii  celui mai drag proiect al sau,  catedrala Sagrada Familia. Initial constructia acesteia s-a bazat pe finantarea din bani publici. Dar la un moment dat, banii publici au incetat sa mai vina, iar arhitectul, detinator pe atunci al unei averi impresionante, nu a pregetat nicio clipa si s-a folosit de ea pentru a continua constructia. Sagrada i-a inghitit insa toti banii, iar Gaudi a murit(in urma unui accident de tramvai) sarac lipit, singur, nestiut de nimeni.

Nu cred ca exista nimic mai inaltator si mai demn de apreciat pe lumea asta decat sa-ti sacrifici viata unui ideal atat de nobil. Sa faci totul pentru un vis pe care sa-l lasi posteritatii. Sa ajungi sa nu-ti pese de tine deloc, sa te dedici unei opere care in timp sa bucure sufletele a miliarde de oameni. Iar acei oameni sa-ti poarte zilnic numele pe buze si sa te respecte o vesnicie pentru realizarea ta. Sa traiesti pururea in amintirea celor vii.

Asa ca, dupa ce am discutat pe tema asta cu noua mea prietena, am decis sa-i adresez  intrebarea ce m-a urmarit de-a lungul vremii, fiind mereu, inevitabil, in imposibilitate de a gasi raspunsul corect:  daca ai avea de ales intre a-ti trai viata in huzur, satisfacandu-ti toate placerile si capriciile, dar sa ramai un anonim, un simplu om, care dupa moarte va fi rapid uitat si a trai intr-o oarecare saracie, punandu-ti viata in slujba unui ideal maret si reusind sa lasi ceva concret in urma ta, intrand astfel pentru totdeauna in constiinta maselor, pentru ce ai opta? Un om bogat si fericit in timpul vietii, un muritor de rand cu alte cuvinte, sau un om nefericit in timpul vietii, eventual sarac si neinteles, dar prin opera lasata, un nemuritor? Si ea, fara sa stea pe ganduri mi-a raspuns: aleg banii si traiul indestulat din timpul vietii!

Voi ce ati alege?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=5L8-FTvSVxs&feature=related]

Liderul incontestabil al miscarii suprarealiste, Salvador Dali s-a nascut in urma cu 106 ani intr-un mic orasel spaniol  situat la 30 de km de Franta, la poalele Pirinieilor.

Fiu al unui prosper notar, si-a petrecut copilaria in Figueres(cunoscut pentru Castell de Sant Ferran din sec. XVIII-lea, cel mai mare din Catalunya si din Europa, dar si datorita rolului important pe care l-a avut in dezvoltarea Sardaniei – dansul national al Cataloniei) si la locuinta da vara a familiei, in satul de pescari Cadaques.

Daca la 6 ani dorea sa ajunga bucatar, un an mai tarziu se credea Napoleon, dar pasiunea pentru pictura incepe sa devina mistuitoare. Incepe sa ia cursuri de desen din 1916, primele sale tablouri fiind influentate de impresionism si de pictura spaniola a secolului al XIX-lea, apoi de futurismul italian, pina in 1920. Trece prin majoritatea curentelor si tehnicilor artistice, iar in cele din urma, dupa ce intra la Academia de Arte Frumoase ‘San Fernando’ din Madrid, isi gaseste propriul sau stil – suprarealist. Isi dezvolta o tehnica aparte, caracteristica intregii sale opere, bazandu-se pe crearea unor extraordinare efecte de iluzie optica si, mult mai tirziu, foloseste tehnici stereografice.

Intre 1939 şi 1948 traieste la New York, unde expozitiile sale obtin un succes triumfal. Artistul se complace într-o mandrie provocatoare si creeaza teme in care apare, obsesiv, un univers sub semnul erotismului, sadismului, scatologiei si putrefactiei. Se plimba pe strazile New York-ului cu un clopotel, pe care il foloseste pentru a atrage atentia asupra sa – gandul ca ar putea trece neobservat este pentru el la fel de insuportabil ca saracia si smerenia. Cand acorda interviuri, vorbeste despre sine la persoana a treia, folosind formularea “divinul Dalí” sau pur si simplu “divinul”. Explica in mod savant cum mananca in fiecare dimineata jambon cu dulceata de trandafiri, cum inoata in fiecare zi douazeci de minute, face o siesta de sapte minute, dar marturiseste ca frica de moarte nu il paraseste niciodata. Sustine ca aceasta spaima este, impreuna cu libido-ul, motorul creatiei lui. Pana in ultima perioada a vietii lui, Dali a continuat sa alimenteze pana la extrem faima sa de artist excentric, original pana la limita delirului, devenit cu timpul prizonierul propriului sau personagiu, orgolios si imprevizibil.

Scandalos este cuvantul perfect pentru a-l descrie pe Dali. Artist extravagant si rege al avangardismului, el si-a lasat cu siguranta amprenta asupra lumii. Geniul suprarealist a transformat abstractul si extraordinarul in bucati  simbolice de aur.

Dali nu a fost doar pictor, ci si om de stiinta, scriitor si actor. A fost in acelasi grup de artisti impreuna cu Picasso si Miro la Paris, insa a reusit sa ii enerveze pe toti si sa ii determine sa il excluda din grupul de suprarealisti. Acest lucru l-a indreptatit sa se considere singurul artist suprarealist. Stilul sau il caracteriza ca fiind rezultatul unei metode paranoico-critice. Adica ceva de genul ideile mele paranoice determinate de inconstient duc la un delir care este rationalizat – criticat – si devine astfel o opera. A folosit tehnicile utilizate de Renastere insa in forme anormale. Creaza astfel picturi largi , de mari dimensiuni, cu multe elemente, irational combinate si deformate intentionat.

Era obsedat de paine, la prima sa calatorie in America a coborat din avion cu o paine pe cap. De altfel, superbul exterior al  cladirii  care adaposteste operele sale este  imbracat in rosu cu decoratiuni in forma de paini lipite pe ziduri si oua mari deasupra – simbolurile fertilitatii. De asemenea, in jurul cladirii si in curtea interioara a acesteia o multime de statuete – niste manechine aurii in diverse pozitii care iti ureaza bine ai venit!

Si-a iubit enorm  sotia,  Gala – pe care i-a furat-o prietenului sau , poetul Paul Eluard –  o regasim in multe din operele sale, ea fiindu-i muza.

“Tu m-ai vindecat de nebunie. Mulţumesc! Vreau să te iubesc! Vreau să fii soţia mea. Simptomele de isterie dispar unul după altul ca prin magie. Pot să îmi stăpânesc râsul, zâmbetul, mimica. Starea mea de sănătate este asemenea unui boboc proaspăt de trandafir.”

“O iubesc pe Gala mai mult decât pe mama mea, mai mult decât pe tatăl meu, mai mult decât pe Picasso şi chiar mai mult decât banii.”

“Într-un moment de genială inspiraţie, am hotărât să mă dedic teoriei cuantice şi am inventat “realismul cuantic”, devenind astfel stăpânul forţei gravitaţiei. Am pictat “Leda atomică” pentru a o preaslăvi pe Gala, zeiţa metafizică, şi am reuşit să creez “spaţiul suspendat”. ”

“Dacă vei juca rolul unui geniu vei deveni unul.”

Asadar, te nasti sau devii un geniu?

Ma rog. Sa trecem mai departe. Prin urmare cititi, sa va amuzati, credeti si nu cercetati. Ca sursa nu conteaza!

1. Exista unele legi care interzic anumite lucruri pe care si noi constientizam ca, poate, sunt gresite, dar pedeapsa e cam mare (cel putin dupa parerea mea).

In Indonezia, pedeapsa pentru masturbare e decapitarea.

Iar in Hong Kong o femeie inselata are voie sa-si omoare sotul infidel, DAR doar cu mâinile goale.

In Anglia exista o lege (intre timp a fost abrogata) prin care erai condamnat la moarte prin spânzurare daca incercai sa te sinucizi.

In Bangladesh e interzis chiulitul de la scoala. In caz ca esti prins chiulind, ajungi direct la inchisoare.

2. Apoi exista legi care interzic lucruri suficient de gresite pentru a fi interzise, dar curios este ca unii s-au gândit sa le interzica in mod explicit.

In Bolivia (Santa Cruz) barbatii nu au voie sa faca sex in acelasi timp cu mama si fiica ei.

In Florida nu ai voie sa faci sex cu un porc spinos.

In Connecticut nu ai voie sa treci strada in mâini.

In Nebraska nu ai voie sa pilotezi un avion daca esti beat.

3. Unele legi poate ca le dorim aplicate si la noi. Acestea interzic lucruri care noua ni se par cât se poate de normale.

In Franta e ilegal sarutul in metrou.

In Israel e ilegal sa mergi pe bicicleta pe drumurile publice, daca nu ai licenta speciala.

In Elvetia e interzisa trântirea portierelor (ce obsedati!).

In New Mexico idiotii nu pot vota (asta da lege!). Dar, probabil, au voie sa candideze….

Daca in spatele tuturor acestor legi banuim o oarecare logica, chiar daca deplasata uneori, ei bine, exista legi (si aceasta e cea mai interesanta categorie) care interzic tot felul de nimicuri stupide. Oricât am incercat, n-am reusit sa-mi dau seama cum de intâmplari minore au declansat asemenea probleme majore incât legislatorii s-au simtit obligati sa le interzica.

4. Legi cu totul si cu totul ciudate.

In Arizona n-ai voie sa vânezi camile.

In Miami (Florida) e interzis sa imiti animale. Iar in Nebraska n-ai voie sa vânezi balene!

In Hawaii n-ai voie sa-ti pui monede in urechi.

In Idaho nu ai voie sa pescuiesti stând pe spatele unei camile.

In Illinois e interzis sa oferi tigari aprinse pisicilor, câinilor sau altor animale domesticite (adica animalelor salbatice ai voie!).

In Iowa le e interzis barbatilor care poarta mustata sa sarute o femeie in public.

In Indiana e interzis scaldatul pe timp de iarna.

In Iowa un sarut nu are voie sa dureze mai mult de 5 minute.

In Kansas nu ai voie sa impusti soareci dintr-o barca cu motor.

In Louisiana e interzis sa impusti casierul bancii pe care o jefuiesti cu un pistol cu apa.

Tot in Louisiana se considera ca, daca musti pe cineva cu dintii tai adevarati, e „atac simplu”. Dar, daca o faci cu dinti falsi, e „atac cu circumstante agravante”….

Si tot in Louisiana n-ai voie sa faci gargara intr-un loc public.

In Florida le e interzis femeilor nemaritate sa sara cu parasuta in zi de duminica.

In Maryland nu ai voie sa cresti scaieti in gradina.

In Massachusetts, daca esti in doliu, iti e interzis sa manânci mai mult de 3 sandwichuri in cadrul priveghiului.

In Minnesota nu ai voie sa treci granita statului daca porti o rata pe cap.

In New Mexico le e interzis femeilor sa apara neepilate in public (hmmmmm, legea asta nu e chiar asa rea; bine ca nu se pomeneste nimic de machiaj).

In Montana le e interzis femeilor maritate sa pescuiasca duminica, iar femeile nemaritate nu au voie sa pescuiasca decât daca sunt insotite.

In Carolina de Nord le e interzis câinilor si pisicilor sa se bata (câini cu pisici sau câini cu câini si pisici cu pisici?).

In California animalele nu au voie sa se imperecheze lânga taverne, scoli sau lacasuri de cult.

Si tot asa….

Mai sunt unele legi ciudate, dar uneori acestea iti vin in ajutor când ai nevoie mai mare. In Anglia barbatii pot urina in public, cu doua conditii: sa se usureze pe roata din spate a masinii personale si sa tina mâna dreapta pe automobil. Si o femeie poate sa urineze in public, dar doar daca e gravida. Ca bonus, legea ii da dreptul sa o faca inclusiv in cascheta unui politist, daca tine neaparat.

Bine bine, veti zice, dar la noi exista legi stupide? Exista, bineinteles. Dam cu nasul de ele zi de zi si ceas de ceas. Sunt totusi prea prezente si ne privesc prea direct pentru a le mentiona intr-un articol care se vrea, la urma urmei, un pic mai vesel. Dar, pentru a incheia cu ceva de pe la noi, cititi cum era redactata o lege cu ceva vreme in urma:

„Celui care va fi prins cu stromeleagul invârtosat primprejurul partilor fatatoare ale muierii i se va taia scârbavnicul madular intru vesnica lui nefolosinta” (text de lege care sanctiona violul in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat).