O dimineata racoroasa de vara la munte, intr-un cadru maiestuos, ce imbina solitudinea si vesnicia crestelor cu incantarea delicata a unor bogate vai inverzite, cu pajisti alpine impanzite de flori, in aer mireasma de crini, violete si gentiene, acompaniate de spectacolul unic oferit de irezistibile cascade de clestar ale caror ape cobora vioaie si proaspete îndreptandu-se nerabdatoare si indragostite spre lacuri de safir; plajele parasite, fie golfuri adapostite in causul zimtat al promontoriilor de lava, fie campii intinse de nisip auriu maturat de brizele oceanice, cu stanci abrupte in fundal, marginite de talazuri, in ceas de seara cand apusul iti arde sufletul si iti coloreaza trepidant simturile; oceanul, sursa vietii, fie rostogolindu-se bland si suspinand pe tarm, fie spumegand in furia furtunii; un labirint de stradute inguste, subtiri, ale unui oras vechi, medieval, uitat parca de timpul necrutator, transformat intr-o enclava de bistrouri si galerii, inconjurat de ziduri de culoare ocru si obloane turcoaz si un mic dejun linistit pe terasa umbroasa a unei cafenele; campuri de lavanda si nesfarsite plantatii de maslini, imbatatoare arome mediteraneene de ierburi, cimbru, rozmarin, mimoze si pini; casele cu frontoane triunghiulare, morile de vant si canalele ce alcatuiesc vestitele peisaje olandeze, toate constituie sursele mele de inspiratie.
Dar mai presus de ele, ceea ce ma inspira cu adevarat sunt gandurile voastre, opiniile expuse zilnic, intr-un mod original, de prietenii acestui blog. Ieri, un premiu deosebit ne-a fost oferit(mie si lui Dragos) de Grapefruits , Spacedust, Paul, Addicted, Chocolatfollie si Un nou sens iar azi ma grabesc sa-l impart cu toti cei din blogroll, dar si cu Diana, Andreea, Nora si Lusio(chiar daca nu au inca blog).
Pe voi ce va inspira? Cine va coloreaza vietile?
Felicitari proprietarilor!
Multumim, dar nu vrei sa raspunzi si la intrebarea din cadrul articolului, ce anume iti coloreaza viata, ce te inspira? Mai ales ca, de curand, un eveniment fericit a avut loc in viata ta. :)
Si tu te numeri printre prietenii acestui blog, asadar premiul este si al tau. Uita-te in blogroll. :)
Viata mea are culoarea roz si ma inspira, datorita zambetelor in timpul somnului, privirilor curioase, cu o mare atractie catre tot ce lumineaza, cu plimbari matinale si nocturne, cu respiratii usoare in ureche (cand este tinuta pe umar), cu neputinta de a cere ce vrea, dar cu o mare dorinta de tine capul drept. :)
:))) Inteleg, esti un tatic fericit, inspirat zi de zi de un ingeras. :)
Va felicit si eu.
Cat despre ceea ce ma inspira,in afara de ce te inspira si pe tine,adica natura in toate detaliile asa cum superb le-ai conturat si de gandurile celor pe care ii cunosc ,mai bine sau mai putin,este iubirea.Sunt mai vie,mai prezenta cand o am si o impartasesc,mai profunda si mai indreptata catre mine cand o pierd.
Andreea, sunt intr-o etapa a vietii mele in care iubirea imi pare ceva abstract, interzis, imposibil de atins. Un vis prea frumos pentru a deveni realitate. Sunt prea confuza in aceste clipe pentru a stabili daca imi mai doresc sau nu iubire. Sper sa ating fericirea si altfel. Ma rog, cum ziceam, e doar o etapa intermediara… Cum scriam si la Ada, melodia asta ma descrie perfect:
http://www.youtube.com/watch?v=MZrMtWtzwEc
Merci mult! >:D<
Summer,si eu sunt intr-o etapa a vietii in care incerc sa ma regasesc,caci m-am pierdut de mult intr-o iubire care ma devasteaza,literalmente,si deloc intr-un sens bun.
Poate intr-o zi va fi altfel pentru amandoua.
Oricum,avem nevoie de iubire.Undeva am citit ca ea va veni abia in clipa in care incetezi sa o mai cauti.Caci,daca o meritam,iubirea ne va gasi ea pe noi.Nu mai stiu ce sa spun despre mine,insa tu siguri o meriti.
Andreea, foarte frumos ai spus ca iubirea va veni in momentul in care incetezi sa o cauti…. iar pe mine chiar iubirea ma inalta, atunci simt ca sunt vie, nici nu-mi imaginez viata fara ea, de asta e mai greu sa nu o mai caut…. nu pot trai fara oameni, fara prietenii care-mi lumineaza viata, fara animalutzele nevinovate, ma bucur de natura in orice moment al anului, sunt fericita cand vad oameni veseli, care zambesc, care rad in hohote.
Iar voi sunteti niste fiinte atat de minunate, cum sa nu fiti fericite!!!
Ma surprinde ce-mi spui, n-as fi crezut ca ne aflam amandoua in aceeasi ingrata postura. Viata loveste nemilos, mai ales cand e vorba de suflet si sentimente atat de intense… :(
Nu cred ca merit, am mari dubii, dintre noi doua, dupa cum te percep eu, tu esti cea mai indreptatita sa spere la un deznodamant fericit al povestii. :)
Happygirl, iti multumesc, ma bucur sa va am alaturi de mine pe blog, atat pe tine cat si pe Andreea. Voi imi dati putere sa merg mai departe, nici nu va imaginati cat bine imi fac cuvintele voastre. :) As da orice sa fiu macar pe sfert persoana aia minunata de care vorbesti. Dar din pacate nu sunt, nici pe departe…
Cred ca imi gasesc inspiratie in ceea ce ma inconjoara .. am observat insa de curand ca imi e greu sa gasesc inspiratie la comanda . Ma chinui de vreo 2 luni sa-i fac un tablou lui KirstDay , l-am promis ..l-am facut ..dar am fost nemultumita de rezultat si am rupt panza .. Cred ca trebuie sa vina din interior si nu prea merge la comanda . La fel imi e greu sa gasesc inspiratie pentru unele lucruri la servici . E drept ca daca insist iese ceva pan ala urma dar raman la ideea ca ispiratia e ceva ce trebuie sa se nasca in tine . Cele mai frumoase tablouri le-am facut atunci cand m-a apucat din senin cheful de desenat .. hmm .. Ma scuzi daca nu face sens ce zic , dar de azi de dimineata sunt in tabele si grafice:D:D .. P.S : cum sunt si eu in blogroll zic multam fain!!
Asta da surpriza, esti (si) pictorita? 8O :)
You didn’t knew?
:):) glumesc , amatoare ..nimic surprinzator ..ma chinuie talentul , imi fac reclama la tine:
http://www.cris-mary.com/wp-content/uploads/2010/01/made-by-Bahna-Cristina.jpg
:)..mai sunt destule ca astea.
Oho, si inca una deosebit de talentata, superb, mai vreau sa-ti faci reclama la mine. :))
:”> ei nici chiar asa ..
Bun, pai atunci de ce nu ni le prezinti la tine pe blog, ca pana acum nu am citit nimic in sensul asta. :(
Au fost cateva pe la inceputuri , inca nu ma stiati pe atunci ,promit sa mai fie:);)
Astept cu mare interes. :)
Cat de frumos ai scris primul paragraf, poetic as zice!
Altfel, am primit si eu, spre surprinderea mea, acest premiu de la Grapefruits, unul care m-a onorat.
Ce ma inspira sau ce imi coloreaza viata? Mici placeri pe care mi le fac, intalniri cu oamenii apropiati mie, socializarea, comuniunea cu cei din jur… si poate ar mai fi.
Merci. :) Asadar prietenii dau culoare vietii tale…mi se pare firesc! :)
Am o propunere pt tine http://www.axyy-filme.com in dreapta am acolo o categorie : BLOGURI INTERESANTE
te-ar interesa sa ajungi acolo daca da,da un replay la mesaj sau
Add id messenger happy_dar@yahoo.com
Pe mine mă inspiră neobişnuitul şi ieşitul din tipare. Practic aşa mă şi definesc…
Un gând bun spre tine e însă binemeritat :)
Atunci eu de ce nu te percep asa? Hm, foarte ciudat…
Imi era dor de tine si de articolele tale, bine ai revenit! :)
Am avut ceva vreme să adun nişte of-uri referitoare la multe lucruri, dar şi să mă adun. Mulţumesc pentru apreciere :D
Da, cu totii avem nevoie de astfel de momente, mai ales cand se umple paharul… Inseamna ca ai revenit cu forte proaspete, mai rau e ca prin blogosfera bate vantul…
multumesc :) am visat cu ochii deschisi
:) Inseamna ca mi-am atins scopul, totusi, nu mi-ai raspuns la intrebare, pe tine ce te inspira?
principalele surse de inspiratie: natura, meditatia zen si combinatia dintre ele doua.
Foarte interesant, asa si, reusesti sa-ti “golesti” constiinta si sa dobandesti mult ravnita pace interioara?
e ceva mai mult de pace interioara. capeti un alt fel de intelegere a lumii. exterioare si interioare. :)
Cu alte cuvinte devii mai intelept?
Devii mai treaz.
Stiu ca suna cam abstract, dar n-am cum sa descriu starea altfel. Nu e ca si cum brusc te-ai trezi cu un IQ de 180. E… altfel.
Vroiam sa te intreb, inspiratia pentru articolele tale grozave(tocmai l-am citit pe ultimul) ti-o gasesti in urma unor astfel de sedinte de meditatie? :)
Felicitari voua, tare mandra sunt de voi; si tie la fel Danny.
In primul rand iubirea, primand cea de mama catre copil, cred ca e cel mai puternic sentiment posibil, apoi a partenerului si nu in ultimul rand a tuturor celor care ma inconjoara. Casa mea si paduricea din fata. Surasul unui trecator sau o raza blanda de soare.
Si nu in ultimul rand: un meci bun, care imi poate crea o stare deosebita, pentru ca e de fapt un crampei de viata la scara mai mica.
Diana, lucrurile ce-ti coloreaza tie viata par a fi cele mai firesti din lume, dar pentru mine sunt cele mai greu de obtinut. In acest caz, felicitarile ti se cuvin tie. :)
Multumesc si ma bucur mult ca fac parte din blogroll :)
Noi iti multumim ca te numeri printre prietenii acestui blog. Dar nu mi-ai spus care-ti sunt sursele de inspiratie.
In general sursa mea de inspiratie se regaseste in orice ma face sa zambesc, sa visez, sa-mi propun lucruri noi :)
Ar fi minunat sa gasim zilnic astfel de surse de inspiratie. :)
In primul rand, thanks! :)
In al doilea rand, cateodata da, cateodata nu. De fapt, in ultimul articol chiar despre meditatie e vorba, chiar daca e descrisa in alt fel.
Starea meditativa ( mindfulness ) poate exista in diverse forme. N-are neaparat legatura cu oameni stand in pozitia “lotus” cu ochii inchisi sau cu spiralele din Navodari. :))
Daca te intereseaza subiectul, iti recomand Jon Kabat-Zinn – “Wherever you go, there you are”, ( poti gasi si o conferinta de-a lui pe youtube ).
Da, ma intereseaza, cu siguranta am sa caut conferinta indicata de tine. Merci. :)
Pe mine starea pe care anumite melodii reusesc sa mi-o dea ma inspira enorm :) de asemenea, ma inspir foarte mult din realitate… imi place sa merg pe strada, sa observ oamenii, pe baza gesturilor lor sa le conturez niste portrete…ma inspira tot ce e normal, simplu, cotidian…
Inainte imi placea si mie sa studiez oamenii, acum suntem mult prea grabiti cu totii, si ei si eu, in plus, daca reusesc sa descifrez ceva, ceea ce descopar, ma ingrozeste.
Foarte frumos scris….felicitari!
Pe mine ma inspira dorinta de a schimba lumea in care traiesc si bucuria oamenilor carora le-am schimbat durerea de pe fata in zambet!
Multumesc mult :) , bine ai venit pe blog!
Oho, dar stii ca te inspira lucruri deosebite, cum reusesti sa transformi durerea oamenilor in bucurie, cum pui zambetele pe fetele lor? Care este secretul tau? :)
In lumea in care traim, acest lucru pare mai degraba un deziderat imposibil de atins.
Cu placere! bine te-am gasit!
Ajutandu-i pe oameni cu tot ceea ce esti si cu tot ceea ce poti fara sa ceri niciodata ceva in schimb. Invatandu-i sa vada mereu partea pozitiva a vietii, sa lupte pentru ceea ce vor si sa nu renunte niciodata. Si, de asemenea sa nu judece pe nimeni.
Si demonstrandu-le prin fapte ca poti fi mereu alaturi de ei, neconditionat :)
Nu spun ca este usor, dar prima regula este sa il accepti pe cel de langa tine exact asa cum este.
Se pare ca avem multe in comun, sunt extrem de bucuroasa ca te-am intalnit. Sper sa ne citim in continuare, si te rog sa-mi lasi cateva versuri preferate(scrise de tine, caci am vazut ca esti si poet) pe cel mai recent articol, mi-ai produce o mare bucurie. :)
Ai multi prieteni :D
Se pare ca da. :D Sunt comoara mea cea mai de pret, ii iubesc pe toti la fel de mult. :)
E imposibil…
Ba e foarte posibil. :) Si tu ai multi prieteni… ;)
Dar nu-i poti iubi pe toti in acelasi mod… ;)
De unde stii tu ce-i in inima mea? :)
Pai asa cred… e imposibil… cand te gandesti la “un nou sens” nu e la fel ca atunci cand ar fi… nu stiu… cine :D
Nu am cum sa fac diferente intre cei care scriu pe blog. Poate daca i-as cunoaste si in offline, da, dar asta nu se intampla, asa ca, pentru mine toti sunteti la fel de importanti. >:D<
se fac diferente si acolo… unii vin mai des altii mai rar :D
Atat timp cat atunci cand vine il simt sincer si bine intentionat( si Slava Domnului, toti au lasat comentarii dragute, nimeni nu mi-a reprosat niciodata nimic, eu sunt extrem de incantata de toti), nu am de ce sa ma supar ca nu vine constant. Dar, majoritatea vin destul de des, se poate lesne observa pe articole. :)
Sentimentele sunt reciproce! Sigur ca ne vom mai citi! Nu pot spune ca sunt poet, insa imi este mult mai usor sa ma exprim in versuri decat in proza. Se pare ca asa sunt eu construit :)))
Sa vedem ce putem face cu versurile respective…;)
Ferice de tine ca ai acest talent uluitor, te invidiez, am avut si eu cateva tentative in acest sens cand eram in generala, dar am renuntat rapid cand mi-am dat seama ca ma depaseste problema… :P :))
Astept cu mare nerabdare cadoul tau.
Merci! Si eu am renuntat vreo trei ani din diverse motive de natura sentimentala. Din fericire, mi-am revenit!
Sure….i’m working on it ;)
Norocosule. :P :( :)
Uh uh.. mersi :> ma simt apreciat :”>;)) E bine ca nu’s singurul fara blog.. mai sunt cativa;))