Articolul 500 – Retragerea in glorie?

Acum, ca tot am ajuns blogger mare, imi ramane un singur lucru de facut: sa ma retrag in glorie. Conform unor domni trecuti de prima tinerete, pe care i-am auzit intamplator vineri in parc, discutand pe o banca, numai prostii si disperatii se agata cu dintii de activitatea care i-a propulsat in varf chiar daca vad ca lucrurile nu mai merg ca altadata, ca mai degraba involueaza decat evolueaza. Intr-un cuvant, ca nu mai sunt ce au fost candva. Si eu m-am gandit deseori la acest subiect, dar nu am putut ajunge la o concluzie, cum ar trebui sa procedeze un artist (care poate fi cantaret, balerin, sculptor, pictor, scriitor) sau un sportiv (fie ca este fotbalist, atlet, gimnast), sa se retraga in momentul cand cariera sa atinge apogeul, cand lumea il adora, cand castiga foarte multi bani, cand devine celebru, iar numele lui este pe buzele tuturor sau cand timpul trece peste el, isi pierde inspiratia (daca e artist), forma (daca e sportiv), cand observa ca randamentul sau scade pe zi ce trece iar succesul sau a apus demult? Pentru ca in prima situatie ar avea numai de castigat, daca esti pe val si iti anunti retragerea cu surle si trambite, atunci lumea te va regreta o eternitate, in schimb, daca te incapatanezi sa ramai pana la sfarsit, oamenii se vor intreba: dar asta nu mai pleaca odata, nu vede ca nu mai poate, ca e terminat? Si, inevitabil, te vor eticheta drept penibil. Si, poate ca nimic nu e mai dureros decat sa vezi ca nu mai reprezinti nimic acolo unde candva erai totul.

Ce ar trebui sa faca cineva al carui blog a more »

Share

Cum am ajuns blogger mare

Hater = a person that simply cannot be happy for another person’s success. So rather than be happy they make a point of exposing a flaw in that person. 

Poate cel mai important castig al romanilor la Revolutie a fost libertatea cuvantului, dreptul de a-si exprima opiniile oriunde, oricand si despre orice considera necesar. Nu iti convin masurile luate de guvern sau de presedintele tarii, iesi in piata si dai cu huo, nu iti plac ingradirile parintilor sau cerintele profesorilor, acum le poti spune in fata tot ce crezi despre ei. Nu esti de acord cu modul in care cineva scrie pe un blog, intri si-l desfiintezi. Pentru ca, nu-i asa, am dobandit exact ce ne doream cel mai tare, ce stim si ce ne place cel mai mult sa facem: sa carcotim, sa-i criticam pe ceilalti, sa le cautam nod in papura, sa-i judecam si sa-i acuzam si de ce nu, chiar sa-i jignim. Ca doar de asta e democratie! Si, acum, ca bezna in care ne aruncasera comunistii s-a risipit, avem pana si dreptul de a vorbi fara a gandi! Justificabil, prea am tacut mult, nu?

Pana sa apara el ma simteam mica si neinsemnata. Imi imaginam ca haterii sunt apanajul bloggerilor A-list si chiar ma gandeam cu mahnire ca nu am asa ceva in ograda, ca nu sunt suficient de importanta pentru ei. Insa, de undeva din neant, more »

Share

Nopti de mai

Am deschis larg fereastra… Sub clar de luna, imbatata de parfumul suav al teilor batrani, ascult pentru o clipa soaptele mangaietoare ale vantului hoinar. Ma dezmiarda cu vorbe dulci, imi alunga temerile si alina ranile din suflet. Amintirile, acum atat de vii, ma tulbura si ma infioara. E prima data cand realizez cat de mult le iubesc. Pentru ca sunt vrajite, desprinse din povesti. Pentru ca poarta atata mister in ele, atata dragoste si atata dor… Sunt noptile mele de pasiune, de implinire si speranta. Cu cirese la urechi si cupe mari de capsuni cu frisca, cu adieri racoroase si inimi batand nebuneste de atata dragoste, noptile de mai sunt magice, inegalabile.

Nici celelalte nu sunt lipsite de farmec, noptile incendiare de iulie petrecute la malul marii, pe terase sau in discoteci, cu multa voie buna si gheata in pahare more »

Share

Cum am ajuns scorpie pe facebook

 

Ei bine da, dupa ce am fost infractor intr-unul din hipermarketurile bucurestene, mai nou, am devenit scorpie pe facebook, si nu oriunde, ci pe cel mai titrat grup de acolo, “Dependent De Fotografie”. Se pare ca nu ma potolesc, imi place sa traiesc periculos, sa creez panica, stres si tensiuni nedorite printre membrii unei comunitati linistite.

Sa fie de vina, oare, simtul umorului ceva mai ciudat din dotare, care in loc sa aduca zambetul pe chipul omului, il crispeaza si il indurereaza profund? Am realizat ca, in loc de amuzanta, deseori am fost catalogata drept malitioasa. De aceea, incerc sa ma abtin de la a face glumite sau simple observatii, chiar si in rarele porniri pe care le am in acest sens. Pentru ca stiu ca omenii sunt sensibili si chiar si atunci cand esti bine intentionat, risti sa fii neinteles, iar persoana respectiva sa perceapa remarcile tale nevinovate drept rautati gratuite. Asa cum a fost cazul zilele trecute…

Inainte de a va relata patania in urma careia am fost incoronata scorpia de serviciu a facebook-ului, mala mujer, mastera cea rea, regina cu inima de piatra, vreau sa clarific un aspect important. Activitatea mea pe facebook e more »

Share

Cu bus-ul turistic prin Bucuresti

Mi-am dorit o plimbare cu autobuzul turistic supraetajat din clipa in care am vazut unul pentru prima data in viata in capitala Belgiei, Bruxelles. Atunci mi s-a parut foarte scump un tur al orasului (costa cca 19 euro) si am renuntat pentru ca mai apoi sa regret amarnic. In Barcelona am stat doar o singura zi, eram cu un grup si cu propriul nostru autocar, astfel incat nu s-a pus problema sa-l folosim. Si iar mi-a parut rau ca am ratat sansa. A treia oara a fost cu noroc. De data asta, il aveam chiar langa mine, in orasul meu natal, si m-am gandit sa profit de el pentru a admira capitala Romaniei de la inaltime. In plus, aveam un al doilea scop bine definit. Trebuia sa ajung undeva, la un more »

Share

Avantaje sufletesti sau materiale?

A trecut si examenul, dar nu mai vreau inca un articol pe acelasi subiect. O sa va povestesc altadata despre el, cat de curand. Dar ca sa nu mai existe niciun dubiu, a fost un adevarat fiasco. Explicatiile de rigoare cu alta ocazie.

Cum aseara am adormit foarte devreme, in jur de ora 21:00, dimineata m-am trezit fresh si avida de noutati din online. Pentru o informare exhaustiva am intrat pe facebook unde mi-a atras atentia titlul unui articol. L-am citit, am vazut si comentariile si pentru a mia oara am fost intrigata de discrepanta uriasa dintre felul cum gandesc altii si modul cum percep eu…viata pana la urma.

Mi-a amintit brusc de o relatie din trecut. Un tip care imi cumpara tot ce doream, more »

Share

Ma pregatesc de examen

Nu va speriati, nu va parasesc pentru o intreaga saptamana. Doar ca…

Ieri seara imi faceam inca planuri pentru minivacanta de 1 mai. Visam la soare, distractie, libertate, fotografii. Ma gandeam cat de norocoasa pot fi ca am aceste zile la dispozitie pentru a ma mai linsti si odihni. Planificasem o plimbare prin unul din cele mai renumite locuri din oras. Totul s-a naruit intr-o clipa. In jur de ora 19 am primit o veste incredibila more »

Share

Cu Nice pe urmele trofeului Europa League

Later edit: In stanga sus am creat un nou poll. Va invit sa va votati echipa preferata!

Visam la acest trofeu inca de acum 6-7 ani cand Steaua juca in Cupa Uefa si ajungea pana in semifinala competitiei. Imi doream enorm ca o echipa romanesca sa-l castige. Si cum se intampla de obicei in povesti, dar si in viata reala, daca Mohamed nu se duce la munte, vine muntele la Mahomed. Minunea s-a petrecut chiar anul acesta, trofeul Europa League poate fi admirat in diferite locatii din Bucuresti pana cand, una din echipele spaniole Atletico Madrid si Athletic Bilbao va intra, in urma finalei desfasurate pe 9 mai, in posesia sa.

Cand l-am auzit joi la televizor pe primarul capitalei ca ne invita in intervalul 27-29 aprilie la National Arena pentru a admira Cupa UEFA Europa League, am stiut ca e sansa mea de a vedea trofeul live. Imi imaginam, in naivitatea mea, ca voi patrunde si in incinta stadionului pentru o sesiune de fotografii. N-a fost sa fie, noi nu stim sa ne valorificam obiectivele, accesul in stadion, pentru a fi vizitat este strict interzis. Dar macar am vazut cupa expusa si am fotografiat-o. Iata pe scurt filmul evenimentelor:

Intrarea se face exclusiv dinspre strada Maior Coravu more »

Share

Cires japonez

“Eu nu am prieteni, deci mi-am facut din mintea mea prieten/Eu nu am dusmani, deci mi-am facut din delasare dusman”  Samurai anonim, sec XIV


Prunus serrulata sau ciresul japonez de mai sus este, probabil, cel mai celebru si totodata cel mai indragit arbore decorativ din Bucuresti. Lumea vine sa se relaxeze pe bancuta situata chiar sub coroana sa larga, sa se bucure de linistea din jur si sa priveasca ore intregi cum crengile se arcuiesc lenese spre pamant sub bogatia florilor sale roz. Sakura simbolizeaza in Japonia natura efemera a vietii, iar asupra mea, frumusetea sa fara seaman a avut un impact neasteptat.

Am vazut-o pe viu, pentru prima data in viata, saptamana trecuta, intr-o zi ploioasa de aprilie. Si, inevitabil, asa cum s-a intamplat si cu ceilalti, m-am indragostit iremediabil de floarea de cires. Cum nu-mi puteam lua ochii de la ea, i-am facut peste 100 de fotografii. more »

Share

Litoralul romanesc sau cel bulgaresc?

Pe vremea parintilor si bunicilor mei, de 1 mai tot romanul iesea la picnic, la padure. Eu am prins traditia cu marea. Fie mergeam la Costinesti, fie la Neptun sau Mamaia. In functie de posibilitati. Mai nou, lumea s-a orientat spre Albena, Sunny Beach sau Nisipurile de Aur.

In ultimul timp, mai precis de la venirea primaverii, parca traiesc o (mini) vacanta perpetua. Sa va explic (pe scurt) noul concept. :biggrin:

Nu mai e niciun secret pentru nimeni ca imi detest actualul job si locul de munca. Pentru cei mai multi dintre voi, serviciul/facultatea/liceul reprezinta un loc de vis. Pentru mine insa, este exact invers, un adevarat cosmar. Ce-si poate dori un angajat nefericit? Un concediu sau un alt job. Cum un alt job mi-e inaccesibil momentan, va trebui sa ma multumesc cu more »

Share