Un weekend de tot rasul(II)

“Umorul nu este o stare de spirit ci un fel de a privi lumea” Ludwig Wittgenstein

Este o certitudine, ne place umorul si adoram sa  radem. Poate pentru ca in acele clipe simtim ca traim cu adevarat.  Sau pentru ca in astfel de momente suntem capabili sa vedem viata cu alti ochi, capatam incredere in noi insine si devenim mai optimisti. Simtul umorului a devenit o trasatura de caracter in functie de care etichetam oamenii si tragem anumite concluzii. Cautam sa ne inconjuram de persoane care il poseda, mai ales in conditiile in care noua ne cam lipseste.  Studiile de psihologie au demonstrat ca oamenilor cu simtul umorului le este mult mai usor sa socializeze.  Folosit in doze moderate, fara exagerare, ironie sau sarcasm,  umorul face minuni, destinzand o atmosfera incarcata si ajutandu-ne sa ne relaxam. Tot prin umor ne  putem dovedi superioritatea fata de celalalt fara sa jignim sau putem stinge un conflict.

Va place sa faceti  glume sau sa va tachinati prietenii? V-ati gandit vreodata ce tip de umor aveti?  Eu recunosc ca nu(pana ieri), de aceea am cautat principalele tipuri  de umor si le-am gasit aici:

1. Umorul-deradere apartine acelor persoane care au tendinta de a nu lua lucrurile prea in serios si uneori nici pe ceilalti sau nici propria persoana. Persoanele inzestrate cu un astfel de umor interactioneaza usor cu ceilalti pentru ca au o viziune foarte colorata asupra vietii. Stiu sa redea stralucire vietii cand aceastea este prea fada. Intotdeauna vad partea plina a paharului. Nu vad viata doar in alb si negru, ci in mii de culori. Stiu sa ia partea usoara a lucrurilor si-si mentin echilibrul cand totul este haotic in jurul lor. Aceste persoane sunt foarte optimiste si debordeaza de viata si voie buna. Orice noua problema sau provocare este privita prin prisma unei atitudini pozitive: “Daca tot avem o singura viata, de ce sa ne-o petrecem in griji?”. Aceste persoane nu au nevoie de altcineva pentru a le binedispune, isi sunt suficiente. Chiar si atunci cand nu-si exteriorizeaza veselia, fiti sigure ca tot rad…in sine.

2.Umorul-depreciere – Exista persoane care vor sa fie amuzante cu orice pret si in permanenta pe placul celorlalti. Din dorinta de a fi starni rasul si aprecierea celor din jur, aceste persoane risca sa se depersonalizeze. In acele momente nu mai sunt ele insele. Sunt ele, dar incercand sa-i amuze pe ceilalti. Aceste persoane sunt genul bufon, dispuse sa faca din propria persoana calul de bataie al targului. Putin umor de acest gen nu strica, dar o cantitate prea mare poate duce la scaderea increderii in sine, la anxietate sau chiar la depresii cronice. In timp, si ceilalti isi pot pierd respectul pentru ele.

3.Umorul debordant – Ce poate fi mai reconfortant decat sa ai astfel de persoane in preajma? Sunt sarmante, spun lucruri cu adevarat amuzante, te fac sa razi din toata inima, au un talent deosebit de a spune glume si bancuri, aduc buna dispozitie, elibereaza tensiuni si starnesc lacrimi…de ras. Au un umor autentic, sunt mereu originali, mereu surprind prin spontaneitate si prin spiritul lor ludic. Sunt persoane deschise, cu picioarele pe pamant, intelegatoare, stiu sa faca haz de necaz, sunt capabile sa rada nu numai de ceilalti, dar si de ele insele. Percep propriile greseli drept instructive. Rad de ele, iar data viitoare le evita. Ironia lor nu jigneste pentru ca nu este de prost gust. Stiu cand si cum sa-si scoata umorul la atac.

4.Umorul sarcastic – acest tip de umor poate fi agresiv cand este impins spre extreme. De cele mai multe ori, persoanele cu acest tip de umor se folosesc de critici, de cuvinte dure, de tachinari si de sarcasm intr-un mod abuziv. Pentru a atrage atentia celor din jur, au tendinta de a trece peste vointa si sentimente. Sunt capabile sa povesteasca intimitatile unui prieten fara nicio jena, doar pentru a starni admiratia unui alt prieten. Si pentru a iesi in evidenta… Atunci cand sunt trase la raspundere pentru vorbele lor, nu isi asuma responsabilitate pentru cele spuse si au o atitudine defensiva: “Te-ai suparat? A fost doar o gluma”, cam asa suna replica lor. Au tendinta de a-i subestima in permanenta pe ceilalti si a se supraaprecia pe sine. Rad de celelalte persoane, dar nu si de ele insele. Cand sunt atacati prin propriile arme, dau inapoi. Percepute la inceput drept persoane foarte sociabile, in timp, cei care ii cunosc foarte bine, ii evita.

Trecand in evidenta cele patru tipuri de umor am constatat cu oarecare nedumerire ca nu ma incadrez in nici unul. In concluzie, nu am pic de umor.  Stabilind acest lucru, nu-mi ramane decat sa trec la treaba si sa caut persoane spontane, inzestrate cu mult umor. :)

Voi unde va plasati, in care din cele patru categorii? Cat de important este umorul pentru voi, in general in viata, si in special ca trasatura pe care trebuie s-o posede partenerul?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

104 comentarii la “Un weekend de tot rasul(II)”

  1. In principiu, Nice, eu sunt din categoria a cincea: cea pe care ai descris-o in citatul care precede articolul. Pentru mine umorul este un fel de a privi viata.
    Nu sunt genul de om care sa fie sufletul petrecerilor, pt ca nu imi place sa fiu in centru atentiei. Dar, umorul meu consta mai degraba in spontaneitate si nu in bancuri ci in jocuri de cuvinte care se potrivesc momentului. Sunt mai degraba cel care detensioneaza momentul recurgand la umor si buna dispozitie. Ma incadrez cat de cat in categoria a treia de umor, insa cu mici diferente.

    1. Slava Domnului ca nu esti cu bancurile, am oroare de astfel de oameni. :evi;: Pun mare accent pe spontaneitate, in special la barbati, e o dovada a inteligentei. Si imi plac si jocurile de cuvinte. :) :) Frumos commentul tau, big hug. Admir inventivitatea de asemenea. :P

      1. hihi! multumesc pt aprecieri! E normal sa am ceva inteligenta, am vazut doar ca frumos nu sunt :P. Si prin compensatie am primit la schimb ceva inteligenta :))
        ei, articolul tau a fost “de vina” pt comentariul meu :)

        Imi plac femeile inteligente. Nu ma intereseaza cat de spumoase sunt bancurile pe care le spun, dar imi place intotdeauna sa am un schimb de apropouri cu o femei inteligente. Momentele astea sunt extraordine…sunt precum un festin medieval cu 30 de feluri de mancare :P

      2. nici eu nu am participat, Nice :d
        Nu sunt atat de batran :P
        imagineaza-ti mancare multa, facuta in toate felurile si cu toate felurile de bunatati cunoscute in lume, cu mese lungi si pline ochi de mancare, cu cascade si deserturi in forma de castel……mmmmmmmm ;)
        cam asa este pt mine dialogul cu o femeie desteapta.

      3. Nu ma intereseaza daca au sau nu simtul umorului :)
        Asta nici macar nu ar intra pe lista de criterii pentru care as alege o femeie, asta daca as avea o list :d

        Dar o femei inteligenta nu are nevoie de simt al umorului…inteligenta ei o face radianta si fermecatoare :d

      4. Sunt siderata, adica primul criteriu dupa care iti alegi tu iubita este inteligenta? Nu primeaza contul bancar? Sau frumusetea? Nu te intereseaza ce sunt parintii si cate vile are la munte? Sau cat de priceputa e in bucatarie si in pat? Daca e independenta si descurcareata? 8O

      5. “Nu primeaza contul bancar? Nu te intereseaza ce sunt parintii si cate vile are la munte? Daca e independenta si descurcareata?”

        Nice confunzi (unele) femeile cu barbatii ? :mrgreen:

      6. Lusio, din pacate nu. Majoritatea barbatilor viseaza la o femeie independenta, care sa stie ce vrea, care sa aiba bani, parinti instariti, avere, sa fie frumoasa, cuminte, gospodina(sa stie sa gateasca ca la mama acasa). :( :( :(

      7. Majoritatea barbatilor viseaza la o femeie independenta, care sa aiba bani(i EI), sa fie frumoasa, cuminte, gospodina (sa stie sa gateasca ca la mama acasa).

        Agree :mrgreen:

    1. He, he, si mai am una. :P Pai da, am observat de cand cu blogoterapia ca esti sufletul petrecerii. :) :) Tipul tau de umor e chiar pe gustul meu, si sunt foarte pretentioasa. :mrgreen: Dar nu mi-ai spus, cat de important este pentru tine ca si partenerul de viata sa posede aceasta calitate vitala pentru supravietuire in zilele noastre? 8O

  2. Nice, in pare rau ca esti siderata :P sa speram ca reusesc sa te vindec ;)
    Nu imi aleg iubitele in primul rand dupa inteligenta. Mi le aleg numai dupa inteligenta. Daca o femeie este inteligenta sigur poate fi si independenta si descurcareata si poate sa isi rezolve si contul bancar. O iubesc pe ea si ce sunt, ce fac sau ce avere au parintii nu ma intereseaza. Cat de bune este la pat sau/si in bucatarie? Nu conteaza. Putem invata impreuna, oricand :d

    O femeie inteligenta, chiar daca nu are cont bancar si parinti cu vile, poate fi sprijinul de care am nevoie pt ca impreuna sa reusim noi sa avem vile si conturi bancare. O femeie inteligenta, stie sa fie independenta, dar si sa se faca dependenta de cel pe care il iubeste.

    O femeie inteligenta care il iubeste pe cel de langa ea, nu va fi niciodata mai putin pregatita in bucatarie sau pat.

    O femeie inteligenta este singura care ma face pe mine sa imi scot palaria si sa spun zambind: ce doreste Doamna mea? :d , iar ea evident ca va raspunde : Orice ii este pe plac domnului meu. :)) Asta, glumind evident :))

    1. Si daca e prea inteligenta si prea independenta si sta toata ziua la job, e plecata mai mereu cu treburi, e curtata de zeci de barbati, ca deh, e frumoasa, daca nu are timp de tine, te neglijeaza? Cum e posibil sa-ti cauti iubita doar dupa acest criteriu? Faptul ca e inteligenta nu-ti garanteaza ca te va iubi toata viata, ca nu va dori altceva, ca vei fi fericit cu ea.

      1. Ca e curtate de zeci de barbati? Who cares? Increderea este esentiala intr-o relatie in doi si daca iubesti si vrei sa fii iubit nu te indoiesti niciodata de fidelitatea celuilalt :). Ca lucreaza prea mult si e plecata cu treburi si ca ma neglijeaza? Nici vorba. As fi onorat sa am alaturi o astfel de femeie, pentru ca ar munci pt familia noastra, iar daca eu as avea un program mai liber, ce ar putea fi mai frumos decat sa o intampin atunci cand vine acasa cu o masa calda si cu un masaj, spre exemplu :)…sau o relaxanta cina romantica in oras :). Cum e posibil sa imi aleg iubita numai dupa inteligenta, am scris mai sus, dar o spun inca o data: o femeie inteligenta, asa cum inteleg eu inteligenta este tipul de femeie pe care eu mi-l doresc alaturi.

        Multumesc pentru incredere :) Nimic nu iti garanteaza ca vei fi mereu fericit alaturi de o persoana, indiferent de criteriile care iti genereaza alegerea :d

        Stii cum se spune: prima casatorie este victoria imaginatiei asupra inteligentei….a doua casatorie este victoria sperantei asupra experientiei :p

      1. Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu….e convingator, nu? :))))))))
        Cum sa ma supar? Nici vorba, numa’ ca ma gandeam ca poate am si eu norocul sa gasesc pe cineva care sa ma iubeasca pentru ceea ce sunt, nu pt ceea ce crede ca m-ar putea face sa devin. De astea sunt satul :P

      2. Eu nu am inteles niciodata faza asta cu lasa ca-l modelez/schimb eu in timp dupa gustul meu. Inseamna ca de fapt nu l-ai iubit niciodata, l-ai luat sa-l formezi tu. Si e valabil si in cazul barbatilor care-si iau femei tinere sa le creasca.

      3. Intotdeauna m-am indragostit de barbati cu personalitati atat de puternice incat nici nu se punea problema sa reusesc sa-i schimb, chiar daca, prin absurd imi propuneam asta. Era un razboi pierdut din start, iar eu simt cand nu pot sa castig si o batalie… Dar daca l-as fi schimbat, nu ar mai fi fost omul de care ma indragostisem…

    1. :))) Uite ca la asta nu m-am gandit. Daca vacitim a inventat pe loc o a cincea categorie, tu te-ai regasit in toate. Frumos si raspunsul tau. :)
      Merci la fel, visez la asta. :)

  3. nu stiu in care categorie ma incadrez…..poate in nici una… sau poate un pic in toate!
    bancuri nu stiu sa zic…. nu am haz.
    in schimb am altceva. ii fac pe ceilalti sa rada…. pentru ca sunt bufon! fara sa vreau :D si am un ras care se ia… mai ceva ca gripa! :P
    apropo de comentariul la postarea precedenta…. Cand a trebuit sa ii povestesc unui coleg … intamplarea cu supranumele acelei persoane…. zau ca nu am reusit sa ii spun. ma pufnea un ras isteric… si nu puteam sa ii zic nimic, nici pe cuvinte …din cauza rasului =))
    in schimb radea colegul de rasul meu :)))))
    ceva de genul asta :
    http://www.youtube.com/watch?v=ggJKkIBJY2Q

    1. Desigur ca am remarcat, ai mult umor, esti super funny, dar ai dreptate, nu te pot incadra la o categorie anume. Esti o persoana tonica, vesela, din ce-mi povestesti si tu…

  4. Nice- eu zic ca te-ai subapreciat, eu cred doar ca in momentele astea nu ai starea sufleteasca sa ai simtul umorului dar sunt sigura ca si tu ai facut si ii faci pe ceilalti sa rada
    pentru mine conteaza ca partenerul de viata sa aiba simtul umorului, sa ma faca sa rad sau sa rada la glumitele mele

    1. Nu prea obisnuiesc sa ma subapreciez, de obicei pun verdictul corect. Mai ales cand vine vorba de persoana mea. :))) :(
      Din ce categorie ti-ar placea sa faca parte? Deradere, depreciere, debordant sau sarcastic?

      1. Nice, nu stiu catre cine era adresat comentariul….eu sigur nu te mint :P
        si sigur pe mine nu m-ai intrebat cand e meciul stelei.

        dar iti spun oricum: steau joaca maine de la ora 20:30 :d

      2. Nice, imi pare tare rau….nu mi-a aparut nimic pe mess in ultima ora si un pic..si nimic legat de meciul stelei.

        Imi cer scuze :) …sincer

        Rectific acum situatia: steaua joaca maine cu rapid in campionat de la ora 20:3- si joi, tot cu rapid, in cupa romaniei, de la ora 20:45 :)

        Sper ca m-am revansat :d

  5. Eu ma situez in categoria 3. Sunt spontana dar am talent si la a spune bancuri sau a povesti lucruri funny . :)
    Nice, n-ar trebui sa ai oroare de oamenii care spun bancuri. Pe langa umorul deosebit ( pt ca un om care spune un banc la un moment dat poate interpreta si voci, personaje din banc etc.) acesti oameni demonstreaza si o memorie buna. Nu oricine retine bancuri citite doar o data sau auzite de la terte persoane. :) Sa zicem ca nu oricine are talentul/hazul de a spune bancuri.

    P.S.: Articolele din ultima vreme au fost foarte bune . Felicitari sincere! :)

    1. Ei, am exagerat eu, ma gandeam la emisiunile alea de pe Prima tv (parca) cu concursuri de bancuri. Sunt constienta ca si asta e un talent, esti practic un mic actor in acest caz, dar prefer spontaneitatea. :)
      Cred ca umorul debordant e cel mai cautat, cel mai apreciat la o persoana, te individez ca esti fericita lui posesoare. :) :P
      Merci mult. :)

  6. @Nice : da, asa este- daca l-ai fi schimbat, presupunand prin absurd ca ai fi reusit asta, intr-adevar nu ar mai fi fost omul de care te-ai fi indragostit :)

    Dar in cazul meu, altfel stau lucrurile. Sunt un om foarte, foarte calm si care de obicei nu replica la acuze sau injurii. Insa, intotdeauna tac si fac asa cum consider eu.Imi ajunge personalitatea mea, dar…eu zic ca acele persoane care vor sa modifice, dupa cum spuneai si tu, nu iubesc cu adevarat, ci vor sa profite de celalalt sau sa se razbune, eventual:)

    1. Ma refeream ca ma minti cand spui ca nu te-ai suparat pe mine. :(
      Astfel de relatii nu au mari sanse de izbanda, in final, cel slab gaseste resursele necesare pentru a se elibera de sub dictatura celui aparent puternic.

      1. Asa sa fie :)

        Revenind la cele de mai sus, apropo de ce scriai tu cum ca la final, chiar daca trec ani, cel in cauza reuseste sa gaseasca puterea sa se elibereze , pot adauga si eu: invinsii de azi pot fi invingatorii de maine.

        Prin urmare sa speram ca ne vine si noua randul :)

  7. Debordantul si sarcasticul ma caracterizeaza, dar n-as spune ca pot delimita… Rad ca nebuna. Rad cand este vremea de ras, rad cand trebuie sa trec peste ceva mai dificil, rad dupa ce vad ceva ce este greu sufletului meu sa suporte. Rad pentru ca ma scoate din ale mele si ma indeparteaza de efectele cauzelor urate (!). Rad pentru ca as putea plange si n-as mai fi eu. Rad ca sa nu par slaba. Rad ca pot; rad ca vreau. Dar se poate intampla ca din aceleasi motive sa plang si mai apoi sa rad sau invers. Pare ciudat ca un om sa rada prea mult, dar nu sunt chiar asa. Sunt zapacita, dar nu rad ca proasta :))) Rad ca desteapta, bineinteles. Ma bucura acest subiect, tot asa cum m-a incantat cel cu ceaiul. Totul este in continua miscare la tine. Eu…, mie mi-e greu sa ma documentez asa cum faci tu si de aceea admir pasiunea ta, munca si placerea de a face lucrurile frumoase, corecte.
    Noapte buna, din nou, Nice. :)

    1. Pai daca viata iti ofera motive de veselie non stop…ar fi culmea sa nu profiti sa te simti bine, sa razi din tot sufletul. :)
      Sunt anumite subiecte pe care le tratez cu scopul de a invata lucruri noi, le pun pe blog pentru a le avea mereu la indemana. Mi-e mai usor decat sa stau sa caut pe net tot timpul. Si mi-e cam jena sa va tot agasez cu problemele mele sentimentale, sa ma tot lamentez si sa va beneficiez de serviciile voastre psihologice gratuite. E diversitate, asa cum iti place tie. :)))

  8. P.S. Imi place sa ascult bancuri, dar nu prea mult timp pentru ca ma plictisesc. Nu tin minte niciodata un banc si nu pot reproduce niciunul din carticele sau de pe net. Deci, nu plictisesc pe nimeni cu bancuri. Insa mai rad la cate unul, desi multe imi scapa, in sensul lor.
    Acum, chiar noapte buna.

  9. Râsul nu cred că te face să simţi că trăieşti… ci doar te inedispune şi te relaxează. Cu totul alte trăiri dau sentimentul de a trăi cu adevărat.

    Eu am un simţ al umorului pe care mulţi nu îl înţeleg. Mai ales că prefer umorul inteligent, acid, ironic… negru şi sec (de asta “ador” umorul englezesc :D ).
    Cam greu să găsesc oameni cu aceleaşi gusturi, dar cel puţin acasă, cu fratele meu, am pe cineva care mă înţelege. :lol:

    Cu prietenii e uşor, că mereu facem o şotie, ni se întâmplă ceva amuzant, face altcineva ceva de râs, şi se găseşte motiv.
    Ne tachinăm… dar la noi e şi altceva. Suntem genul de persoane care suntem cu bocancii în vieţile celorlalţi; şi ne place genul ăsta de apropiere. :D Ştim că o facem fără răutate. Dar avem şi unele limite.
    Şi în nici un caz un umor superficial, de luat în derâdere… ci împunsături.

    Umorul nu e aşa important, consider la oamenii din jur alte caracteristici importante.
    Poate la prieteni să zicem că ar conta cât de cât, dar la partener nu. Nici n-aş vrea un partener neserios, care ia totul în derâdere, sau prea acid, prea sarcastic; nici debordant, pentru asta pot să mă duc la stand-up comedy.

    1. “Umorul nu e aşa important, consider la oamenii din jur alte caracteristici importante.
      Poate la prieteni să zicem că ar conta cât de cât, dar la partener nu. Nici n-aş vrea un partener neserios, care ia totul în derâdere, sau prea acid, prea sarcastic; nici debordant, pentru asta pot să mă duc la stand-up comedy.”

      Agree cu Diana (dar pus la feminin) :mrgreen:

    2. :)))) M-ai convins cu ultima fraza, chiar imi place umorul tau. :) Si e destul de evident, nu cred ca exista cineva care sa nu-l sesizeze. :P
      Care sunt acele trairi pe care le consideri tu capabile sa te faca sa simti ca traiesti cu adevarat?

  10. Pentru fete e foarte important sa aibe tipi cu umor pe langa ele.. Pe majoritatea le auzi ca vor (printre altele de baza) SI: “SA AIBA UMOR DOMNE!” Vad/aud asta atat de des incat mai ca-mi vine sa zic: da ia-ti femeie un bufon/clovn.. e plin de umor si te va face sa razi non stop.

    Newsflash pentru voi.. si noua ne mai plac tipele cu calitatea asta.. dar daca tu n-o ai, nu pune treaba asta ca o prioritate high. Pana la urma nu suntem bufonul cuiva sa tot facem pe cineva sa rada.. iar cealalta persoana sa tot stea mai….serioas/a.

    Din alea 4. That’s for me: Umorul sarcastic :mrgreen: (desi nu e ceva foarte general.. pot sa ma adaptez si la altele)

    1. “Sunt capabile sa povesteasca intimitatile unui prieten fara nicio jena, doar pentru a starni admiratia unui alt prieten. Si pentru a iesi in evidenta…” – desi la asta pot da “erase”

    2. Oho, Lusio, ce aparitie! :) :) :) Parca a trecut o vesnicie de cand nu ne-am mai conversat pe blog. :( :( Sa nu-mi spui ca iar muncesti mult? :P
      Foarte buna remarca ta, o sa tin cont de ea de acum inainte. N-o sa-mi mai doresc un barbat spontan de vreme ce eu nu posed calitatea asta. Cat despre simtul umorului…ma lipsesc si de el, ma multumesc cu fidelitatea :))) Pana la urma asta e tot ce conteaza… Nu crezi? 8O

  11. Știi, Lusio, eu chiar apreciez un tip de-ăsta care să mă facă să râd pe bune, eu pe bune râd destul de rar, am un râs specific atunci când se declanșează fenomenul. Puțini sunt cei care reușesc. :P

    M-aș încadra în umor-derâdere – da, sunt simpatică, optimistă, de multe ori mă iau și pe mine în râs, însă pot fi și serioasă ( nici nu știți cât de ! ), însă vorbim acum de umor, nu ? :D Și mă mai caracterizează și umorul-sarcastic, nu dus la extreme, darrr … sunt foarte bună la ironizat. :) Așa, cu răutate, hard. :P

      1. N-ați remarcat-o pentru că am nevoie de cineva cu care să fiu rea … :)) Dar ironiile, la unele articole, cred că sunt evidente ( mai ales la cele mai vechi, când criticam bărbații și femeile tot așa, cu simpatie :D ). Îți dau un exemplu de la școală, că e cel mai recent: mi-am pus-o pe una în cârcă pentru că nu suportă să fie corectată la ora de engleză, și mă dușmănește, se uită cu dispreț la mine, eu nu suport chestii din astea. Dar în loc să fiu bună în continuare, îi răspund mereu în doi peri, îi zâmbesc sarcastic și îi întorc spatele. Ăsta-i un exemplu :P

      2. A, pai in cazul asta sunt total de acord cu atitudinea ta, a fi bun inseamna uneori a fi luat de prost. Si cine-si doreste asta? :(
        Nici eu nu reusesc sa fiu buna cand celalalt e rau.

  12. Nice, apropo de schimbat istoria, uite aici o melodia care imi place foarte mult si care are legatura cu istoria refacerii vietii personale:

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=GUpOiW3GCj8&fs=1&hl=ro_RO]

  13. Hm depinde de situatie si de persoana…ma adaptez usor oricarui tip de umor…si recunosc ca le-am ”utilizat” pe toate in parte…insa cea mai mare parte a timpului tind sa cred ca ma incadrez la umorul debordant…
    Insa, acuma de exemplu nu ma simt in nici o categorie…mai degraba pe langa aceste categorii si umor (nu am nici o stare specifica) ;))
    Insa totimpu imi place sa zambesc si sa vad persoane care (imi) zambesc, ma binedispune. Asta ce cateforie ar fi ? :-?

      1. E inca “tinerica” :mrgreen: NU doar tanara :lol: d-aia are motive si o viata frumoasa :)

        Peste ani cand o vor lovi si pe ea N greutati.. n-o sa mai fie atat de ZAMBAREATA :mrgreen: ( cred.. mna m-am dat exemplu si pe mine, care ranjeam cand eram mai mic.. ranjeam chiar tamp uneori :lol: Acum, de multe ori, sunt in lumea mea, eu si gandurile mele/problemele mele.. De unde naiba atatea motive de ranjit/zambit ?;)) )

      2. Nu stiu ce sa zic, poate asa e firea ei, eu nici cand eram o adolescenta fara griji nu radeam din orice, nu eram mereu cu zambetul pe buze. Mai avea si momente de seriozitate, chiar de visare, de meditatie. Nu prea poti sa razi non stop cand iti pui mii de intrebari, cand cauti explicatii si raspunsuri pentru lucrurile din jurul tau, viata, lume, oameni, trecut si viitor.
        Cat despre prezent…mai bine ma abtin. :P

      3. Cam asa ceva…:)) si Lusio nu neaparat…oricine are probleme chiar daca e la scoala, insa asa imi place sa fiu ;))) dar iti imaginezi ca nu sunt chiar non-stop asa…

  14. Vad ca nu te-ai saturat de ras… asa ca iti prescriu un panaceu foarte greu de digerat de oraganismul gingas al unei tinere domnisoare, tratamentul consta in vizionarea filmului “How high” , pentru a nu aparea efecte adversa cum ar fi necontrolarea problemelor fiziologice de mictiune sau defecatie(ca in popor se zice ca razi de faci pe tine), este recomandat sa iei medicamentul in portii mici cu pauze de 80 de secunde intre scenele de extrema actiune.
    Aveti grija daca nu respectati prescriptia rasul in exces poate cauza moartea, daca totusi se intampla sa intrati in starea spirituala de deces, recomandarea mea este sa nu va prezentati imediat medicului ci preotului…

  15. nu ai pic de unor??…nu se poate :P:P..sunt sigur ca si tu ii faci pe cei din jurul tau sa rada, toata lumea o face, eu cred ca ma incadrez in “categoria” 4..dar si in celelante uneori :D…depinde de inprejurari :D

  16. Nu sunt genul care sa glumeasca prea des, desi imi plac si mie bancurile, snoavele, calambururile (mai spun si eu din cand in cand). Imi place, totusi, sa cred ca am simtul umorului, fiindca stiu ca acei oameni sunt apreciati in lume.

  17. foarte important, la cat ne supara viata uneori – ce ne-am face fara umor? ;)
    oamenii lipsiti de umor sunt foarte greoi…
    adepta a umorului debordant… uneori si a umorului sarcastic, cand nu pot altfel sa-i fac sa inteleaga pe unii unele lucruri :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *