Ma gandeam zilele astea cat de mult ma pot insela in privinta oamenilor. Ori sunt ei foarte vicleni si prefacuti, ori sunt eu prea naiva. Deocamdata nu am gasit raspunsul corect, mai meditez…  Se spune ca abia dupa ce te certi cu cineva, afli adevarata sa parere despre tine. Dar oare ce te face sa-ti pierzi timpul cu o anumita persoana, sa stati ore intregi la discutii, sa mergeti impreuna in concedii, sa iesiti in parc la plimbare sau la cafea in oras, daca in sinea ta o dezaprobi si gandesti negativ despre ea?  Din obisnuita, comoditate, pentru ca ti-e greu sa renunti la ea dupa atata timp de prietenie, pentru ca va leaga amintiri frumoase si eventual secrete? Sau abia dupa ce va certati realizezi cum era de fapt?  Dar nu oamenii si comportamentul lor derutant si de neinteles pentru mine constituie tema acestui articolas, azi am decis sa va vorbesc despre prietenul meu cel mai bun. L-am descoperit acum vreo 4 ani, dupa o lunga perioada de timp (cea mai mare parte a vietii mele in fapt) in care l-am ignorat complet. Deh, prejudecatile astea… Ma temeam sa nu cumva sa ma atasez prea mult, astfel incat sa nu mai pot trai fara el. Ulterior, temerile mele s-au dovedit a fi intemeiate, dar acum nu consider ca este o dependenta periculoasa, ci una mai degraba benefica. A, si nu este un el, ci o ea. Aveti povestea ei aici.
Pot spune ca avem o relatie perfecta, imi ofera tot ce-mi doresc: energie, o senzatie de confort fizic si psihic, vitalitate, pofta de viata, imi alunga plictiseala si oboseala, constituie un stimulent pentru agerimea gandirii, agilitatea reflexelor, performanta fizica. Desi imi place sa dorm mult dimineata, deseori ma ridic mai devreme din pat tocmai pentru ca stiu ca miliardele de ganduri negre ce nu-mi dau pace, pot fi alungate doar de ea, inlocuindu-le cu unele ceva mai optimiste. Ea, cafeaua…

Initial imi placea sa beau lapte cu cafea. Adica o tona de lapte si un strop de cafea. Tin minte ca in vara lui 2005, in Grecia fiind, ma ingrozea si plictisea teribil ritualul prietenei cu care imparteam camera, care nu pleca dimineata la plaja fara sa-si bea cafeaua. Pur si simplu nu o intelegeam… Dupa vreo 2 ani de la acel moment, prin 2007 cred, am luat si eu primul contact cu cea care urma sa devina…my best friend. Cu alte cuvinte, cu drogul. Specialistii spun ca orice drog se caracterizeaza prin trei elemente: toleranta, dependenta fizica si dependenta psihica. Toleranta se exprima printr-o pierdere treptata a sensibilitatii fata de drog, motiv pentru care organismul cere cresterea dozei. In cazul cafelei acest lucru nu se întampla, fiecare ceasca de cafea e stimulenta si suficienta. In schimb, exista o relativa dependenta fizica; sistarea brusca a cafelei se poate insoti de dureri de cap, senzatia de ameteala si de somnolenta (in medie la un individ din doi). Dar acest sindrom dureaza putin. Iar în ceea ce priveste dependenta psihica (de tipul a fi în stare de orice pentru a procura drogul), aceasta nu exista.
Despre cafea se mai spun înca o multime de lucruri care sunt, din perspectiva cunostintelor actuale de specialitate adevarate sau false. De exemplu:
– are efect diuretic (adevarat)
– provoaca stare de voma (fals)
– dilata bronhiile (adevarat)
– e vasodilatator (fals, cel putin la nivelul creierului si al rinichilor)
– are efect de slabire (fals)
– contine vitamine (adevarat, de exemplu, o ceasca de cafea acopera 20% din nevoile zilnice de vitamina PP).

Intre timp, preferintele mele s-au schimbat radical. De la cafeaua light, cea cu o tona de lapte si doua lingurite de zahar, am ajuns azi la a “degusta” exclusiv cafea simpla, black. Si musai Jacobs.  Exclusiv cat sunt acasa, caci atunci cand sunt in oras sau in concediu, optiunile mele se indreapta spre:

1. Moccacino – actuala mea pasiune

2. Cafea in 4 culori

3. Cafea in 3 culori

4. Cappuccino

5. Expresso

6. Ice Coffee

7. Irish Coffee

8. Liqueur Coffee

9. Bahamas Cafe

…precum si alte sortimente ca:

Concluzie:

Cine ma binedispune in momentele de deprimare si tristete maxima ? Cine nu ma dezamageste niciodata? Cine nu ma acuza si nu ma judeca? Cine imi citeste gandurile si le pastreaza numai pentru ea? Cine ma inconjoara cu aroma si caldura ei dimineata de dimineata?

…my best friend, of course.

Povestea  a inceput aici. A continuat aici, iar aici a atins punctul culminant.

Draga prieten, iti doresc o viata  luminoasa precum zambetul tau, frumoasa  precum sufletul tau, minunata ca tine. Sa fii sanatos, fericit si iubit, iar versurile  sa-ti fie intotdeauna pline de  speranta, dragoste si gingasie. Sa ramai mereu vesel, bun si optimist si sa imparti si cu ceilalti din preaplinul sufletesc.

LA MULTI ANI!!!

O scurta caracterizare a barbatului capricorn(preferatul meu din tot zodiacul):

Bãrbatul Capricorn este în general avantajat de un fizic aspectuos care atrage partenerele. Profund atasat de viatã pe care o priveste cu foarte mult pragmatism. Este genul de om care tace si face, la el dragostea nemanifestându-se prin cuvinte ci prin fapte, demonstrând cã este un om plin de afectiune si generozitate. La prima vedere poate fi considerat o persoanã nesociabilã, dar compenseazã lipsa de amabilitate în relatiile cu ceilalti prin hotãrârea cu care îsi duce planurile de înfãptuire. Este introvertit, emotiv în fond, si nu permite nimãnui sã afle ce se aflã dincolo de aparentele de om posac si plicticos. Foarte rezistent la eforturi sustinute, stie cum s-si foloseascã energia pentru cã în final sã obtinã victoria de care toti cei din jur se îndoiau. Siguranta sa aproape sfidãtoare pe care o afiseazã în fata femeilor este doar masca care trebuie sã ascundã vulnerabilitatea de care dã dovadã atunci când s-a îndrãgostit de cineva. Nu este persoana care sã aprecieze efuziunile sentimentale, pãrând din acest punct de vedere foarte rece. Îsi doreste, cu toate cã se manifestã tipic ca misogin, sã întâlneascã o femeie care sã-l înteleagã si care mai ales sã nu se foloseascã de el, pentru cã atunci va deveni cel mai înversunat dusman al ei. Preferã sã se lase cucerit decât sã facã el primul pas iar în cazul lui femeia idealã trebuie sã fie sincerã, linistitã care sã-i lase deplina libertate de miscare, neîncercând sã-si impunã propria vointã. Ar fi bine pentru el dacã si-ar gãsi o partenerã din acelasi semn pentru cã ar avea sansa ca în felul acesta sã formeze o uniune foarte solidã, durabilã, ambii având în comun dorinta de libertate personalã, dar si linistea, pacea interioarã si nevoia de singurãtate pentru a putea medita. Ca o concluzie, bãrbatul Capricorn este adeseori închis în el însusi, intolerant si refuzã sã comunice cu cei din jur, preferând sã se refugieze într-o lume irealã, pe care si-a construit-o singur. În ceea ce priveste relatiile cu copiii sãi va face tot ce îi stã în putintã pentru ca acestora sã nu lipseascã nimic, implicându-se în mod efectiv la educatia.

sursa:

www.dsclex.ro

Mi-am permis anul acesta sa-mi fac un cadou ceva mai deosebit: un domeniu. L-am comandat marti, iar pe 12, de ziua mea, a fost activat. Banuiam ce ma asteapta, dar nu credeam sa fie chiar atat de greu, imposibil pe alocuri. Si pe cat de rabdatoare sunt  cu oamenii (mai ales cu cei dragi), pe atat de tare ma impacientez, ma panichez si disper cand constat ca nu obtin ceea ce-mi doresc, ca nu reusesc sa rezolv un lucru extrem de simplu. Cand imi imaginez ca sunt doar la un pas de a atinge un vis, dar in fapt o vesnicie ne desparte. Cand planurile-mi sunt date peste cap, cand ma lovesc de incompetenta, indiferenta sau chiar rea vointa.

Si ca sa dezleg misterul, mi-am petrecut ziua de nastere  transferand continutul vechiului blog pe actualul site. Nici mai mult nici mai putin de 12 ore a durat operatiunea.  Emotiile specifice unui astfel de eveniment au fost rapid inlocuite  cu deznadejdea, supararea si chiar disperarea  provenite din neputinta si nestiinta. Abia dupa  ce am dat click de peste 1 milion de ori pe butonul preluare, dupa ce am asteptat se sa trimita cate un articol(din cele peste 250) la 30 de minute, am putut rasufla usurata, transferul se concretizase, dar eu simtisem mai pregnant ca niciodata trecerea timpului,   imbatranisem  cu  inca un an, la propriu si la figurat, pentru ca noul domeniu imi scosese (deja) peri albi!

Mai in gluma mai in serios, Diana ma intreba azi intr-un comment  de ce nu mai apar articole noi pe summerday.ro. Am sa va explic tuturor motivul: nu am timp nici sa respir… d-apai inspiratie pentru a scrie ceva.

In primul rand ca vreo 2-3 ore pe zi vorbesc la telefon cu cei de la blogway si le mai trimit si cateva mail-uri (bonus) la care, evident, nu primesc raspuns. Daca-mi citesc blogul, am incurcat-o. De fapt poate asa se mai rezolva din solicitari… Alte 3-4 ore din zi le petrec cautand o tema draguta si care sa multumeasca pe cat mai multi vizitatori. Fara succes. Alina mi-a recomandat un site cu niste teme fantastice, respinse insa cu brutalitate de incapatanatul blogway. Care de altfel nu accepta mai nimic, nici plugin de editare a comentariilor, nici de afisare a ultimului articol, nici macar pe cel pentru emoticoane de mess. Asadar vesti proaste, ne descurcam cu ce avem voie sa punem pe site, adica mai nimic. Nici macar gravatare nu am pe blog, nici clasicul emailsubscription, iar mai nou toate comentariile se duc in spam. Mai e nevoie sa precizez  ca am stat o zi intreaga la telefon sa mi se explice cum trebuie activate stastisticile pe blog?  In astfel de conditii, cand visul de a avea un blog cat mai reusit, dichsit si ultradotat e pe cale de a se destrama, cum sa mai ai chef de scris articole? De unde inspiratie, de unde energie, de unde dorinta?

Grea e viata de proprietar de domeniu.  :silly:

Care sunt sentimentele ce va anima pe parcursul  zilei voastre  de nastere? Bucurie, veselie, optimism  sau dimpotriva, tristete, pesimism,  melancolie?

Buna dimineata, dragi prieteni. La Multi Ani!, intai de toate. Buna dimineata si tie, tinere 2011. Azi noapte, la 12 fix, ai intrat navalnic in viata mea, m-ai luat pe nepregatite (imi cautam paharul de sampanie) si pana sa ma dezmeticesc, te-ai instalat comod la masa, ca un adevarat oaspete de onoare, cel mai asteptat, cel mai invocat, cel caruia toata lumea ii avea numele de buze, cel in care ne puneam cu totii sperantele si caruia ii incredintam visurile noastre cele mai tainice. Sa fii bun cu noi, auzi? Sa nu ne dezamagesti, sa ne oferi zile senine, pline de zambete si culoare, de iubire si frumos. Sa alungi iarna din suflete si s-o inlocuiesti cu o dulce si eterna vara. Sa fii darnic cu cei singuri, sa le aduci prieteni buni si calzi alaturi, iar celor saraci sa le dai o mana de ajutor, sa fii milos si sa-i vindeci pe cei bolnavi, sa ai grija de copiii de pretutindeni, sa ne dai tuturor sanatate, energie, vitalitate, rabdare si incredere intr-o viata mai usoara si mai buna. Pe mine vreau sa ma plimbi in Franta, vreau sa vad in sfarsit Parisul, sa-mi aduci mai repede primavara, ieri au fost -10 grade si m-am cam saturat de ger, te rog sa-mi dai o iubire frumoasa, sincera, adevarata numai si numai pentru mine, intelegere si armonie la serviciu, colegi simpatici si amuzanti, o casuta mica, mica intr-o padure de brazi pentru Dragos, iar pentru prietenii acestui blog, iti cer 2011, sa fii cel mai bun an din viata lor de pana acum.
Voi cum va simtiti in nou an? Veseli, optimisti, fericiti sau dimpotriva, tristi si meditativi? Cu ce ganduri ati intrat in 2011? Ce va doriti mai mult si mai mult de la el?

Ne gasim in perioada dintre Craciun si Revelion, doua momente unice in an, poate cele mai indragite si mai asteptate, doua evenimente cu semnificatii pe cat de profunde, pe atat de diferite. Daca in perioada  Craciunului ne  orientam catre lumina din interior, pentru a ne redescoperi pe noi insine,  cautand  sa  ne focalizam atentia asupra acelor aspecte ale noastre pe care le constientizam mai putin, altfel spus, in timp ce sarbatoarea Nasterii Mantuitorului indeamna la introspectie si armonie,  Anul Nou este un moment marcat de veselie, optimism, dorinte si spectacol. Acesta ramane in esenta o sarbatoare a trecerii, in timpul careia constiinta umana inregistreaza la unison credinta si speranta ca viitorul va aduce cu sine ceva mai bun, mai imbelsugat,  mai frumos, eminamente pozitiv.

Dincolo de simboluri si semnificatii, sfarsitul de an presupune si realizarea de clasamente de tot felul. Voi incerca si eu un astfel de top, de data asta cu melodiile de Craciun si Anul Nou cele mai dragi sufletului meu.

Locul 5 : Silent Night, Holy Night

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=p09woi5xoQo&feature=fvw]

Locul 4: Jingle bell rock

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=StudyXTaQgY]

Locul 3: Last Christmas

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=E8gmARGvPlI]

Locul 2: Let it Snow!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=mN7LW0Y00kE]

Locul 1: Happy New Year

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=CCgaeJfzQrg&feature=related]

Si pentru ca nu o pot incadra in niciun clasament, pentru ca mai presus de o simpla melodie e si marea dorinta a sufletului meu, imi descrie perfect sentimentele si sperantele,  am lasat special pentru sfarsit cel mai frumos cantec de Craciun compus vreodata:

All I want for Christmas is YOU

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=w0m8b3A-5f4]

Iar la final, un mesaj pentru voi toti:

A very merry Christmas

and a Happy New Year

let’s hope it’s a good one

without any fear!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=KYhaZ2pV0CQ]

Care este melodia de sarbatori cea mai draga voua?