Sa ne imaginam ca omul de pe stanca alege sa faca un pas inainte, cum ati defini in acest caz actul sau, curaj sau lasitate?
Standing On The Edge Of The World
Sa ne imaginam ca omul de pe stanca alege sa faca un pas inainte, cum ati defini in acest caz actul sau, curaj sau lasitate?
Daredevil.
pai depinde!!!! de circumstante…si motive!!
poate fi curaj, lasitate si inconstienta!!
tu cum il definesti?
Angel, iti va raspunde Schopenhauer in locul meu: “Viata intreaga este o lupta, nici un pas inainte nu se face fara greutate. Adevarata placere a veitii este biruirea greutatilor.”
atunci … si eu as face un pas inainte!!! in acea fotografie!!! ca sa ii dau dreptate lui nenea !! oricum…. de altfel..nu am nimic de pierdut !!! deci cum ma consideri???
In acest caz, un pas inainte inseamna de fapt unul inapoi.
de ce???…. nu e inapoi…. e inainte, doar ca e foarte accelerat(nu tot acolo ajungi?? singura diferenta ca esti anticipat!! si tre sa stai sa astepti pana se deschide poarta!!) =)) =))
Ai nevoie de o doza intreaga de curaj pentru a-ti pune capat zilelor.
Sau de nebunie.
Prostie!
Multi spun ca vor sa-si ia viata, dar cine are curaj sa o faca. Unul curajos? Sau unul destul de las care se lasa doborat de probleme in loc sa se gandeasca ca totul e trecator?
“in loc sa se gandeasca ca totul e trecator?”….
daca stai sa te gandesti…. in viata totul e trecator! atat raul… cat si binele. Iar daca binele e trecator, ce urmeaza?
in orice caz se aplica zicala”Viata ne f–e pe toti” .. atunci e mai normal sa o f–em noi!!
Cand se zice “problemele trec”… da trec, pentru a face loc altor probleme!!.. cum o dai…tot acolo iesi! ;)
Curios, cum nimeni nu se gandeste!!
Curajul sau nebunia… e cam acelasi lucru cand e vorba de extreme! in amandoua cazuri,lipseste logica!
Eu as zice ca iti trebuie atat curaj sa-ti infrangi instinctul de conservare , incat ai depasi cu mult granita sanatatii mintale .
Dar nu ecazul pozei de fata . Ea exprima mai mult liniste decat angoase existentiale..
Este si parerea mea. Ai dreptate si in privinta sentimentului transmis de poza, dar mi-a placut prea mult ca sa nu o pun pe blog si sa nu-i dau o alta interpretare. :)
M-au intrigat mereu persoanele care au recurs la asemenea gesturi disperate, nu reusesc sa inteleg cum functioneaza mecanismele mintii unui sinucigas sau ale unui ucigas.
Ce minte neastamparata , te admir din ce in ce mai mult pentru sinceritate !(blush!)
“…mecanismele mintii unui sinucigas sau ale unui ucigas.” Ai observat bine caci amandoi sint in stare de orice. Suicidul sau homicidul sint actiuni extreme.Cine comite homicid isi poate lua viata lesne . E complicat rau…si e o tema interesanta !
Asa de interesanta ca nu am vazut-o mai nicaieri abordata.
Cel mai mult ma uimesc omenii care isi ies complet din minti intr-o fractiune de secunda si sunt capabili de crima. Si toti cei din jur ii caracterizeaza ca fiind niste persoane extraordinare, calme, cu un comportament ireprosabil. Uite un caz care m-a tulburat la timpul lui: un barbat,sot si tata, descris ca fiind perfect, iubitor, ideal, se intoarce sfasiat de dorul fiintelor iubite(sotie si fetita) din Italia, incarcat cu cadouri, dar soc, in loc sa le imbratiseze le omoara. Cine poate explica asta?
Iti dau un raspuns :
” Dumnezeu isi face lucrarile prin oameni..”
( ai rabdare un pic…)
nu orice pas, inainte facut, ne poarta cu adevarat spre directia inainte… este posibil sa fim oricand, dezorintati si cu spatele indreptati spre adevarata directie de inaintare…
daca as fi cel din imagine… sigur as dori nebuneste sa ma intorc… si asta nu as cataloga nicicum drept lasitate… ci un adevarat act de curaj…
cosbuc spunea.. o lupta-i viata… deci te lupta… si mai apoi… doar lasi se-ngrozesc de ea…
nu… nu noi ne-am daruit singuri viata… deci nu avem dreptul sa ne-o curmam singuri… ci unica datorie ne este ramasa, ca sa o traim frumos… asa… ca in miez de zi. cand nu vrem si nu putem sa ascundem nimic… chiar daca de multe ori, din trairea vietii. nu a ramas decat durere…
Pai depinde….ce e omul ala, femeie sau barbat?
Are vreo relevanta?
Oamenii care incearca sa se sinucida sunt cei mai orgoliosi oameni!!!
Ei nu accepta ca ei trebuie sa se schimbe… Ei sunt perfecti asa… lumea asta e cu susul in jos… asa ca mai bine isi baga picioarele in tot si se omoara.
@ Nice, din punctul meu de vedere are.
Sincer sa fiu, nici nu cred ca e om; cred ca e un copac acolo.
Nu conteaza, incearca te rog un exercitiu de imaginatie si raspunde la intrebare. :) Merci anticipat. :)
Curaj. Pentru daca ar fi fost las s-ar fi sinucis cu pastile.
:) Ma refeream la act in sine, nu la felul cum este el pus in practica. Dar daca tu vrei asa, iata: este sinuciderea o dovada de curaj sau de lasitate?
@ Nice, grea intrebare. Consider ca sinuciderea este un act de curaj, exceptând situatia in care te sinucizi pentru ca stii ca peste putin timp oricum vei muri, si intr-un mod mai dureros. Atunci iti faci viata mai usoara, cât ti-a mai ramas…E un pas pe care nu oricine il poate face. Unii sunt lasi si nu-si asuma parasirea vietii, desi ei oricum sunt morti, chiar daca par vii.
Important e sa traiesti fiecare clipa pâna la final. In felul asta te poti sinucide cu constiinta impacata.