Prima parte o gasiti aici.

–         Chiar trebuie să te întorci mâine seară la unitate? Poate că reuşeşti să îi convingi să te mai lase o zi! De altfel, nu cred că……

–         Eei, Ligia, nu fi prostuţă, ştii foarte bine că în armată nu se negociază. Ordinele se execută, nu se discută!

–         Uff, tu şi militarii tăi, niciodată nu voi înţelege viaţa asta cazonă… parcă sunteţi nişte roboţi, nu fă aia, nu fă ailaltă…… păi ce, voi gândiţi numai când vi se ordonă?

–         Hehe, nu este chiar aşa….. gândim în limitele ordinului, în aşa fel încât să îl respectăm!

–         Aha, te-am prins! Am avut, totuşi, dreptate!

Este vară, vântul adie uşor, ne plimbăm pe plajă şi admirăm vapoarele din larg. Sunt aşa de mici, par nişte licurici. Te aşezi, iar eu mă intind înspre tine. Îmi apropii cuminte capul de pieptul tău. Zâmbeşti triumfător şi îţi treci mâinile prin părul meu. Îţi place mult, căci este tuns scurt şi îţi gâdilă palmele. Ridic privirea spre tine şi îţi privesc ochii. Ah, da… ..ochii tăi, cei doi aştri care îmi luminează sufletul! Nu mă mai satur să mă uit la ei fix, dar totuşi cedez, căci mă tem, îmi este frică să nu mă orbească! Râzi uşor, sună ca un ciripit; iar ai câştigat, ştii foarte bine că nu îţi pot rezista! Te apleci puţin, îmi săruţi uşor fruntea, apoi vârful nasului şi, în final… Îmi place! Buzele tale au gust de mare; deschid ritmic gura, încercând să respir mai mult aer, însă tu îmi tai răsuflarea, vrei să sorbi fiecare părticică din viaţa mea! Îmi doresc să scap, dar m-ai înlănţuit strâns. Marea este singura mea aliată, valurile ei caută din răsputeri să mă răpească din braţele tale, dar tu nu îmi dai drumul! Uite… uite!!! Acum vine un talaz mare, este şansa mea, unica! Suntem acoperiţi într-o clipă, dar realizez imediat că vom rămâne aşa pentru eternitate, noi vom personifica mitul androginului!

Îmi ia puţin timp să mă dezmeticesc şi te contemplu din nou cu nesaţ. Eşti culcată pe nisipul fin, iar trupul tău gol şi ud devine auriu, căci luna şi stelele se revarsă asupra lui. Schiţez un zâmbet, să te conving că sunt pregătit dar, de fapt, habar nu am ce să fac! De fapt, ştiu, dar nu am curaj….. Îmi întinzi mâna şi mă chemi, iar eu mă supun, afişând un chip inocent. Ne iubim intens, te zbaţi precum o leoaică…… te linişteşti repede, însă o faci doar ca să mă amăgeşti şi te arunci din nou asupra mea……

Respirăm greu amândoi, suntem extenuaţi. Ce contează? Suntem fericiţi, îmi şopteşti încontinuu ceva la ureche, dar nu reuşesc să înţeleg. Cuvintele nu mai înseamnă nimic! Este prima noastră noapte de dragoste. Taci brusc şi se face linişte…..

–         Marius, te implor, ordonă timpului să se oprească aici, pentru vecie!

–         Nu pot, nu îmi doresc asta, Ligia! Sunt egoist, vreau ca aceste clipe să se repete!

Un ţipăt sfâşietor şi prelung mă face să tresar. Deschid ochii şi prives în jur. Este o bătrână care îşi strigă soţul, dar el nu îi răspunde şi doarme, ca şi tine. Stau în genunchi acum. Mâna mea dreaptă îţi mângâie încet poza. Îţi este frig, piatra funerară este foarte rece! Nu mai am lacrimi să plâng. Mă gândesc cu groază că spinii din inima mea se vor usca şi voi uita. Nu, nu pot să accept asta! Şoferul, accidentul……pe el l-am iertat demult! Aaaah, DACĂ nu aş fi plecat atunci!!!! Îmi spun: “Ticălosule, criminalule, tu ai ucis-o!

Oooh, Ligia, îl aveam!!! Aveam inelul în buzunarul hainei! L-am ales cu grijă, exact cum îţi place ţie: subţire, din argint, căci ştiu că deteşti aurul, cu un mic diamant în mijloc. Pregătisem totul, restaurantul, cina, şampania, era perfect! El, el este de vină, demonul geloziei, da, el m-a ispitit! Mi-a poruncit să plec, m-a smuls de lângă tine, blestematul!

Tu nu mai eşti acum, dar ştiu că eşti lângă mine! Simt mângâierea ta tandră şi aud cum mă chemi să vin la tine. Nu, Ligia, nu voi veni! Trebuie să trăiesc, sunt osândit să te iubesc perpetuu. Ne vom revedea, iubito, dar nu încă. Nu încă!

Fin

Ploua torenţial. Tânărul intră grăbit în restaurantul cochet din centrul oraşului. Fu întâmpinat rapid de un garderobier amabil, care îi preluă îndată paltonul şi pălăria, ambele udate zdravăn de ploaie. Şeful de sală se apropie zâmbitor.

– Bună seara, bine aţi venit!

– Bună seara, am o rezervare pentru două persoane într-un separeu, pe numele Marius Dumitrescu..

– Numai o clipă, vă rog, să verific!

Individul se îndepărtă rapid şi, ajuns lângă un birou, preluă un registru, pe care începu să îl cerceteze cu atenţie. Marius aştepta liniştit în holul restaurantului, scrutând cu privirea întreaga încăpere, oarecum preocupat de faptul că aproape toate mesele erau ocupate şi fundalul sonor era dominat de un zumzet ce i se părea sâcâitor. Tresări uşor când auzi vocea şefului de sală.

– Domnule Dumitrescu, vă rog să mă urmaţi, vă voi conduce spre separeu. Domnişoara întârzie?

– Ah… domnişoara… da, se pare că da… o voi aştepta la masă, zise tânărul, întrebându-se în sinea lui de unde ştia omul acela că el urma să se vadă cu o domnişoară…de ce nu cu o doamnă sau cu un domn?… deh, omul părea experimentat şi multe mai învaţă omul la locul de muncă…

Marius se aşeză liniştit la masă şi fu rapid abordat de către un chelner, care îşi manifestă intenţia de a-i oferi meniul cu băuturi.

– Mulţumesc, dar nu este nevoie! O sticlă de Dom Pérignon, cea mai veche pe care o aveţi aici!

– Prea bine, domnule, spuse chelnerul, afişând o mină uimită, vă recomand Champagne Dom Pérignon 1949 Vintage.

– Fie, merci şi te rog să te grăbeşti!

– Am înţeles, vin imediat!

Chelnerul reapăru după 5 minute, ţinând în mână tava cu o sticlă şi două pahare de cristal.

– Şeful m-a rugat să vă transmit că domnişoara tocmai a sosit, vi se va alătura în foarte scurt timp.

– Ok, mulţumesc încă o dată, pentru tot!

– Cu mare plăcere, domnule!

O văzu pe tânără apropiindu-se, fiind atent la mersul unduit şi lent al acesteia dar, mai ales, la rochia superbă ce îi evidenţia formele generoase şi trupul suplu.

– Bună seara, Ligia!

– Eu aş zice că nu este bună deloc, afară este o vreme oribilă, şoferul a greşit drumul şi… Marius, iartă-mă pentru întârziere! Dar ce s-a întâmplat, de ce ai insistat aşa de mult să ne vedem? M-ai şi speriat la telefon, aveai o voce de parcă… Ia uite, ce avem noi aici?! Wow, Dom Pérignon; Marius, nu ştiu cum faci, dar nu încetezi să mă uimeşti, surâse Ligia. Sărbătorim ceva?

– Propun să cinăm întâi, apoi avem timp destul să vorbim!

Cei doi mâncară în linişte; Marius evita să întâlnească privirea tinerei. Era din ce în ce mai agitat, astfel că un uşor tremur al mâinii drepte, din ce în ce mai pronunţat, îi atrase atenţia Ligiei

– Marius, ce ai? Ce se întâmplă cu tine? De cum am venit, am observat că mă priveai ciudat, pari preocupat de ceva… pot să ştiu şi eu despre ce este vorba?

– Ligia… Ligia…eu nu mai pot aşa, simt că mă sufoc, nu mai am pic de linişte! Tânărul sorbi o gură de şampanie dar abia reuşi să înghită. Îndepărtă dezgustat paharul şi îl plasă înspre marginea mesei, semn că nu mai avea de gând să bea.

– Tu m-ai îmbolnăvit, Ligia, din cauza ta nu mai reuşesc să dorm noaptea! Tu nu mă iubeşti, îţi place doar să mă chinui, să te joci cu mine! Da, chiar aşa, să te joci, precum un animal de pradă cu o biată vieţuitoare!

– Marius, ce înseamnă asta?… …Ce sunt vorbele astea? Cum poţi să spui că……

– Lasă-mă să termin ce am de spus! Aseară, când te-am văzut cum flirtai cu Ştefan, îmi venea să… …dacă am fi trăit acum o sută de ani, l-aş fi provocat la duel!

– Ahahaha, auzi, la duel, văd că eşti pus pe glume în seara asta!

– Nu glumesc deloc! Îmi spui deseori că şi tu mă iubeşti, însă eşti aşa de distantă, de parcă m-ai iubi calculat, porţionat… Eu vreau să te am mereu lângă mine, să fiu mereu al tău, singurul şi doar al tău! Nu accept să vin doar când mă chemi tu, atunci când ai chef de atenţie! Ligia, tu te hrăneşti cu atenţia celor din jur, fără ea te-ai stinge mai repede decât o scânteie în noapte……Nu înţeleg însă un lucru, eu m-am oferit ţie în totalitate, pot fi mereu la dispoziţia ta, dar totuşi văd că te plictisesc! Unde e soluţia, care este cheia inimii tale? Ah, poate că tocmai cel care se va arăta indiferent faţă de tine îţi va capta atenţia, răceala lui îţi va aprinde sufletul! Atunci vei tânji după el, îl vei privi vorace, îl vei urî cu infinită dragoste şi nu va fi niciodată al tău! Auzi tu, NICIODATĂ!

– Marius, eu te iubesc în felul meu, ţi-am promis că mă voi mărita cu tine şi tu acum mă acuzi că…….

– Taci, Ligia, te rog să taci, nu mai spune nimic, căci acum ştiu! Ştiu tot!

Tot corpul lui Marius tremura. Faţa îi era roşie, ochii îi clipeau des şi buzele îi tremurau spasmodic. Plângea, plângea şi ochii lui senini, de lacrimi limpezi erau plini. Se ridică brusc de la masă şi îi ceru chelnerului să treacă nota de plată în contul său.

– Marius, unde te duci?

– O, mi-e sufletul plin de bucurie, Ligia! Mă duc să mă laud! Fii fericită, căci eşti necinstită sufleteşte!

Tânărul ieşi grăbit din restaurant, aproape alergând. Rămasă singură, Ligia culese cu două degete paharul ei de şampanie, ridicându-l cu grijă până în dreptul ochilor. Lumina candelabrului de deasupra sa se reflecta jucăuşă în pereţii de cristal ai cupei de samapanie, părând că dansează împreună cu bulele de aer din lichidul gălbui.

– Poate că ai dreptate, Marius…

Ce reprezintă, pentru voi, patima? Trăiţi pătimaş? Există iubire raţională sau iubirea este sinonimă cu patima?

E atat de aproape de noi incat ii simtim lumina sfanta. Mai sunt cateva ore si caldura sa va cobori in inimi inghetate de gerul iernii si apasate de suferinte si tristeti, va picura stropi de speranta in suflete amortite de atata asteptare a unui cer mai senin, iar iubirea lui divina, ca o ninsoare naiva, va aduce cu ea bucuria Nasterii Mantuitorului.

Am petrecut alaturi de voi toti clipe de vis  dintr-un an minunat, cu adevarat unic, asa cum nu mi-as fi imaginat niciodata ca va putea exista,

totul a fost nou, emotionat si nespus de placut, nu-mi ramane decat sa va doresc  sa fiti binecuvantati de BUCURIA  Craciunului, nimeni alta decat  SPERANTA, sa purtati vesnic INIMA  Craciunui adica  DRAGOSTEA si sa va insoteasca etern SPIRITUL Craciunului : PACEA.

Craciun Fericit tuturor!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=p09woi5xoQo&feature=fvsr]

Idealista, visatoare, vesnic nemultumita si, implicit,  foarte rar fericita, nu am fost  nicidecum ocolita de cumplitele deceptii sentimentale. Am identificat mai jos cele mai grele si mai dureroase lucruri cu care se confrunta uneori sufletele noastre:

10. Sa stii ca trebuie sa renunti, dar sa nu poti deoarece astepti ca imposibilul sa se produca.

9. Amintirea vremurilor bune de altadata…cand prezentul e searbad, trist si  lipsit de speranta.

8. Dragostea adevarata venita exact la momentul inoportun(nepotrivit).

7. Incercarea disperata de a ascunde ceea ce simti cu adevarat.

6. Intrebarile de genul: ce-ar fi fost daca…

5. Singuratatea in doi.

4. Revenirea unor sentimente pe care tocmai invatasem sa le uitam.

3. Acceptarea unei relatii despre care  stim/banuim ca nu va dura.

2. Sa iubesti pe cineva care iubeste o alta persoana.

1.  Realizarea si acceptarea faptului ca… nu a fost menit sa fie.

Cum ati descrie intr-un singur cuvant relatia voastra de pana acum cu dragostea? Cum ati defini dragostea adevarata, una impartasita sau una neconditionata?

Zilele astea, printre lacrimi de dor, dezamagiri si deceptii sentimentale, revelatii surprinzatoare, suferinta fizica si munca asidua la serviciu, am cautat un medicament, un soi de panaceu. Ceva care sa ma faca sa redevin copil, sa-mi reimprospateze exteriorul si sa-mi vindece interiorul, sa ma faca sa uit de durere, sa-mi imbunatateasca sanatatea mentala si cea generala. L-am identificat fara prea mari eforturi: cel mai bun medicament este rasul, responsabil pentru producerea de endorfine, substante chimice naturale  care alina durerea fizica si produc un sentiment de euforie, ceea ce ajuta la reducerea stresului fizic si mental. Efectele psihologice ale acestuia nu sunt de neglijat, iar faptul ca determina  scaderea tensiunii arteriale, reglarea batailor inimii, relaxarea muschilor si realizarea eficienta a  schimbului de oxigen, este un lucru demonstrat stiintific, japonezii recurgand deja la terapia prin ras in vederea imbunatatirii sanatatii.

Potrivit expertilor, oamenii nu mai rad atat de mult cum o faceau acum sute de ani si nici chiar precum acum 50 de ani. Prin anii ’50 oamenii radeau aproximativ 18 minute in fiecare zi. In prezent, aceasta perioada s-a redus la 6 minute pe zi.

Am incercat sa-mi amintesc cand am ras cu pofta, din toata inima, ultima data. Nu am reusit…probabil ca momentul respectiv se pierde in negura timpului, pentru ca mi-e imposibil sa-l localizez cu precizie.  Voi cand ati ras ultima data, cand v-ati distrat copios si care a fost cauza: o comedie, o intalnire cu prietenii, o emisiune sau un spectacol de divertisment sau un banc bun? Va mai aduceti aminte? Imi puteti recomanda pentru acest weekend un film care voua v-a starnit hohote de ras si v-a detensionat?

Cand sufletul iti plange si nu numai, incearca terapia prin ras. E posibil sa functioneze.

Nu mai stiu cum am ajuns aici, dar nu are nicio importanta. Ma aflu pe malul unui lac de munte, iar din fundal se aude o muzica reggae divina. Apa e cristalina si nu ma mai satur privind-o. Drept in fata mea, dincolo de lac, este un munte cu vârful plin de zapada. In stânga si in dreapta lacului – paduri de brazi. Si, mai in dreapta, un râu de lapte, unul de miere, unul de vin rosu si unul de vin alb se varsa in lac, prin intermediul unor cascade minunate. Cerul e senin si imi e tocmai bine. Ma intind lenes pe iarba verde si catifelata…nici urma de gâze enervante…si exact atunci apare din cascada de lapte o negresa. Are trupul zvelt, buzele carnoase, picioarele lungi si drepte, sâni rotunzi si tari, un abdomen sculptural si ochi albastri. Sau verzi, intotdeauna am incurcat….Parul ca abanosul ii ajunge pâna la soldurile fermecatoare. Si e goala, bineinteles. Ma apuca un tremur de placere. Se aseaza lânga mine si facem cunostinta. O cheama Consuela. O intreb unde suntem. In Rai, fireste. In Raiul meu in care voi sta o eternitate. Si ea cine e? Ingerul meu insotitor, nu mi-am dorit eu asa ceva? Hmmm…nu tin minte  ca  o negresa cu ochi albastri si cu nume de telenovela sa-mi fi bântuit imaginatia, dar cine sunt eu sa stiu ce mi-am dorit si ce nu? O sorb din priviri pe Consuela. Arata extraordinar si nu ma intreb care o fi Raiul ei, conteaza ca ea e in al meu!

Si a fost ziua intâi.

Stau cu orele sub cascada de vin alb. E demi-dulce, exact cum imi place mie! Observ cum Consuela aseaza masa si ma duc la ea. Ce avem de mâncare? Banane, mere, ciorba de burta, sarmale cu mamaliguta si curmale. Ma uit cu precautie la curmale. Oare si pe astea mi le-am dorit? In fine, se pare ca fac parte din meniul “oficial”. Stând pe iarba si admirând peisajul, abia acum observ ca in spatele meu e un perete imens, albastru, cu o usa. O intreb pe Consuela ce e cu usa aia, unde duce. Imi spune ca n-are rost sa-mi bat capul cu asta si sa nu ma mai gândesc la asa ceva. La urma-urmei, nu am aici tot ce-mi doresc?

Parca ceva-ceva nu e in regula. Nu mai e nimeni? Nu, imi raspunde Consuela. Aici suntem numai noi doi, oare nu asta ti-ai dorit? Sa fii singur si linistit? La care Raiul m-a adaugat pe mine ca bonus. Da? Auzisem ca in alte Raiuri ar fi 40 de fecioare pentru un singur barbat….Consuela zâmbeste jucaus si imi spune ca aici nu e cazul, asta e ideea, o femeie si un barbat impreuna, nu? Numai doi… Si sa nu-mi fac griji, ca ea face cât 40. Mda, pare logic si n-am de ce sa ma plâng. Consuela e minunata! Spre amurg am inotat in lac, e o inotatoare desavârsita. Am ajuns la o insulita, am facut amor sub un palmier si ne-am odihnit un pic inainte de a ne intoarce.

Si a fost ziua a doua.

Azi vom dansa. Salsa, merengue, rumba, tangou, cha cha cha. Ah, tocmai bine, muzica reggae care se aude non-stop  incepuse sa ma cam sâcâie. Am intrebat-o pe Consuela daca se poate schimba si mi-a zis ca nu, nu mi-am dorit eu sa ascult reggae tot timpul? Bine ca in sfârsit vom asculta altceva!

Dupa dansuri mergem pe malul râului cu vin rosu si facem dragoste indelung sub un mar, dupa care stam imbratisati multa vreme. Dau sa intind mâna sa iau un fruct, dar brusc am o revelatie. Nu cumva asta e … acel pom? Consuela râde cu pofta si-mi face semn ca pot sa iau; nu e acel pom. Ce dinti frumosi are! Ah, e incredibil de apetisanta! Mai ales ca spre seara ne-am jucat in râul cu miere…

Si a fost ziua a treia.

Azi ar fi trebuit sa cântam la mandolina pe nori pufosi. Dar nu sunt nori….ciudat, nu ma asteptam sa existe asemenea defecte in Rai. In sfârsit, având in vedere ca e Raiul meu…Mergem prin padurea de brazi catre munte. Mirosul de cetina ma incânta. E o racoare placuta. Imi amintesc de ceva si o intreb pe Consuela: oare cum o mai arata Bucurestiul? Consuela consulta rapid agenda. Hmmmm…curios, nu observasem ca are o agenda. Oare unde si-o tine?!? Ei bine…nu se poate sa mai stiu ceva de Bucuresti. L-am parasit pentru totdeauna si asta e, nu voi primi niciun fel de informatie din punctul asta de vedere. Nu asta mi-am dorit? Ba da, aici are dreptate…totusi, nu stiu din ce motiv, raspunsul ei ma intristeaza suficient incât sa-mi dispara pentru o perioada din urechi porcaria aia de reggae.

Ajungem in vârf, ne hârjonim un pic si ne batem cu zapada. In departare pot vedea marea. Chiar, nu mergem la mare? Nu, nu se poate. Eu mi-am dorit intotdeauna un lac de munte, nu marea, remember? De data asta sunt sigur ca ceva nu e in regula, nu tin minte sa fi zis ca nu mai vreau la mare, ci ca refuz un anumit litoral. Consuela zâmbeste aratându-si din nou dantura perfecta. Imi spune ca, poate, n-am renuntat in mod constient la mare, dar in mod sigur am facut-o subconstient. Iar cand subconstientul si constientul se razboiesc, intotdeauna câstig de cauza are subconstientul.

Aha. Subconstientul deci…Nu conteaza. Bine c-o am pe Consuela! E minunata, fir-ar sa fie…Când ne intoarcem ma duc sa ma imbaiez in râul de vin rosu. Sper sa fie doar o parere…nu cumva incepe sa devina cam acru?

Si a fost ziua a patra.

Azi sunt nori albi, pufosi si, prin urmare, mergem pe ei sa cântam la mandolina. Adica….ea cânta si eu o ascult. Mda….muzica ar fi fost foarte interesanta daca ar fi tinut o ora, hai doua….dar douasprezece?? Douasprezece ore de zdranganeala stupida? Cica asa e programul…asta e, ea e inger, asta face, nu? Sunt insa fericit ca va urma iar o partida de amor si ma voi detensiona, Consuela e incredibil de priceputa, imi face masaj mereu dupa, desi uneori cam exagereaza…. Apoi ma duc iar sa beau din râu. Din cel cu vin alb, pentru ca ala cu vin rosu s-a acrit de tot.  Iar asta cu vin alb parca incepe sa se aciduleze.

Si a fost ziua a cincea.

O oarecare stare de satietate generala incepe sa ma cam agaseze. Cu chiu, cu vai, sorb din vinul alb care parca da in clocot, pentru ca de borsul ala rosu nu mai am curaj sa ma apropii. Ma uit la Consuela, mi se pare mie sau a inceput sa se ingrase? Bine ar fi daca ar pune ceva pe ea, un costum de baie macar, o rochie vaporoasa….Si de ce nu intelege ca vreau sa fiu lasat in pace, ma tot terorizeaza cu amorul si cu dansul, ce e asa disperata, ca doar avem o eternitate la dispozitie?!?!  Dar mi-e teama s-o intreb, ca iar o sa ma ia cu subconstientul si cu “nu asta ti-ai dorit?”. Azi toata ziua n-am facut decât sa ma ascund de ea.

Ma uit din ce in ce mai insistent catre usa. Oare ce-o fi acolo?

Si a fost ziua a sasea.

Imi iau inima in dinti si ma apropii de usa. E inchisa. Bat in ea. Se deschide, iar in prag apare un batrânel cu privirea severa, cu o barba alba si lunga, care tine in mâna un manunchi de chei imense. Cred ca stiu cine e…Ii spun abia soptit, sa n-o trezesc pe Consuela:

– Sfinte Petru….n-as putea sa merg putin in Iad?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=GWwrPGDq45E&feature=related]

Sfaturile lui Dragos de pe articolul precedent constituie punctul de plecare pentru acest material.

Nu este vorba de sex, ci de a ne educa sa gasim placere in fiecare aspect al vietii noastre. Putem realiza acest lucru? Da, trebuie doar sa schimbam putin felul in care privim lucrurile.

Fiecare dintre lucrurile pe care ni le dorim nu reprezinta un scop in sine (nici slujba ideala, nici partenerul dorit, nici banii mai multi si nici macar perechea de pantofi de care ne-am indragostit). Ne dorim lucrurile acestea pentru ca ne imaginam ca ne vor face fericiti.

Atunci cand crezi ca urmatorul lucru pe care il vei obtine, cumpara sau rezolva te va face fericit si atunci cand astepti prea mult de la fiecare dintre aceste reusite esti pe drumul cel mai sigur catre nefericire si dezamagire. Fericirea nu este doar destinatia visata, fericirea este insasi calatoria! Daca vei alege sa te dai cu un pas inapoi si sa privesti fiecare zi si fiecare moment si sa te bucuri, in acelasi timp, de ele, fara sa astepti ca fericirea sa te astepte intr-un loc indepartat, in care nu ajung decat cei care rezolva cele mai multe lucruri de pe lista, vei invata sa iti maximizezi placerea tuturor clipelor!

Placerea si fericirea pornesc, independent de factorii care ne influenteaza, din mintea noastra! Gandeste-te la felul in care dragostea cu o persoana care a insemnat foarte mult pentru tine ajunge sa nu-ti mai aduca nici macar jumatate din placerea pe care ti-o aducea in momentul in care acea persoana iti era draga. Ai putea crede, pana acum, ca toate pornesc din inima ta…dar cum iti explici atunci momentele in care, dupa ce treci cu bine de o intamplare sau un eveniment dur sau care te speria – ca atunci cand scapi de examenul de care ti-a fost cel mai frica- viata iti pare incredibil de frumoasa si te simti fericit?

Deschide-ti toate simturile si vei descoperi nu numai frumusetea din oameni, ci si alte nuante si culori, o alta perceptie asupra lucrurilor pe care le vezi zi de zi! Forteaza-te sa te bucuri cu toate simturile si dupa o scurta vreme vei face acest lucru natural!

Depui prea multe eforturi pentru a-ti indeplini scopurile si nu reusesti sa gasesti prea multe momente de fericire? Poate ca ti-ai impus prea multe reguli sau poate ca altii ti-au impus regulile lor: educa-te sa renunti, din timp in timp, la orice reguli si sa iti rezervi o zi, o dupa-amiaza sau o ora in care sa faci ceva ce stii sigur ca te incanta! Cel mai important ingredient pentru a reusi este sa nu lasi ca sentimentul de vinovatie sa te copleseasca!

sursa aici

Margarina.

Acest aliment este aproape nelipsit la micul dejun. Totusi, daca vrem sa fim sanatosi, margarina trebuie exclusa din meniul nostru. Mai ales din meniul copiilor. Aceasta contine grasimi hidrogenate, grasimi care nu sunt recunoscute de corpul nostru si care nu intra in procesele de digestie. Aceste grasimi sunt depozitate pe peretii vaselor de sange ceea ce conduce, in cele din urma, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator. La margarina ar trebui sa renunte si cei care au probleme cu kilogramele in plus. Consumul acestui aliment favorizeaza formarea de depozite de grasime în jurul taliei si pe fese, determina aparitia celulitei si solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizata. Specialistii  ne atrag atentia ca nici nu banuim in cate alimente se ascunde margarina. Dar dintre aceste alimente, cea mai mare cantitate de margarina contin toate produsele de patiserie, maionezele, unele sortimente de paine, biscuiti, bomboane si ciocolata.

Mustarul.

Da savoare micilor si carnatilor. Si cum romanii sunt mari consumatori de mici si carnati, evident, ca si mustarul e la loc de cinste. Dar hai sa vedem ce se ascunde dincolo de gustul inconfundabil al mustarului.  Multi conservanti si coloranti sintetici. In ultimul timp, poti sa gasesti in supermarketuri mustar cu diverse arome. De pilda, cu aroma de miere. Acesta contine un agent de ingrosare – “guma xantan” sau E 415. Ce rol are aceasta substanta? Mareste vascozitatea produselor alimentare, favorizeaza digestia si, totodata, scade valoarea nutritiva din cauza interferentei gumei cu absorbtia vitaminelor si a mineralelor. Acelasi mustar contine acid citric (E 330). Tocmai pentru ca este acid, el poate provoca afectiuni bucale, cum ar fi aparitia cariilor dentare. Alte substante periculoase din compozitia mustarului: benzoat de sodiu (E 211), care poate declansa sindromul de hiperactivitate si deficienta de concentrare; amidon modificat, un aditiv alimentar nociv.

Este fabricat in general prin amestecarea boabelor de mustar cu ulei de mustar. Daca boabele nu prezinta pericol, uleiul de mustar este devastator. A fost interzis in Canada, unde s-a stabilit ca in timp produce orbirea. In India, tara mirodeniilor, uleiul de mustar este folosit de vraci ca medicament, fiind numeroase cazurile in care persoane tratate cu acest ulei au murit.
In ultimii ani, producatorii au invatat cum sa-i fenteze pe cumparatori: pe etichete nu mai scrie “arome sintetice”, ci “arome natural identice”. Aditivii sintetici nu mai sunt mentionati dupa codul E, ci dupa numele propriu-zis: acid citric, conservant, gelifiant. Rareori cumparatorul se gandeste ca aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.

Branza topita.

In topul alimentelor care ne pun sanatatea in pericol, branza topita ar putea ocupa acelasi loc cu margarina. Specialistii  ne  sfatuiesc sa pregatim mai rar sandvisuri cu branza topita, pentru ca, in cazul unui consum frecvent si in cantitate mare, sarurile de topire interfera cu metabolismul calciului si fosforului din oase, impiedicand fixarea calciului. Rezultatul: oase fragile expuse fracturilor grave.

Conservele.

Un ritm de viata alert ne pune in fata unei alegeri care atenteaza la sanatate: conservele. Sursa botulismului alimentar este aproape intotdeauna consumarea alimentelor conservate. Nici conservele pe care le preparati in casa nu va feresc de aceasta boala. Prin urmare, apelati la tehnicile de conservare corecte atunci cand pregatiti conserve in casa. Alimentele trebuie fierte la cel putin 121 de grade Celsius. In ceea ce priveste conservele din comert, nu le consumati daca au un miros de stricat sau in cazul in care recipientul este desfacut sau umflat.

Mezelurile.

Cu cat mai rar cu atat mai bine. Indemn valabil pentru consumatorii de orice varsta. In afara de gust, majoritatea mezelurilor din comert nu ofera nimic bun pentru sanatate. Sunt alimente inalt procesate. Contin conservanti si aditivi periculosi. Dacă veti citi cu atentie eticheta, veti observa ca acestea sunt un amestec de carne, slanina, apa, in proportii variabile. Salamul, carnatii, sunca de diverse tipuri, pastrama, parizerul, toba contin grasimi animale, implicate în aparitia aterosclerozei si a bolilor de inima. Continutul ridicat de sare din mezeluri contribuie la scaparea de sub control a tensiunii arteriale. De asemenea, din cauza multor aditivi folositi la prepararea mezelurilor, aceste alimente favorizeaza aparitia cancerului.

Care sunt alimentele pe care voi le considerati sanatoase, pe care le consumati fara a va gandi la eventuale consecinte nefavorabile asupra organismului? Exista astfel de alimente?

6. Andorra la Vella(Andorra cea Batrana). Marti, 4 mai 2010, ultima zi a sejurului meu catalan a fost rezervata vizitarii Andorrei(tara acoperita de tufe). Desi stiam ca statul se afla in Pirinei(la o altitudine medie de 1996 m), desi vremea nu fusese foarte prietenoasa si se anunta ninsoare, nu mi-am imaginat ca o sa tremur de frig mai rau ca in Romania in luna ianuarie! Unde mai pui ca discutasem initial sa ne luam si costumele de baie pentru ca in Andorra la Vella exista un spa renumit pe care nu doream sa-l ratam.

Si pentru ca eu nu mi-am luat decat tricouri si bluzite de vara, a trebuit sa apelez la ceilalti turisti, care cu o generozitate surprinzatoare s-au oferit sa ma imbrace(m-am ales astfel cu o “interesanta” tinuta de iarna in cele mai nastrusnice culori posibile, daca ma prezentam asa la circ  cu siguranta faceam o impresie puternica ), in fine, la zero grade nu as fi refuzat nici daca mi se oferea o patura. Si asa am pornit eu infofolita(purtam 4 pulovere) spre paradisul shoppingului! :(  :P Drumul din Barcelona la Andorra a durat 4 ore, dar peisajele cu munti inzapeziti, lacuri artificiale de o frumusete uluitoare, cariere, mine de sare, termocentrale, sate, vile si biserici, tunele(despre cel mai lung dintre ele, Tunel del Cadi, unde am facut si necesarul popas, v-am povestit pe un articol anterior) au facut ca timpul sa zboare nesperat de repede.

Odata ajunsi in capitala principatului, am intrat  in primul hipermarket unde am stat…jumate din zi!!! :(  :(  :(

Printre obiectivele demne de vizitat se numara Biserica Esglesia de Sant Esteve, situata in partea veche a orasului construita in stil romanesc, in secolul al XIX-lea, precum si Cladirea Parlamentului. Probabil cea mai veche cladire a orasului este Biserica Santa Coloma, ce dateaza din secolul al IX-lea.
Orasul Andorra La Vella este centrul cultural al tarii, detinand Sala de Expozitii a Guvernului, ce functioneaza ca principal teatru si muzeu. Piata din fata Cladirii Parlamentului este locatia a numeroase evenimente. Orasul gazduieste in fiecare iarna un festival de muzica.
Desi Andorra nu este renumita pentru restaurantele sau gastronomia ei, exista un mare numar de localuri potrivite pentru cina sau pentru a iesi in oras, in special in Andorra La Vella.

Toate aceste obiective turistice au fost evident ratate. In schimb am intrat in cateva magazinele(sunt cca 2000) de lux insirate pe strada principala a orasului.

Tipu’ venea amenintator spre mine, cerandu-mi sa incetez cu fotografiatul.

Nu, preturile nu erau deloc atractive, tot ceea ce imi placea mie era extrem de scump.

O geanta pe care pusesem ochii in magazinul de mai jos costa in jur de 400 de euro. A, iar majoritatea locurilor cu produse dragute erau inchise la acea ora(14).

Cam asta a fost Andorra la Vella…

7. Barcelona este un oras extrem de cosmopolit si multicolor, cu o populatie de circa 1,5 milioane. Acest centru spaniol al modei, al arhitecturii, al mancarii si al muzicii, se afla pe malul Marii Mediterane si în inima regiunii autonome Cataluña (una dintre zonele cele mai bogate si moderne ale Spaniei). Istoricii spun ca Barcelona a fost intemeiata de cartaginezii condusi de Hamilcar Barca, tatal lui Hanibal. De-a lungul timpului Barcelona a fost pe rand cucerita de romani, vizigoti, mauri sau franci, toti acestia lasandu-si urmele in arhitectura orasului. La inceputul secolului al XX-lea  a redevenit un centru cultural si politic dupa o reinviere a culturii catalone. In timpul razboiului civil spaniol Barcelona a fost un refugiu al cauzei anarhiste. Capitala Cataloniei este fara dubiu un oras mediteranean, nu numai din cauza locatie lui geografica, dar mai ales datorita isoriei, traditiilor lui si a diferitelor influente culturale.

Dar Barcelona este mai mult decat un simplu oras. Este o colectie de orase diferite si pestrite.

Al doilea oras al Spaniei(dupa capitala tarii, Madrid) crede in combinarea vechiului si al modernului, obtinand un rezultat minunat si neobisnuit. Poti gasi exemple de aceasta deosebita combinatie de medieval si modern in multe locuri: El Barrio Gótico, Las Ramblas, La Plaza de Catalunya, El Puerto Olimpico, Muzeul lui Picasso si Fundatia Miró. Si daca asta nu este de ajuns pentru a te uimi, indreapta-ti ochii spre operele lui Antonio Gaudi: Parcul Güell, La Sagrada Familia, La Pedrera, Casa Battlo.

Barcelona ofera o oportunitate unica pentru turisti, de a se plimba de la ramasitele romane spre cetatea medievala, si spre orasul modern cu bulevardele sale deschise si toate intersectiile lasate largi de colturile cladirilor taiate in mod unic. Centrul istoric al orasului este aproape plat, in timp ce orasul modern se intinde spre dealurile inconjuratoare, avand strazi ce cresc in altitudine, ce aduc aminte de San Francisco. O trasatura notabila este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleaca din centrul orasului spre frontul de apa, plin de oameni pana noaptea tarziu, cu florari, vanzatori de pasari, artisti de strada, cafenele si restaurante.

Plaça d’Espanya este una din cele mai importante piete ale Barcelonei. A fost construita cu ocazia Expozitiei Internationale din 1929

Parcul Guell-proiectat de arhitectul A. Gaudi si construit intre 1900-1914, situat in partea superioara a colinei El Carmel.

Placa de Catalunya, km zero al Barcelonei, este cel mai aglomerata piata,  reprezentand o zona de legatura intre partea veche si cea noua a orasului, fiind marginita de Barri Gotic, de districtul Eixample si de La Ramblas.

Palatul National(ridicat in 1929).De pe esplanada palatului se poate admira panorama orasului Barcelona. Cladirea adaposteste Muzeul de Arta Catalana inca din 1934.

Montjuic-un deal pe malul marii, ce are in varful sau un fort cu ziduri groase acoperite de iedera, utilizat in secolele trecute pentru apararea orasului. Se ajunge usor cu funicularul din Piata Spaniei.

Font Magica

Stadionul Olimpic(in prezent stadionul echipei de fotbal Espanyol Barcelona)

Plaza de Toros Monumental de Barcelona

Casa Battlo(situata pe cel mai frumos bulevard al orasului, Passeig de Gracia, la nr 43), modernizata de Gaudi la cererea proprietarului Battlo i Casanovas intre 1904-1906

Passeig de Gracia

Casa Mila(La Pedrera)- imobil construit de Gaudi intre 1905-1907 pentru Roger Segimon de Mila. Pentru ca fatada sa prezinta anumite ondulari, barcelonezii au denumit-o La Pedrera(cariera in catalana)

Terasa pe Rambla unde ne-am oprit sa mancam paella, inghetata si sa bem bere

Rambla(Torent)- un bulevard pedestru în formă de ramura de copac, plin de flasnetari, statui vii, mimi si vanzatori ambulanti ce comercializeaza  orice, de la bilete de loterie la bijuterii. Se intinde pe 2 km intre Placa de Catalunya si Statuia lui Columb, fiind  locul unde se intalnesc toate felurile de oameni, turisti si localnici, intr-o diversitate extravaganta si plina de culoare.

Ups, se pare ca trebuie sa fac si partea a III-a. Asadar, restul clasamentului intr-un articol viitor.

Am descoperit cateva lucruri interesante despre gatitul necorespunzator al unor alimente, care pot fi  astfel extrem de daunatoare organismului.

1 Atentie la peste: poate fi extrem de sanatos, dar la fel de periculos in functie de cum il gatesti!

Cea mai bogata sursa de acizi grasi omega 3, in traducere generala – o “injectie” generoasa de sanatate , vitalitate, energie, tonus, etc – se regaseste intr-unul dintre cele mai sanatoase alimente de pe planeta: pestele. Unul dintre beneficiile lui este faptul ca iti asigura o inima puternica si sanatoasa. Insa acest beneficiu nu numai ca este diminuat, ci chiar sters si “agravat”, daca pestele este prajit in ulei.

Pestele pe gratar sau fiert isi pastreaza toate calitatile (chiar si adaugandu-i-se condimente), insa cel prajit pune in pericol sanatatea inimii. Atentie si la batoanele de peste intens vehiculate prin supermarketuri: nu va lasati prada “tentativei de peste” pe care o presupun, care nu au deloc aceleasi beneficii, dimpotriva, alti aditivi si grasimi in plus.

2. Fara tacamuri si vase de aluminiu in bucatarie!

Chiar daca iti plac, daca crezi ca sunt la moda, daca iti sunt mai la-ndemana, daca sunt mai ieftine, renunta la ele! Sunt extrem de nocive si asocierea lor cu mancarea, iar apoi introducerea in cavitatea bucala creste riscul de Alzheimer, spun cercetatorii americani. Acestia considera ca odata cu introducerea tacamurilor in gura sau in contact cu mancarea, o mica parte din aluminiu se lasa si in mancarea sau ramane in cavitatea bucala si este ingerat.

3. Ceapa – un gust care poate fi gustos si totodata sanatos!

Stiati ca ceapa rosie sau “de apa”, cum i se mai spune, este mult mai sanatoasa decat cea alba si cu mai multe proprietati curative? Iata cum nu trebuie sa gatesti ceapa si cum da:

– nu o fierbe la nesfarsit (isi pierde toate calitatile) asa cum facem noi romanii in cazul ciorbelor si supelor – de fapt si de drept, ceapa se toaca si se pune spre sfarsitul ciorbei, atunci cand trebuie sa mai fiarba inca 5 minute maxim.
– nu-i asa ca si tu stii metoda prin care sa faci ceapa sa nu mai usture ochii? Exact: aceea in care o lasi intr-un bol cu apa ceva timp! Trebuie sa stii ca o folosesti cam degeaba atunci; devine un aliment inutil, fara aport de nutrienti si vitamine: isi pierde calitatile cu care este inzestratata de la natura.
– orice fel de a gati ceapa ii diminueaza acesteia din calitatile nutritive – de aceea, daca stii ca nu suferi de probleme digestive, atunci nu ezita sa o mananci cruda, proaspata; un val de beneficii se  va revarsa asupra ta
– daca gatesti o mancare cu ceapa, atunci nu o depozita intr-un vas de fier, ci de sticla sau plastic (desi sticla este mult mai recomandata); aceasta isi pierde incet toate proprietatile in oala din metal
– nu praji ceapa – nu faci decat sa ii adaugi grasimi saturate care prin prajeala nu fac altceva decat sa provoace arsuri gastrice.

4. Spalatul – inerent pentru absolut orice lucru din bucatarie!

Din pacate, multa lume uita de acest “cult” igienic care te salveaza de bacterii nedorite in organism, dar si de virusuri periculoase care se iau prin simpla atingere a alimentelor si apoi prin ingerarea lor.

In primul rand este vorba de ustensilele pe care le folosesti, de masa pe care tai, de oala in care gatesti – asigura-te ca sunt perfect spalate, dar mai mult decat atat, atentie la alimentele pe care le folosesti, care trebuie spalate foarte bine, mai ales carnea, ouale, si nu in ultimul rand conservele. Intotdeauna spala bine conserva inainte de a o deschide, pentru ca nu stii pe unde a stat (a si fost un caz in trecut in care o femeie a murit dupa ce a mancat o conserva pe suprafata careia s-au gasit excremente de sobolani – din depozit – care s-au dovedit a fi otravitoare).

5. Gratarul – recomandat, dar nu in orice fel de conditii!

Este de preferat sa consumam, in afara cruditatilor care sunt primordiale in alegerea noastra, alimentele la gratar: este un tip de gatit sanatos, care pastreaza atat aromele (uneori le intensifica), dar mai ales toate proprietatile nutritive. Insa cel mai bun ramane de departe gratarul in aer liber, cu lemne sau carbuni. Gratarele de bucatarie, cele care presupun intrarea in contact direct al alimentelor cu suprafata care sta pe aragaz (supusa incalzirii cu gaz) sunt nocive pentru sanatatate, aceasta asociere aflandu-se intr-o relatie stransa de cauzalitate cu tumorile canceroase (pe termen lung). Nu puneti alimentele direct pe grilajul de foc, ci mai la inaltime.

6. Mai putin gatit, mai multa putere pentru sistemul imunitar!

Nicio forma de gatit, oricat ar fi ea de sanatoasa, nu se compara cu alimentatia proaspata, naturala 100%. Dar, pentru a ne pastra in limitele realiste ale unei discutii, pentru ca nu cred ca sunt foarte multe persoane care sa nu manance si gatit, recomandarea medicilor este sa consumam o cantitate egala sau mai mare de alimente crude decat gatite intr-o singura zi. Prin prepararea termica a alimentelor atat proteinele, cat si vitaminele sau enzimele sunt distruse.

Cea mai des intalnita boala provocata de utilizarea unor alimente procesate termic este leucocitoza, care slabeste considerabil sistemul imunitar, insa efectele se resimt si la nivelul: inimii, ficatulului, splinei, pancreasului, rinichilor etc.

7. Folositi zeama conservelor de legume si fructe – acolo rezida toate vitaminele.

Nu mi-a iesit din minte recomandarea nutritionistei Mihaela Bilic, care la o conferinta de presa a spus ca in general gresim atunci cand folosim conservele, mai ales cele de legume, pentru ca aruncam zeama din ele, pe principiul ca nu este sanatoasa. Dimpotriva, spune medicul, acolo stau toate vitaminele si nutrientii esentiali din respectivele alimente, asa ca trebuie consumate “la pachet”.

8. Nu gatiti carnea in exces!

Cercetari recente, relatate de BBC, au demonstrat ca gatitul carnii in exces dauneaza organismului, dubland riscul de cancer de la nivelul vezicii urinare. Riscul creste in cazul folosirii de carne rosie, insa si puiul sau pestele au aceleasi efecte daca sunt gatite in exces. Nici chiar la gratar nu trebuie sa exageram cu frigerea ei, pentru ca pe langa riscul de cancer la nivelul vezicii, cercetatorii au asociat  carnea fripta la gratar si cu un risc crescut de cancer pancretic.

9. Uimitor, dar legumele congelate contin mai multe calitati nutritive decat cele proaspete!

Foarte greu de crezut, chiar socant as spune, insa cercetatorii britanici au evidentiat un numar considerabil mai mare de substante nutritive in cazul legumelor congelate, decat in cazul celor din piata. Noi spunem ca sunt proaspete, insa nu se stie de cand stau pe tarabele taranilor sau in supermarketuri, ele pierzandu-si calitatile cu fiecare zi trecuta de la cules. Asadar, poti avea in sacosa legume “proaspete” de doua saptamani.

In schimb, culegerea legumelor si conservarea lor la frig, respectiv la congelator in pungi de plastic pastreaza totodata si vitaminele si nutrientii esentiali, relateaza DailyMail.

sursa aici