Maxima zilei (XI) Toamna se numara…notele de zece

De ce ti-e frica nu scapi este un  proverb foarte adevarat, care m-a urmarit toata viata. Bineinteles exista si o explicatie destul de plauzibila, se pare ca am o minte puternica  :( , astfel incat gandurile mele sunt energii capabile sa atraga in realitate situatia pe care mi-am imaginat-o. Intr-o carte recomandata de vacitim mi-am gasit si caracterizarea perfecta:  “anxietatea intruchipata,  persoana incapabila sa se bucure de prezent”. Se spune ca e putin probabil ca un eveniment fericit sa apara pe fondul unei tensiuni mentinute aproape permanent, iar oamenii fericiti sunt predispusi la situatii placute. Dar cati dintre noi  reusim sa fim mereu senini ca o zi de vara, in care niciun norisor nu brazdeaza cerul gandurilor noastre?

Nu stiu  care este primul lucru care va vine voua in minte cand auziti cuvantul toamna. Eu ma gandesc instantaneu la scoala. Nu mi-a placut niciodata scoala, nici ca loc de socializare, nici ca loc de pregatire pentru viata, de acumulare de informatii, cunostinte. Mi-a placut la facultate pentru ca aveam o oarecare libertate si nu eram nevoita sa invat zilnic, sa fac teme, sa dau extemporale. Rutina din scoala generala si liceu ma ucidea lent, dar sigur.  Mi s-a parut plictisitor sa invat, asa ca nu mi-a placut aceasta activitate. Insa, vroiam doar note mari, meritate sau nu, nu prea conta, trebuia musai sa iau doar noua si zece. Evident ca nu se intampla asta, pentru ca, din nefericire, cineva a avut proasta inspiratie sa inventeze anumite stiinte exacte si,  mai apoi,  sa ne oblige pe noi sa le studiem. Nu am facut parte din acea categorie privilegiata de elevi care prindeau lectia din clasa, eu preferam sa visez la cai verzi pe pereti, la nemurirea sufletului, la viata de dincolo, la reincarnare, la orice mai putin sa dau atentie la ceea ce-mi era predat. Iar la facultate nici nu aveam timp sa respir, d-apai sa mai si gandesc si  sa procesez ceea ce mi se trasmitea, scriam la fiecare curs cate 12 pana la 14 pagini A4.  Dar cea mai mare oroare am avut-o de examene. Cand ma pregateam asiduu, pentru ca au existat si situatii cand nu invatam nimic,  aveam niste emotii cumplite, imposibil de controlat si mentinut la un nivel suportabil. Drept urmare le detestam, imi doream cu disperare sa termin sesiunea mai repede si sa scap de ele si de perioada de stres generata de acestea. Si ca un facut, blestemul examenelor ma urmareste si azi…

Daca de sustinerea examenelor nu sunt nici azi ocolita, se pare ca nici de primitul notelor nu scap asa usor. De curand m-am inscris pe un site de analiza, unde alti bloggeri au posibilitatea de a-ti examina blogul si a-l nota corespunzator. Evident ca in fiecare zi verific cu o nedisimulata curiozitate ce nota am mai primit pentru el. Pana acum review-urile au fost pozitive, i-au fost acordate trei  note de 9 si doua de 10, iar media este de 9,40. Sunt la inceput, entuziasmul este mare, probabil ma va tine pana in momentul cand prima nota de 4 isi va face simtita prezenta in catalogul virtual. :) Dar nu-mi bat capul prea tare, oricum de ce mi-e frica nu scap. :P

Care a fost/este  nota voastra preferata?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

97 de comentarii la “Maxima zilei (XI) Toamna se numara…notele de zece”

  1. hmmm … eu asociez notele (de 10 sau … nu!) cu vara, cu lunile iunie cind fie se termina anul scolar, fie se termina sesiunea.
    PS De ce nu apar comentariile mele pe blogul tau? De ce toate se duc automat la spam?

  2. Felicitari pentru note :)

    Nota mea preferata este 10 :) Uneori aveam mult de invatat pentru ele, sau aveam profesori care ma intimidau (profa de geografie care a fost spaima mea ) si chiar daca stiam, nu luam intotdeauna 10. Oricum, notele care mi-au placut cel mai mult, au fost acelea cand raspundeam de placere si primeam nota fara sa mai existe presiunea aceea ca esti ascultat, ca daca te intreaba ceva ce poate nu ai citit, etc . Tare dor imi este de scoala, mai ales de orele de literatura :D

    1. Orele de literatura au fost si preferatele mele. Acolo invatam cu mare placere, romana a fost materia mea adorata in timpul liceului. Am urmat un liceu teoretic, am fost la profil uman si aveam 10 ore de romana pe saptamana(aici am inclus si literatura universala si teoria literaturii). Cred ca proful de literatura universala ma placea putin, ca intr-o zi a ascultat intreaga clasa si a pus numai note de 3, dar pe mine m-a ignorat total. :) :P Pur si simplu nu inteleg de ce nu m-a ascultat si pe mine(trebuia sa citim o carte si nimeni nu avusese chef de ea, eu nici atat :mrgreen: ). La sfarsitul liceului ne-a oferit locuri de munca la hotelul lui…si acum regret ca nu m-am dus. :(

      1. Eu am fost profil real, deci eram innebunita de/cu orele de matematica si fizica. Nu mi-a placut deloc literatura. O consideram/consider foarte fastidioasa. Dar mna, fiecare cu ce-i place. :)

      2. Mie mi-a placut mult literatura si uram matematica si fizica.. Doamne ce ma mai plictiseau.. alaturi de chimie evident. :) Cand era de scos la tabla cateodata imi doream sa ies primul ca sa scap repede pentru restul orei.

      3. Aham, legea contrariilor care se atrag functioneaza si in cazul vostru(al tau si al Deliei), in timp ce tu esti de profil umanist, ea este o realista prin excelenta. :P Atat de diferiti, dar in esenta atat de asemanatori…

  3. S-ar putea să primești note mici de la unii, alții, din acea lipsă de activitate care generează și spargerea parolelor. Dar, fără a fi subiectivă, blogul tău/vostru e interesant, plăcut, mereu plin de imagini frumoase, articolele sunt mereu interesante. Deci, o notă de 4 nu trebuie să te întristeze.
    Mi se tot zice că dacă treci liceul fără un 4, nu l-ai făcut. Ei, na. Eu n-am avut note mici. Și, deși numai zece și nouă, nu pot spune că mereu au fost pe învățat. S_a nimerit de multe ori să-mi pună întrebările la care știam răspunsurile. Odată, uitasem complet să învăț o lecție la istorie. Și mi-am amintit cu o oră înainte, la desen. Nu aveam nici caietul, deci era perfect. Am împrumutat un caiet și am învățat, deoarece eram cea care știa mereu lecțiile de istorie. Și, pentru că nu se putea altfel, m-a ascultat. Și am știut lecția perfect. Așa că…
    Tot ce sper e să nu ne dea teste predictive. Le urăsc. :)

    1. Ada, si profesorii urasc testele predictive…cred. :))) Dar daca e musai…trebuie sa te executi, nu prea ai ce face.
      Nu cred ca tipii astia care-mi examineaza blogul se tin de prostii, ca se vede clar de la cine primesti nota si i-o poti intoarce si tu lui, in plus sunt oameni corecti, civilizati, parerile au fost exprimate ingrijit, de mult bun simt, au fost chiar si incurajari si urari de succes. Dar orice e posibil.
      In legatura cu notele tale mici, pai stai asa, abia esti la inceput, ai tot timpul lume sa le obtii. :)) Ceea ce evident nu-ti doresc. :) Tu oricum esti o fata de nota 10, cred ca toata lumea e de acord.

      1. Ada, pai care-i stresul, notele de la testele predictive nu se trec in catalog. Aceste teste se dau de forma, pentru a se vedea nivelul clasei, si sunt specifice claselor a V-a si a IX-a.

  4. cum bine puncta si coolnewz, notele de 10 sunt specifice inceputului de vara. ce poate fi mai frumos decat o insorita zi de iunie, cu flori, cirese, zambete si o nota de 10 la geografie sau istorie…imi amintesc ca mai obisnuiam sa asociez notele pozitive cu iernile pline de zapada, in special cu perioada premergatoare vacantei de Craciun…ps. apropo de sezoane, te invit sa citesti o balada superba dedicata micului “Luce”, venita pe versurile Seasons in the sun (Westlife).

    1. Merci mult de invitatie, o voi onora negresit. :)
      Nu stiu cum se facea ca eu mai mult la istorie obtineam note de 10. Eram mereu preferata profilor. :) :) Chiar si atunci cand nu invatam, ei tot 10 imi puneau. :))

  5. De ce ti-e frica nu scapi, asa ca cel mai bun impuls pe care trebuie sa-l ai e sa infrunti. Toti traim cu speranta ca daca fugim totul se va rezolva de la sine. Gresit! Trebuie sa infrunti si sa lupti! Si asta o spun din proprie experienta.

    Cat despre scoala… Cei mai frumosi ani au fost ce ai studentiei. Nu se compara cu ceilalti ani de scoala. Unii spun ca anii de liceu sunt cei mai frumosi. Eu vreau sa contrazic. :) A trebuit sa fac pauza 1 an, in sensul ca abia anul asta m-am inscris la master. Mi-e dor de fostii colegi, de unii profesori, mi-e dor de hlizeala care se provoca mereu in timpul cursurilor/seminariilor (si uite asa ma stiau toti profesorii, caci eu si inca 2 prietene eram capul rautatilor :lol:). Acum, la master, nu mai sunt atat de entuziasmata cum eram cand am inceput facultatea. De ce? Pentru ca stiu ca nu va fi la fel.

    1. Da, stiu ce trebuie sa fac, doar ca m-am saturat sa infrunt atatea examene…
      Vreau si eu putina liniste, stabilitate, siguranta. :(
      Si eu vreau sa-i contrazic pe cei care sustin ca liceul e cea mai frumoasa etapa a vietii. Nu mi-a placut nimic din acea perioada, nici colegii, nici profesorii(cu mici exceptii). In schimb in facultate… :) :) :)
      Multa bafta cu masterul. :) Eu nu l-am facut si nici nu intentionez.

  6. Vai mie mi-a placut scoala la nebunie, as vrea inca o data anii aia daca s-ar putea si am avut note mari dar si 1 pentru ca mereu sopteam colegilor sau ii lasam sa copieze, la noi exista spiritul de “team” din handbal si nu puteam sa-i las de caruta, fapt care a continuat chiar si in facultate. La un examen la SM chiar am facut si lucrarea mea si si pe a unui coleg handbalist, asta pe promisiunea ca va juca cat mai bine. Proful mi-a recunoscut scrisul, i-am explicat si … ne-a iertat. Chestia simpatica este ca in anul acela baietii au luat titlul! Deci s-a meritat.

    1. Da, e frumos atunci cand exista acel spirit pomenit de tine. Lipsa lui in cazul clasei mele din liceu constituie si motivul pentru care nu-mi aduc aminte cu drag de acea perioada. Noi nu am fost deloc uniti, ba chiar dezbinati as aprecia. Sau cu alte cuvinte, fiecare pentru el.

      1. Depinde de la un colectiv la altul, alte clase din liceu erau renumite pentru spiritul de team. Pe de alta parte, aproape toata lumea pe bloguri tinde sa idealizeze vremurile de altadata, toti isi aduc aminte cu placere de ceva, fie ca e vorba de perioada copilariei, de anii traiti in comunism, care multora le par acum absolut minunati, de tinerete, fostii iubiti sau precedentele locuri de munca. Lumea isi aminteste cu mare placere de trecut. Eu nu. Amintirile mele de suflet sunt doar cele din calatorii.

  7. Nota preferata…:-s pentru mine nu conteaza, atata timp cat am mediile peste 7 totul e ok.Materia preferata a fost psihologiea…si invatam de placere, pacat ca de anul acesta nu vom mai face…:D

  8. Toamna e un anotimp frumos . Eu sunt nascuta toamna si poate asta-i un motiv ( sau nu ) pentru care o ador efectiv ! Toamna inseamna pentru mine un nou inceput in fiecare an . Asa l-am perceput de cand eram in scoala . Toamna e anotimpul cel mai romantic ( dupa mine ) . Cu cele mai frumoase si nostalgice culori si nuante (ale frunzelor spre exemplu) .
    Uite aici cateva ganduri despre toamna : http://anacazacu.wordpress.com/2010/08/29/mireasma-de-dragoste/
    Cat despre note , evident mi-au placut numai cele de 10 ! :)

    1. Si le si obtineai mereu? :P Ca si mie imi placeau, dar degeba, ca tot 5 luam la mate. :( :( :(
      Si pentru mine toamna reprezinta un nou inceput, dar unul nedorit. Eu ador vara, adica vacanta! :mrgreen:

      1. Da . De cele mai multe ori , da . Asta ma motiva sa continui sa le obtin . Aveam impresia la un moment dat ca numai nota 10 exista . Pana mi-am bagat mintile in cap si le-am cunoscut si pe celelalte ! :)
        Am luat si eu 5 . N-am fost o tocilara . Invatam de placerea pe care o aveam exersandu-mi memoria . De pilda , dintr-o ambitie absolut nebuna , ca altfel nu pot s-o numesc , mi-a venit in liceu , in clasa a 12 a sa invat Luceafarul lui Eminescu . Profa de romana ( mentionez ca am facut liceu teoretic ) era diriginta clasei si ne spusese ca sa ne ambitioneze ca cine reuseste sa-l invete pe tot , cap coada, ia un 10 pe loc, fara drept de apel ! Evident ca am vrut sa vad daca pot . Si am putut :) sa-mi pun in cap colegii :) . Am impresionat-o pe “diriga” in asa fel incat a numit niste colege sa invete si el Luceafarul . Na…daca n-am avut de lucru :) . Le-am antrebat si lor memoria . :)
        E placut sa stii ca poti . Sa-ti testezi limitele . Sa stii de cat si de ce esti in stare .
        Cred ca cea mai mica nota pe care am luat-o in viata mea de elev/student a fost 4 . Deci se poate . :)

  9. Nota mea preferata depinde de materie… dar cine nu prefera nota 10? Deci nota 10 e preferata tuturor, dar ca sa o luam mai cu simt, ca nu se poate numai 10… atunci ma gandesc mai intai la materie…

    Cu toate ca am scapat de fizica si chimie, la materile astea ma bucuram cu o nota de la 5 in sus. Sa luam si materile mai principale cum ar fi romana unde prefer 8-le, la mate 7-le, la engleza neaparat 10, mor daca nu iau 10… la istorie 8-9, geografie la fel si la materiile de specialitate (de profil) ma multumesc cu 8, pe putin. :D

    Dar sincer sa fiu prefer 10-le toate, daca se poate. :D

    1. 10 era idealul, dar nu intotdeauna putea fi atins, asa ca nu prea ne faceam iluzii si ne multumeam si cu mai putin, doar sa trecem clasa, mai ales daca disciplinele se numeau mate, fizica si chimie. Da, ai dreptate, asa era si in clasa mea de liceu, majoritatea avem note bune la socio-umane si 5 sau sub 5 la cele de real. Pacat ca ne stricau media finala si nici nu ne foloseau la nimic. :P
      Noi in clasa a 11-a am scapat de chimie, dar mate si fizica am continuat sa studiem pana la terminarea liceului. :(
      Bun venit pe blog. :)

  10. Nota mea preferată cred că e 9, că rar merit 10. Desigur, nu mă supăr nici de un 10:))) Pot să spun cu certitudine însă că urăăăăsc nota 7. O urasc din suflet! Nu e nici bine, nici rău.. e 7. Nu am nici o reacţie când iau nota asta, nu îmi spune nimic. De 8 mă mai bucur, dar 7 mă lasă rece. 6 mă întristează iar 5 mă bucură, că tot timpu mă gândesc că putea fi 4 în loc de 5 şi examenul să fie picat. Sunt o ciudată uneori, I know:)))

  11. Am primit-o si o dau, la randul meu, mai departe …
    Mostra de gandire pozitiva
    Sunt recunoscator / recunoscatoare :
    Sotiei / sotului care sforaie toata noaptea,
    Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva !
    ……………………………………………………………………………..
    Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
    Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.
    ………………………………………………………………………………..
    Impozitelor pe care le platesc, pentru ca inseamna ca sunt angajat.
    ………………………………………………………………………………………………
    Murdariei de curatat dupa o petrecere,
    Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.
    …………………………………………………………………………………………
    Hainelor care sunt putin cam strimte,
    Pentru ca inseamna ca am destul de mincare.
    …………………………………………………………………………………………..
    Umbrei mele care ma insoteste la munca,
    Pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.
    …………………………………………………………………………………………….
    Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate,
    Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
    …………………………………………………………………………………………………
    Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud,
    Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.
    …………………………………………………………………………………………………
    Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
    Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un
    mijloc de transport.
    ……………………………………………………………………………………………..
    Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini,
    Pentru ca inseamna ca pot auzi.
    ……………………………………………………………………………………………..
    Gramezii de rufe de spalat si calcat,
    Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.
    ……………………………………………………………………………………………….
    Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
    Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.
    …………………………………………………………………………………………………
    Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
    Pentru ca inseamna ca sunt viu.
    …………………………………………………………………………………………………
    SI , IN SFARSIT, … pentru e-mail-uri,
    Deoarece inseamna ca am prieteni care se gandesc la mine.
    ………………………………………………………………………………………………..
    O zi frumoasa…si incercati sa ganditi pozitiv…doar avem atatea
    daruri… pe care le uitam, din pacate !

  12. facultatea am iubit-o, desi unele materii le-am invatat de musai dar oricum a fost cea mai frumoasa perioada din viata mea
    cui nu-i place nota 10? dar asta nu e usor de obtinut :)

    1. Mie-mi spui? Unii profesori, chiar daca stiam perfect, refuzau cu inversunare sa-mi dea nota maxima. Consider ca daca elevul merita, e bine sa-l notezi cu 10, fara sa stai prea mult pe ganduri. Iar investigatiile profului cu privire la gradul de pregatire al elevului nu dureaza prea mult, de obicei il cunoaste dupa fata, dupa gesturi, mimica, dupa primele cuvinte pe care acesta le rosteste.
      Eu nu am invatat niciodata ce nu mi-a placut. Nu am putut. :(

  13. Media notelor mele din clasa I pana la masterat este de aprox. 9, 50. Insa, nu am dorit si nu am cautat vreodata sa fiu primul sau sa obtin o anumita nota.
    Mi-am dorit sa stiu cat mai multe despre orice.
    Nu m-au interesat parerile altora, dar am tinut mereu cont de ele, daca erau intemeiate.
    Mereu tind in sus!

      1. Partea trista ca in Romania uneori nici cu note d-alea n-ajungi foarte departe :(.. Avem campioni pe la nush ce materii.. international.. si-am vazut ca unii se plangeau ca nu au bani sa mai participe prin lume (ca sa reprezinte ROMANIA).. ca la guvernul nostru.. deh.. “exista probleme mult mai importante de rezolvat”.. pentru brand avem sute de euro.

        si ca sa fac un misto la brand.. bang:
        http://sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-ash2/hs123.ash2/39509_136064469764734_100000835458174_158947_7872218_n.jpg

      2. Pai se ne mai aminteasca si ceva de vara, nu? Ca uite ce zice titul blogului. :P
        Nu-mi mai aduc aminte de bannerul cu baloane. :( :( O sa aleg un alt antet care sugereaza tomana, dar cand ma mut pe laptop(acolo am pastrate mai multe imagini).

  14. Recunosc ca pana in clasa a 8 a, am fost premianta clasei… La liceu, insa, lucrurile s-au schimbat… Am descoperit tigarile, rockul si gecile de piele, iar situatia s-a mai schimbat putin…
    Cu toate astea, pe la olimpiadele de Romana si Engleza tot m-am dus… de distractie, nu de alta :D

      1. Asta cu bun sau rau se mai aplica si la baieti.. dar daca asa esti.. ai o personalitate anume.. nu cred ca trebuie sa incepi sa te schimbi.. nimeni nu e bun la suflet si se face al ‘reacu peste noapte :P

        Eu apreciez persoanele asa cum sunt.. nu cum ar vrea sa para si le tratez la fel cum fac si ei/ele cu mine.

      2. Revin cu raspunsul promis. Si eu obisnuiesc sa raspund celorlati cu aceeasi moneda, sa-i tratez in functie de cum se poarta ei cu mine, dar cu masura. Niciodata nu voi face rau in mod premeditat, niciodata nu voi minti sau insela, nu voi fi cruda sau razbunatoare. Valorile mele par perimate in ziua de azi, in societatea actuala, dar oricat mi-as dori, nu pot prelua o alta personalitate. Ai dreptate, oamenii nu se schimba peste noapte, nu se schimba nici macar o viata.

  15. am urat matematica si am ajuns la mate-fizica … am iubit geografia … dar n-am invatat niciodata … era hobby-ul meu, aveam note mari la materia asta.

    am urat matematica si am facut management
    am urat matematica si acum lucrez cu cifre …
    viata nu este lipsita de simtul ironiei …
    7 era nota mea preferata la matematica :)

  16. @ Nice, tu ti-ai citit articolul? :-) “De ce ti-e frica nu scapi”, despre asta vorbeam….

    Pe de alta parte, nu inteleg despre ce vorbesti tu. Cum adica “nota preferata”???? Nota preferata e 10, normal. Dar cum intre dorinta si putinta a fost mereu o prapastie, ma multumeam si cu jumatate…

    1. Ce vrei sa spui, sunt singura persoana din Univers cu minte puternica, capabila sa atraga toate nazbatiile alea de ganduri negative si sa le transforme intr-o cumplita realitate? 8O :( :P

  17. Sunt mandra ca am terminat liceul cu 9,93 :) Am invatat cat de mult am putut in toti cei 12 ani de scoala si am tras mereu tare sa fiu printre primii. Parintii mei nu mi-au impus nimic si nici nu au stat dupa mine sa imi controleze temele sau sa ma asculte, pur si simplu am fost foarte constiincioasa si destul de orgolioasa, incat sa nu iau nici un 4 de cand ma stiu :lol:. Probleme am avut si eu in generala cu fizica, chimia, matematica… fericirea mea absoluta a fost in liceu cand am scapat de stiintele exacte 8->. Ceva imi spune ca o viata la fel de buna voi duce si in facultate. COMUNICAREA SA TRAIASCA! :lol:

Dă-i un răspuns lui Nice Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *