Articol inspirat dintr-un caz real.
Inteligenta unui individ se masoara in cantitatea de incertitudini pe care e capabil sa le suporte. Immanuel Kant
Sa ne imaginam ca iubitul/a, intr-o clipa de maxima sinceritate, va marturiseste ca este o persoana inconsecventa, instabila, ciudata, plina de toane si va da de inteles ca desi azi e totul roz si frumos in relatia voastra, maine, un naprasnic uragan ar putea zdruncina din temelii armonia dintre voi. Ca a realizat de curand ca este un alt om, iar firea lui schimbatoare il poate determina intr-o “buna” zi sa rupa orice legatura cu tine, sa nu-si mai doreasca sa te vada vreodata. Ca desi acum nu se pune problema de o despartire, viitorul ar putea aduce si asa ceva.
Suna ca un avertisment, un fel de prezicere(ca tot vorbeam de ele in precedentul articol). Omul te previne astfel, te pune in garda, ca sa stii exact cu cine ai de-a face si eventual sa iei masurile adecvate.
Care ar fi acestea in opinia voastra?
a). Sa fugi fara sa te mai uiti inapoi
b). Sa astepti macinat de temeri, umil si supus, mereu dispus sa-i faci pe plac, evitand comiterea si celei mai mici greseli, ca inevitabilul sa se produca
c). Sa ignori marturisirea, sa te prefaci ca nu s-a intamplat nimic, sa traiesti la maxim fiecare clipa alaturi de el.
As alege ultima varianta…desi nu prea auzi asa ceva,sa te previna si apoi sa se intample,te paraseste si fara vreun avertisment ;)
Sincer, si eu tot de ultima as fi tentata, dar prima imi pare mai inteleapta. Dar cum aproape niciodata nu facem ceea ce trebuie… :( :(
grea alegere :D depinde foarte mult de tine cum reactionezi cand esti pus intr-o asemenea postura, azi nefiind in cauza poti alege ceva dar peste catva timp cand te afli in acea situatie sa vezi altfel lucrurile, sa faci alta alegere
am fost pusa si eu intr-o asemenea situatie si am ignorat toate semnalele si am trait ce a fost de trait….asta a fost alegerea mea atunci ….azi poate as lua-o de la capat sau poate nu
O asemenea marturisire socanta te indeparteaza de persoana care ti s-a “confesat” atat de brutal. Habar nu am in ce masura as mai putea zambi fericita cand deasupra capului meu plutesc in permanenta norii negri ai incertitudinii. E aproape inevitabil sa nu-si puna amprenta asupra actiunilor celui care a fost avertizat. Mi se pare o recunoastere a faptului ca nu te iubeste si ca nu-i pasa de tine, ca nu da doi bani pe relatia voastra, ca ii esti indiferenta si ca orice ai face, oricat te-ai stradui tu sa fie bine, el tot se va satura si plictisi intr-o buna zi si te va parasi. Acum realizez ca prefer sa nu aflu, sa nu stiu ce ma asteapta, in mod cert nimic nu va mai fi la fel intre noi. Mi se pare culmea obrazniciei. Merci de asemenea sinceritate. :)))
depinde foarte mult de starea care o ai in acel moment :)
si ca sa fiu sincera pana la capat am crezut in puterea dragostei ….acum ce sa spun ca am fost naiva? ca putea fi viata mea altfel? cred ca toate aceste lucruri s-au intamplat cu un scop si daca asa am gandit atunci inseamna ca asta fost cea mai buna alegere
tu sa faci cum simti si crezi ca e bine pentru tine
Starea mea actuala e de maxima confuzie. De aceea am si apelat la ajutorul vostru. :) Nu stiu ce vreau, nu stiu daca mai vreau ceva. Aici e buba. Ca ma simt goala inside dupa o asemenea destainuire. Habar nu am ce este mai bine pentru mine. Pe termen lung, ma refer.
Parerea mea este sa-ti acorzi un ragaz si sa nu iei o decizie in pripa sub influenta discutiei pe care ati avut-o.
Se spune ca noaptea este un sfetnic bun, iar dimineata vei face ceea ce simti.
Fruntea sus Nice si asa cum spunea Garcia Marquez “Nu plânge pentru că s-a terminat, zâmbeşte pentru că s-a petrecut”.
noi nu iti putem spune ce sa faci si ce este mai bine pentru tine, tu poti insa invata din greselile sau intamplarile prin care am trecut noi sau sa traiesti propria experienta
Pe mine ma ajuta orice, chiar si simplu fapt ca va simt langa mine in astfel de momente este important, suportul vostru are efecte tamaduitoare. >:D<
ma bucur si imi doresc sa gasesti cea mai buna solutie pentru aceasta dilema
Incerc, nu promit nimic. :)))
Acum as alege sa fug, dar nu-s pusa in situatia asta. N-ar indrazni nimeni sa aiba aceasta clipa de sinceritate cu mine. Sunt convinsa. Dar daca s-ar intampla, iar dragostea mea pentru acel om este profunda, adevarata, as trai in continuare cu el, as savura fiecare clipa si, daca se va ajunge la momentul cand va pleca si-mi va replica ca m-a avertizat, nu m-as considera vinovata pentru decizie. M-as gandi ca nu ma merita, plus ca si-a netezit calea spre iesirea sigura si fara vinovatie din aceasta relatie. Sunt convinsa c-as alege sa ma simt bine. Daca stai cu teama ca ar pleca, aceasta se va repercuta in modul tau de a te exprima si va pleca sigur. :) Carpe diem!
Oh, ce-as mai fugi si eu. As fugi mancand pamantul. :)) Pentru ca doar asa m-as simti cel mai bine. ;) Deocamdata sunt in stare de soc, incerc sa ies din ea, dar ma deranjeaza cumplit si tupeul lui. De unde atata curaj la un barbat? Ha, ei erau cam lasi la fazele astea…
Asa credeam si eu pana mai ieri, ca dragostea mea e profunda si adevarata, dar dezvaluirea lui m-a pus serios pe ganduri… :) Nu cred ca va fi foarte afectat daca l-as parasi in acest moment. :))
Am vazut un film in care tipa este avertizata de tip ca intr-o zi se poate ca totul sa ia sfarsit intre ei. A doua zi dimineata tipa isi ia bagajele si pleaca din viata lui spunand ca ar avea doua variante sa plece acum chiar daca sufera sau sa ramana si sa sufere atunci.
Eu as pleca acum, pt ca pe masura ce trece timpul sentimentele devin mai puternice si implicit suferinta mai mare.
Asta cred ca doar in filme se intampla. :) :( E un exemplu bun, as vrea sa am puterea sa-l urmez. Problema e ca noi ne cunoastem de foarte multi ani, credeam ca suntem prieteni in primul rand, se pare ca m-am inselat. Si asta ma doare cel mai tare.
Am sa-ti dau un exemplu din viata mea ca sa intelegi cum percep barbatii prietenia cu femeia din viata lor.
Atunci cand mi-am permis sa le spun socrilor mei ce face copilul lor, dupa o perioada de 8 ani de asteptare ca sa-si revina, si cand el a fost luat la intrebari de catre ei mi-a spus ca i-am tradat prietenia ca el a avut mereu incredere in mine si a vorbit cu mine ca si cu cea mai buna prietena a lui.
Nice, te rog frumos sa tragi singura concluzia :)
:( :( :( Oh, genul asta de intamplare imi este extrem de familiara. Prespun ca asa reactioneaza toti barbatii cand se simt tradati. Sa nu-mi spui ca au inceput reprosurile, acuzele si certurile, ca s-a aratat extrem de dezamagit de tine si ca a pus capat relatiei?
Cu siguranță nu aș putea să ignor mărturisirea… m-ar măcina lucrul ăsta orice aș face.
Nu aș fugi. Dar cred că ruptura ar începe atunci.
Am trecut deja printr-o ruptură mult prea bruscă, și nu aș vrea încă una. Așa că mai bine terminăm într-un mod mai lin, acceptabil, înainte să se producă schimbarea.
Mi-e teama ca ai dreptate. Ruptura s-a produs, nimic nu va mai fi ca inainte. Taifunul nesigurantei imi banutuie sufletul indoit sub povara nelinistii si mahnirii. Nu stiu cum ar putea fi acceptabila despartirea de cineva care ti-a fost mereu alaturi, pe care l-ai considerat prietenul tau cel mai bun. Time will tell.
Nici o despărțire nu e acceptabilă.
Dar cred că nu se poate altfel când știi că te va durea deși vei ști dinainte, când știi că o să fii măcinat de acele gânduri…
Eu una sunt o persoană care se macină foarte mult de la persoane dragi și știu ce aș prefera.
În situația asta prefer o despărțire amiabilă, cât încă nu e nimic de reproșat și se poate încheia frumos, deși dureros, decât o despărțire bruscă, după o lungă perioadă de frământări. E poate și mai multă durere.
Iar o despărțire în timp e mai acceptabilă decât cea bruscă. Măcar într-un fel poți rămâne în relații de amiciție, de cunoștințe, care să se răcească ușor în timp, nu brusc într-o clipă în care de pildă îți puneai mii de iluzii.
Probabil asa se va intampla si in cazul nostru. Sunt de acord, despartirea in timp provoaca mai putina suferinta decat cea brusca.
De 5 ani, in orice caz era finalul. Consider ca 8 ani au fost mai mult decat suficienti sa stau cuminte si sa astept.
Ai asteptat 8 ani sa se schimbe? Esti foarte foarte rabdatoare, ca toate femeile indragostite de altfel. :(
Ceea ce nu te omoara te intareste, am incredere ca si tu esti o femeie puternica si vei astepta 1000 de ani, daca va fi nevoie.
Ce bine ma cunosti tu pe mine, chiar asa este. :) Trebuie sa fim puternice, nu avem de ales! :)
Eu cred ca Dumnezeu ii incearca doar pe cei puternici, deoarece doar ei pot duce.
Asa ca, multumeste-i Lui ca are incredere in tine :)
Imi place cum vezi tu partea plina a paharului, esti de admirat ca in ciuda tuturor dificultatilor adopti mereu o gandire pozitiva. :)
Cred că ultima. Pentru că aș vrea să mă bucur de ultimele momente. Și pentru că e în firea mea să uit, să las deoparte, să încerc să fie bine, prin evitarea tensiunilor. Așteptarea e dureroasă, umilința e enervantă și uneori depășește limitele.
Pai da, asa suntem noi femeile, am face orice sa fie bine, se pare ca ma intelegi perfect si ca avem reactii si sentimente asemanatoare. Nu stiu daca sunt ultimele momente, nu stiu ce simte el, partea mai proasta e ca nici el insusi nu stie. E trist ca nu stie cine e si ce vrea. In acest caz nu-mi ramane decat sa nu mai am pretentii si dorinte. Sa fiu indiferenta.
dar e greu să fii indiferentă față de cineva pentru care ai de fapt sentimente. Nu știu ce să zic… Fii indiferentă față de schimbări și tensiuni. Poate trece. Toți avem momente de deznădejde…
Bun sfat, voi fi indiferenta fata de evenimente, de situatii in general. Acum e mai mult decat o deznadejde, e un soi de cataclism declasat cu buna stiinta de catre cealalata parte implicata. Care vor fi consecintele? Vom vedea, va tin la curent. :) :P
ei,eu sper să am dreptate :P
Si eu! >:D<
Eu am trait pana de curand asa…azi era bine, maine se prabusea tot,in functie de toanele sale.
Am fost avertizata inca de la inceput ca orice e posibil, ca ziua de maine poate sa strearga totul ,fara nicio o alta urma ca ar fi existat in afara celeia lasate in sufletul meu.
El…un impacat cu gandul ca-mi spusese in ce ma bag.
Eu…o incapatanata,menita sa-si dovedeasca de una singura cum poate interactiona cu oamenii.
Si-am incercat si-am trecut prin toate fazele, am fost si umila si toleranta si tot s-a produs inevitabilul, am fost si dura,dar n-am fugit niciodata.Am dat acum si de ultima treapta…imi pasa prea putin ca sa-mi mai torturez sufletul si mintea cu intrebari legate de “noi”,daca existam in aceasta forma ca tot ce-avem e o relatie online si nimic mai mult. Prin urmare, habar n-am ce vine si nu ma grabesc sa aflu…fara planuri in aceasta a doua jumatate a “relatiei”noastre,desi sincer nu prea sunt sanse.Am facut mai tot ce tinea de mine.
Ma bucur ca in ciuda suferintei si a lunilor lungi de depresie,am invatat sa ma pretuiesc, sa nu ma mai incred asa usor si inca lucrez la a-mi pastra cumpatul cand ma indragostesc ca o nebuna si sunt in stare de orice numai sa nu fiu tratata cu superficialitate.
Iti multumesc din inima pentru sinceritatea care razbate acest comment. Am trait exact ce ai trait si tu, te inteleg perfect. Nu cu acest baiat, cu altul… As da si eu orice(ca si tine) sa-mi pastrez cumpatul cand ma indragostesc, stii cum se spune, follow your heart, but take your brain with you. Al meu se cam ratacea pe drum de obicei. :( :( Iar daca suntem tratate cu superficialitate e doar vina noastra. Le dam totul, iar ei profita si nici nu ne mai respecta. In asta rezida secretul.
Probabil ca asa e, desi mi se pare stupid : ))), Pt.mine a oferi cat mai mult cuiva e egal cu “te iubesc fraiere!nu vezi?”, afectiunea e ceva ce nu poate fi inselator,oricat de suspicios si reticent ai fi…nu stiu,mai tine si de simturi,daca ale lui sunt bolnave…n-ai ce-i face. Oricum ,stai departe de barbatii fecioara : ))) .
Poate ma repet, imi cer scuze ,am avut o mica problema cu netul,asa ca daca apare si alt raspuns selecteaza-l numai pe-asta.
Oh, da, sunt asa suspiciosi si neicrezatori, sunt in stare sa creada cea mai gogonata minciuna si sa ignore sau sa nu vada cel mai evident adevar.
Mereu ma intreb, ce-o fi in capul barbatilor? :)) Nu am intalnit pana acum Fecioare, mai mult Capricorni. :( Oricum, e bine de stiut si de evitat. :))
Inclin spre prima..
Hm, iata si parerea unui barbat. :) Cam radical, Lusio, nu crezi? :(
Nu-mi plac persoanele instabile.. schimbatoare ca vantul. Eu sunt exigent.. vorbim/spunem o treaba.. pai asa ramane.
Nu-mi plac toanele.. toane am si eu
nu vreau sa mai umple si altcineva cosul cu toane.
Eu vreau stabilitate.. echilibru, liniste. Am multe pe cap.. nu vreau psihic dezaxat.
La asta am visat si eu toata viata, la stabilitate. Parca imi citesti gandurile. 8O
Sau poate doar ne dorim aman2.. same shit
Scuze că mă bag :P Dar e greu să ai stabilitate. Sau să o găsești. Nu știu de ce, sunt foarte rari cei care sunt stabili și echilibrați. Pentru că nu își găsesc complementarul, adică unul exact la fel de echilibrat ca ei, se schimbă. Că, doar, nu avem toți aceleași „dezechilibre”. Nu are sens ce am zis…
Ai mare dreptate, eu pot afirma ca pana acum nu l-am gasit. Prin complementar inteleg acea persoana care sa-si doreasca sa mearga in aceeasi directie cu mine, care este compatibila cu valorile si cu convingerile mele, care ma intregeste din punct de vedere emotional, fizic, spiritual.
Eh lasa ca cica fetele vor drama.. vor telenovela.. alea alea. Prea mult bine va strica
De fapt stiu si fete care parea sa aibe tot binele si se pare ca li se urase cu el.
Da, asa mi-a zis si el, ca prea multa fericire nu-i buna, sa ma multumesc cu putina, in doze extrem de mici. :)) Eu nu vreau telenovele nici macar la tv. :( :( Nu le suport!
mai exista o varianta :))
Care? 8O
sunăm un prieten :))
:))) Pai da, ca aia cu intreaba publicul a fost deja utilizata. :))
sau fifty fifty :))
Bun ar fi un miliard de sarbatori :D
Vrabia(adica noi trei, tu, Ada si cu mine) malai viseaza…
Asta inseamna.. vrabiutele
Eu nu visez decat pe moment.. pe viitor caut si miliardul :) :)
)
( la 40 de ani tot ajung eu in Maldive
Imi place atitudinea ta, esti un invingator. Offf, in timp ce unii fac planuri pentru Maldive, altii nu viseaza decat sa mearga la…tara. :)) Ca acolo e liniste. :)) :((
Eu mereu am scopuri inalte.. problema e cand imi mai strica vreun ghinion tot ce construiesc, pentru ce m-am zbatut :(
Faza e ca nu renunt
Revin iar 
Si sa inchei cu ceva ce-mi place mult
“I’ve been beaten, I’ve been betrayed.. I’ve been as low as you can go.. I’ve been thru hell! But I will never back down.. I will always get back up.. I will Not Die!”
Asta numesc eu consecventa. Imi plac barbatii perseverenti, puternici, se pare ca tu esti unul dintre ei. Ai tot respectul si admiratia mea. Normal ca drumul e presarat cu ghinioane, nimic nu se obtine usor in viata, trebui sa lupti pana la capat, sa nu te lasi niciodata invins de greutati. :)
Cateodata sunt PREA MULTE si desi suntem barbati.. asta nu ne face roboti sau de fier sa stii ;) Avem si noi momente cand suntem la pamant. :)
Femeile nu trebuie sa creada ca barbatul e robot. Ce-i drept, da, noi trebuie sa fim mai tari, mai rezistenti, dar sa nu aveti pretentia la ALL THE TIME. Ca si voi suntem TOT OAMENI.. avem aceleasi stari si sentimente.
Unele fac greseala sa te creda slab sau ceva daca ai momente de slabiciune, de tristete mai mare (uneori cu motive solide).. ALOOO?! Suntem tot oameni.. shut the fuck up!
Barbatii pe care i-am intalnit eu(in offline), dar si unii din blogosfera par a avea o bucata de fier in loc de inima. Uneori imi fac impresia ca au luat drept bun indemnul lui Eminescu din celebra Glossa:
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.
Era o vorba gen:”Barbatii nu plang de fatza cu alte persoane.. dar o mai fac pe ascuns din cand in cand”
Or fi parut asa cu tine Nice.. ca sa nu para slabi.. dar iti spun eu ca nu’s chiar de fier ;)
Poate doar niste criminali in serie sunt insensibili, neafectati de nimic.
Daca tu zici… :( :(
De ce “:( :(” ? Speri la roboti ?
Nu, dimpotriva, nu suport robotii, vreau un barbat sensibil, care sa iubeasca, sa se emotioneze, sa aiba pasiuni, sa planga, sa rada, sa sufere, sa ii fie dor. Dor de mine. ;) :))
Dar ce ? Nu prea le e ?
Nu ii inteleg.. pari o persoana buna.. cu care ai ce discuta… glumesti, zambesti ( cred
). Deci mna…
Lusio, ultima data mi-a spus ca lui nu-i e dor de nimeni niciodata. :( :( :( Implicit nici de mine. :( :P Ce poti sa mai zici la asemenea marturisire? Nu-mi intelege pasiunea, zice ca bloggingul e pierdere de timp(bine, asa zice toata lumea din offline), dorinta de a cutreiera lumea, sunt multe care nu-i plac la mine, dar banuiesc ca nu mi le spune pe toate. Da, sunt tot ce vezi tu pe blog, plus alte multe pe care nu ai de unde sa le stii(si nici sa le banuiesti), dar tot nu e suficient. :)
@Lusio: Vezi, măi Lusică, bărbații ăștia, bărbații !!! Ce, credeai că doar femeile-s complicate și ”cu fițe” ?!
Deja începe să mă enerveze acest bărbat, Nice, pe bune. Poate îi ești tu lui recunoscătoare, dar no blogging, no love, no travelling, nu-i place nimic la tine … păi ce-i asta ?! Nu merită, Nice, nu merită dacă se comportă ca un tâmpit ! Deja nu mai pot, crede-mă :))
Miscelica.. om fi noi enigme fata.. dar voi sunteti super enigme
Recunosc.. se pare ca mai sunt barbati tampiti
Eu ma cred normal
Anca, crede-ma, e de departe cel mai bun barbat din cati am intalnit. Intre el si ceilalti e o diferenta ca de la Pamant la Soare. Vezi dara…am ales si eu raul cel mai mic. Si pana la urma, poate nu e el de vina, ce fete ai mai auzit tu cu pretentiile mele? Auzi la ea, Bora-Bora. :)) Si da, ii voi fi vesnic recunoascatoare. Pentru ca pe langa toate aceste defecte, are si multe calitati(pe care le ador). :)
Îmi vine greu să înghit asta, Nice, dar, desigur, tu știi. :) Mie nu mi se pare că ai pretenții. Bora-Bora ? Super ! Dacă tu ai pretenții, nu vrei să știi cum sunt eu … :)) Și nu, nu mă las la faze de-astea, trebuie să fie ori totul, ori nimic. Dacă nu îmi împărtășește pasiunea pentru călătorii și literatură sau muzică, poate să fie cel mai tare bărbat din lume. Pentru altele. Eu una pun mare preț pe câteva arii mari și aspirații, care ar trebui să fie comune. Deci nu, nu porni cu ideea că ai pretenții, te rog eu frumos. :)
Costinesti nu-ti mai place :( sau hai sa fiu mai bland.. macar Antalya
Nu am intalnit niciun barbat pana acum caruia sa-i placa la mare. Cica nu o suporta. E mai comod pe sofa la tv. :))) Iar Antalya e un paradis, normal ca vreau acolo! Nici nu se discuta. :( :(
A, si toti sunt nationalisti convinsi, unu nu vrea sa iasa din Romania, cica e de departe cea mai frumoasa tara din lume si oricum afara nu ai ce vedea, e plictiseala mare… Ce stradute romantice si inguste, ce ziduri romane, ce orase antice sau medievale, ce Londinium, ce Vindobona, ce Lutetia, ce Praga, ce Amsterdam, ce Sevilla, ce Bruges, Romania tata, aici ne-am nascut, aici murim. :)))
Ohh.. sunt surprins sa vad ca-ti place si-n Turkey :D
Eu prefer sofa cand n-am bani.
Daca am.. vreau sa ma plimb
A da.. si sa ma intorc cu multe poze si filmari
Anca, pai ce pot sa mai zic, pana la urma ma gandesc ca e vina mea. Dar sa stii ca majoritatea fetelor sunt nepretentioase, pana la urma conteaza sa aiba pe cineva alaturi. Bun sau rau, frumos sau urat, gras sau slab, inteligent sau mai putin, cultivat sau analfabet, nu are nicio relevanta, barbat sa fie!
Poate ma insel eu…
Atunci nu mă încadrez în categoria ”fete”. :)))))
Nice, asta e cea mai mare greșeală pe care o poți comite față de tine, să îți asumi vina … serios, nu face asta.
Lusio, pai cred ca si ei tot de asta prefera sofaua. :( :( Ti-am spus, conteaza mult atitudinea in viata, mentalitatea de invingator, dar na, stii cum sunt romanii, sa aiba o casa a lor, apoi rate la banca cat cupride, jobul, o saorma, o pizza, o vizita la hypermarket, o escapada la tara, si cam la asta se reduce viata lor.
Da, in Turcia sunt multe locuri frumoase de vizitat, cel mai mult ma incanta “Castelul de Bumbac”, celebrul Pamukkale. :)
http://www.peisaje.ro/Display_Image.aspx?I=pamukkale_castelul_de_bumbac_turcia_1
Pfff, ce m-as mai balaci aici:
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://bnaibrith.org/images/Pamukkale-Turkey.jpg&imgrefurl=http://rezuanastravel.blogspot.com/2010/02/pamukkale-turkey.html&usg=__9LoZHabvFEIAZdarlFxHvxeiDhk=&h=523&w=626&sz=94&hl=ro&start=44&zoom=1&tbnid=Ff-sWvm6VCgVNM:&tbnh=126&tbnw=136&prev=/images%3Fq%3Dpamukkale%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1024%26bih%3D566%26tbs%3Disch:10%2C1504&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=737&vpy=237&dur=175&hovh=205&hovw=246&tx=209&ty=124&ei=loMGTajMLMOd4Aa-3di_Bw&oei=eIMGTe6LJ9D1sgarw-CTBw&esq=4&page=4&ndsp=15&ved=1t:429,r:14,s:44&biw=1024&bih=566
Anca, ma bucur ca ma intelegi, ca esti alaturi de mine, inca o dovada a faptului ca cine seamana se aduna. :)
Problema nu e ca sunt eu pretentioasa nevoie mare, ca la o adica as sta numai in casa sa fie el multumit, dar cat sunt eu de intelegatoare si conclianta, si nici asa nu e bine. Cred ca isi dau si ei seama ca mai devreme sau mai tarziu as fi nefericita, frustrata, dezamagita… ;)
Asta cu ”aș sta numai în casă numai ca să fie el mulțumit” nu va merge niciodată, Nice. Nu trebuie tu să faci compromisuri atât de mare pentru ca el, domnul cocoș, să fie mulțumit. Chiar ai ajunge nefericită, te-ar măcina dorul de ducă și ai pleca cu primul bărbat care ți-ar oferi această șansă … zic eu.
Ai o tendință prea mare de a ceda de la tine, Nice, nu te lăsa. :)
Sa stii ca da. Uite, pana si tu ai remarcat, care ma cunosti de putin timp si doar de pe blog. :) :( Dar ei nu considera asa, dimpotriva.
Adica…nici nu mai stiu cum ma vad ei. :P
Eh, citesc pur și simplu ce scrii tu aici. Contează cum te vede bărbatul care te merită, Nice, și care te poate face fericită, fără să te schimbe sau fără să te facă să renunți la ceva ce prețuiești. În rest … who cares ?
Până și Lusică, normalul, spune că bărbații sunt tâmpiți. Și dacă el, NORMAL, are un gust pentru călătorii .. și cei care sunt limitați sunt tâmpiți … atunci tu de care preferi, Nice ? :P
“Romania tata, aici ne-am nascut, aici murim. ))”
Frumoase piscinelele alea :D
Te atrag sa le vizitezi one day? :)
Anca, tocmai aici e buba, cei pe care i-am ales eu(de care m-am indragostit) erau oricum, mai putin normali. :)) Ma rog, asta e partea a doua. :P Asa s-a intamplat, dar eu ti-am zis, din ce am citit prin blogosfera, din ce am intalnit eu in offline, unul nu vrea calatorii prin lumea larga, toti aleg fara nicio ezitare tara natala. Barbatii sunt foarte legati de glia stramoseasca. Sau comozi? ;)
Eu as duce spre comozi.
Poate sună prea dur, eu aș opta pentru ”goi”.
Sa stii ca e cea mai buna caracterizare. Ai dar verdictul corect.
Ce trist… :(
Cred ca mai degraba comozi, Lusio. Si fara pic de imaginatie.
Pai comozi :D cam asta am zis si eu :) :)
Da…te aprobam. :D
Pe mine ma atrag multe.. Bani si timp > sa fieeeeee
:)) Da, pai ce sa facem, ne dam si noi cu presupusul, ca Black Angel a aruncat bomba si acum ne lasa pe noi s-o dezamorsam. :)) :P
Lusio, sincer, n-am niciun chef de Crăciunul ăsta…
De ce ? pai am zis de miliard.. mergeam in maldive
Soare, plaja, apa super 
Il luam si pe Klausen. :))) Ne prajeam cu totii la soare pe insula visurilor noastre. :( :P :D
Klausen sigur vine.. daca are si el bani
( bani bani si iar bani 
)
Ar fi super o vacanta de asta.. sa vina si vacitim si cine mai vrea de pe aici ar fi BETON!.. Ne-am distra grozav :( si ce ne-am mai balaci.. :(
Vacitim cred ca vrea in Tibet sau in Himalaya, el e cu muntele mai mult. Dar ii lansam si lui invitatia. Si mai stiu pe cineva doritor, parca a si scris despre insule, ghici cine? :)))
Misce sau ?
Exact! Vezi ca stii. :) :)
Cum sa nu stiu. Dar ea imi tinea companie cand mai avea treaba noaptea iar ea cocea un articol.. ne mai scriam cate ceva pe blog
aveam*
Da Misce e cu admiratu.. sa priveasca apa limpede.. decorul.. nu-i place daca facem valuri, ai uitat ?
Da, am uitat. :( :P
:( Imi pare sincer rau, am vazut la tine pe blog ca esti foarte suparata, nici nu vreau sa-mi imaginez ce s-a putut intampla atat de groaznic sa te aduca in starea asta. :(
A, un miliar de lei pentru sărbători :))
Am înțeles că un miliar de zile de sărbătoare :) Așa da, vin, vreau, am chef :)
Nice, parcă mi se așează toate durerile familiei ăsteia în cârcă… Dar astea sunt. Trec, nu?
Dacă mă luați și pe mine, e super :)
Te luam, mai intrebi, asa mai uiti si tu de necazuri. >:D< Deci am presupus bine, aceleasi probleme familiale… :(
Altele, de fapt, dar tot familiale…
Sper sa se rezolve totul cu bine, meriti sa ai Sarbatori cu adevarat Fericite. :)
Ești o scumpă! O să le ascund și pe celelalte departe, măcar două săptămâni.
Dar am rămas singure? :)
Si asta e o solutie, in lipsa de ceva mai bun… :( :) Ne descurcam cum putem. :)
Cred ca da, Lusio ne-a abandonat, cauta probabil cele mai bune preturi pentru vacanta din Maldive. :) :)
hm, depinde de caz; ar putea fi prima sau ultima – nicidecum s-astept “macinat de temeri, umil si supus”
:)) Asa ma gandeam si eu. :( Dar stai ca trebuie sa apara si Black Angel cu varianta nr 4, cea mai buna dintre toate. Ne-a amenintat cu ea, il asteptam de ceva vreme… :P
:) a, e și asta ceva. Eu vin cu lectura și poveștile din copilărie. Mi le-am amintit :)
Dar se întâmplă ceva bun. Sau voi aștepta ceva bun. Va apărea numele meu pe prima carte :) Nu vreau să mă laud, iartă-mă. Sunt doar fericită din cauza asta.
Felicitari! Asta da realizare. :) :) Este vorba despre cartea scrisa impreuna cu Oana? Pe cand fericitul eveniment? Pana in sarbatori?
Intotdeauna se intampla si lucruri pozitive in viata noastra. Dar asta era anuntat. ;)
Da, cea cu Oana. Nu știu când. Săptămâna aceasta abia o trimite la editură. Presupun că la începutul anului viitor. Dar mă bucură deja. E acolo. E sigur. E bine…
Dar ce repede ai terminat-o. 8O I-ai dedicat tot timpul tau liber?
Au fost doar vreo cincizeci de pagini. Nu, pentru că nu mi-am permis să stau prea mult pe calculator. Era obositor. În plus, am avut si scoală, și teze și altele de genul. Dar in timpul în care nu scriam mă gândeam la continuare. Cred că și asta a ajutat.
Doar 50? Hm, pai cate pagini are in total cartea?
Cartea are acum cel puțin 300 de pagini (pentru că am aflat că Oana a adăugat un epilog)
Mă duc să dorm. Noapte bună!
Noapte linistita. Big hug, dear. :)
@Nice : Nu as putea fugi mereu, de fapt mi se pare aiurea,cum imi zice ca s-ar putea,e probabil sa… eu sa fug,ci sa incerc sa ii schimb ideile,sa renunte la aceste ganduri…oricum primele doua mi se par a fi de telenovela,si chiar daca nu si-ar alunga aceste ganduri,temeri ce-or fi ele e bine sa traiesti clipele in continuare,pot fi frumoase iar cand nu mai poate fi nimic si se ajunge la o limita sa stii ca ai avut amintiri frumoase,petrecute,nu in gand “vai cum ar fi fost daca n-as fi fugit,daca n-as fi stat cu teama,oare ar fi fost un final fericit” si tot felul de idei….poate aberez la ora asta,nu stiu :P
Roxana, nu aberezi, in prima faza am crezut si eu ca-l pot face sa se razgandeasca, dar nu am cum, asa e el, asta e firea lui, e moody, e suparacios, e cusurgiu, e certaret, mereu are impresia ca-l mint, mereu intelege altceva decat ceea ce trebuie, mereu gaseste subintelesuri la cuvintele mele clare si directe, nu mai e rabdator, conciliant, amabil ca altadata, s-a schimbat. Probabil ca toate astea inseamna ceva: nu ma iubeste. :)
Deci am ales bine :D
:) :D Nimeni nu stie cum e mai bine pentru noi doi, pentru ca nici macar noi doi nu stim ce vrem. E tare greu de explicat…
=)) moartea caprioarei =)))
8O
Nea Marin scria in Cel mai iubit…”: ” Fericirea nu are istorie, fiindcă istorie nu poate ieşi din veşnica surpriză pe care ţi-o face fiinţa iubită prin însăşi existenţa ei. ” :)
…dar cred ca randurile tale ascund mai multa suferinta (pentru fata/ femeia care a inspirat articolul) decat simpla dezvaluire a unei firi schimbatoare…si aceasta mahnire vine mai degraba in urma mai multor evenimente care au culminat cu acesta din urma…si poate, uneori, acestea sunt semnele unor relatii nefericite, care ulterior devin foarte greu de rupt prin aparitia copiilor, a interventiei parintilor, prietenilor…nu se incurajeaza dezvaluirile de suflet, dar date mai mult sau mai putin confidentiale indica probleme mari in cuplurile noastre…
Este indicat, pentru a avea o relatie frumoasa, sa iubesti neconditionat, fara refugii, cum ar spune Buzura…pe de alta parte, in industria in care activez eu, avem un principiu care ne-a pastrat vii in criza “Gandeste-te la ce poate fi mai bun dar pregateste-te pentru ceea ce e mai rau”…
Asa ca ” Ştiinţa de a rămâne tu însuţi în împrejurări care ne depăsesc se învaţă “… acea persoana ar fi bine sa incerce sa-si gaseasca norocul in alta parte…am auzit eu odata, la un batran simplu, vorba aceasta: “nu e pentru tine…”
“Love is an attempt to change a piece of a dream world into reality”…but I think that you should find the right person to fulfil it…mama, foarte draga mie, are o vorba simpla, din popor: “orice ciuline intalneste candva ciulinele lui” :)
Departe de mine gandul de a-mi plange de mila in articole, de a cersi simpatia vizitatorilor acestui blog. Sunt ferm convinsa ca nimeni nu apreciaza asemenea comportament, nu as face decat sa indepartez lumea. Au fost si cazuri in care am fost nefericita in viata, dar nu cu acest baiat. Eu am scris mai multe articole despre ceea ce simt pentru el, daca le-ai fi citit(pe atunci nu erai pe blog) ai fi inteles ca nu are cum sa ma faca nefericita, ca nu sufar din cauza lui, ca dragostea mea pentru el e chiar neconditionata.
Tot ce am dorit a fost sa primesc de la voi un sfat strict in situatia descrisa in articol, am fost curioasa cum privesc ceilalti problema, v-as ruga sa nu analizati situatia in ansamblu, sa incercati sa ma judecati dupa cateva randuri, dincolo de ele sta adevarul pe care nimeni nu-l poate stii cu certitudine(iar banuielile nu-si au rostul in acest caz).
Da, probabil ca asa va face, va merge sa-si caute fericirea in alta parte, se pare ca eu nu-i pot oferi ce-si doreste, este evident ca nu suntem compatibili, ca nu suntem suflete pereche. Si sunt absolut convinsa de asta, stiu sigur ca nu m-a iubit niciodata.
=))))) Ba îmi place să fac valuri, dar depinde ce valuri, dragilor … :P Hehe, mulțumesc că v-ați gândit la mine.
Iar acum articolul. Eu m-aș despărți de persoana respectivă. Adică CUM să-mi spună din astea ? Să-i zic și eu că poate într-o zi o să-i dau un șut în fund sau o să-i torn smoală în cap, că deh, n-o să mai fiu în apele mele și mna, o să-i dau frumos papucii. Doar că nu acum, că acum sunt normală. Dar eu știu că o să o iau razna cândva și eh, ce să-i faci, pe toți ne apucă Parkinson-ul. Ce tâmpenie e asta, pe bune ? Cum să-mi zică de-astea ? I-aș zice ”fugi de-aici, bre” :)) :P
:))) Minunat comment, exact pe gustul meu. Imi plac oamenii dintr-o bucata, si eu sunt la fel…cand vine vorba de altii, cand sunt eu implicata nu mai pot fi atat de radicala si obiectiva. Totul e inca foarte recent, discutia a avut loc vineri seara, de atunci sunt in stare de soc(dar se pare ca-mi voi reveni cat de curand), este reactia mea la tupeul nemarginit al unora. Pentru ca momentan sunt bulversata, m-am gandit sa apelez la mintea voastra limpede, lucida. :)
A, și încă ceva, draga mea Nice. Dacă aș fi în București și aș fi prietena ta, aș folosi forța cu tine, serios. M-aș duce EU în locul tău la boul ăla și i-aș trasmite mesajul ”de bine” din partea ( pentru că observ că tu n-ai puterea să faci asta ) și te-aș închide pe tine în apartamentul tău, să stai acolo un timp până să-ți revii, eu aducându-ți în fiecare zi cele necesare. :P
Și acum să fiu, totuși, serioasă. TREBUIE, Nice, trebuie să-ți găsești tăria să îl părăsești pe acest om. Dacă știi deja că nu mai are rost și că i-ar fi indiferent dacă v-ați despărți, DE CE să îți prelungești suferința ? Fii demnă și pune piciorul în prag. Îți dedic o melodie care mi se pare că e potrivită pentru tine, că mi-am adus aminte de versurile
”All my life I’ve tried to make everybody happy
While I just hurt and hide
Waiting for someone to tell me it’s my turn to decide” – YOUR TURN TO DECIDE, Nice. :)
http://www.youtube.com/watch?v=Dv0WrCoA3TA
Incep sa regret ca nu esti in Bucuresti. Mi-ar placea tare mult sa fim prietene. :) :) Pai…tocmai asta e, ca nu e nicio suferinta, de ce, poate o sa ma intrebi, pentru ca dragostea mea pentru el nu e una posesiva, pur si simplu face ce vrea si cu cine vrea, nu pot sa-l oblig sa stea cu mine, inteleg perfect cum e el, daca vrea bine, daca nu, iarasi bine, in plus nu ne intelegem, e foarte suparacios si eu m-am cam saturat de toanele lui(poate le face intentionat, inca nu mi-am dat seama). Nu e o iubire oarba, eu nu tin barbatii cu forta langa mine, eu nu le reprosez niciodata nimic, eu le acord toata libertatea din lume. Insa, acest om m-a ajutat pe mine intr-un moment de cumpana, iar dragostea mea pentru el e mai mult un soi de recunostinta vesnica. Eu chiar imi doresc sa fie fericit cu cine vrea el.
Drăguțo, atunci care e problema ? :) Te mai și supără, e în toane, e independent, face ce vrea … dar tu îi porți o recunoștință enormă pentru că te-a ajutat pe tine într-un moment de cumpănă. Păi bine ! Rămâi cu recunoștința asta și zboară, puiule, zboară :) Să fie fericit, să fii și tu fericită, dar nu cu el. :*
:))) O sa incerc. ;) Big hug, dear. :)
Nu stiu daca pui corect intrebarea… Ce trebuie sa faci tu? Sincer, i-as spune asa, daca as fi tu: “OK! Esti asa. Ma vrei? Vei sti cum trebuie sa fii si ce ai de facut.”
Faptul ca oamenii nu se pot schimba e o mare prostie, se pot schimba oricand, chiar si-n clipa mortii (vezi pilda talharului de pe cruce). Immmm? Ce zici?
Hm, nu stiu daca sunt eu in masura sa-i pun lui conditii, sa impun eu regulile jocului. Iar el tocmai s-a schimbat, dar in rau. Nu mai e deloc tolerant si dragut ca altadata, face non stop figuri si fasoane. Nu pot insa sa nu recunosc ca au fost perioade in trecut cand eu am facut mai rau. :)) Nu stiu daca vrea sa-mi plateasca cu aceeasi moneda, cu toate ca mi-a marturisit recent ca roata se invarte… :P :( :))
Nice, Marquez spunea ca: Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cel care merită nu te va face să plângi. Eu cred ca atunci cand s-a indragostit de tine te-a placut asa cum erai, cu sau fara fasoane, de aceea chiar nu pot intelege de ce trebuie ca roata sa se invarta?
Cum am mai spus, nu cred ca m-a iubit cu adevarat vreodata. Poate a fost indragostit…desi nici pentru asta nu pot sa bag mana-n foc. Nu cred ca exista un echilibru permanent, ca ambii iubesc mereu cu aceeasi intensitate, in aproape orice relatie exista perioade cand unul iubeste mai mult, este mai dispus la sacrificii si compromisuri si celalalt se lasa iubit, dar rolurile se inverseaza. La asta se referea el, ca acum a venit si randul meu sa iubesc mai mult, iar el sa faca figuri. :))
PS
Nu, Maria, acest barbat nu ma face sa plang. Dimpotriva. Daca m-ar fi facut nefericita nu as fi stat nicio clipa pe ganduri. :)
Hey! Yup, Nice avea dreptate prefer muntiii :d, dar pot face si o minioprire ca sa va vizitez in Maldive :p
Sunt de acord cu Lusio in ceea ce priveste intrebarea articolului. Numai ca eu nu as fugi, as merge incet, dar in directia contrara.
Eu am trait asa ceva. Si am ales varianta 3. Credeti-ma, prima e cea corect. Astepti si astepti degeaba. Si nu, daca astepti nu te poti bucura de fiecare clipa. Pentru ca acela care iti spune ca nu se vede cu tine si maine pana la sfarsitul vietii de fapt te invita sa pleci, doar ca o faca intr-un stil ciudat.
Prin urmare, ura si la gara! viata merge inainte :). avem atatea probleme de rezolvat zilnic, incat numai pe asta nu o mai aveam pe index…
:( :( :( Asa ma gandeam si eu, ca e o invitatie eleganta de a iesi eu prima din viata lui. :( Si un avertisment clar, daca nu o faci tu, o fac eu, poate nu azi, poate nu maine, dar intr-una din zilele astea… Si chestia e ca nu glumea, era cat se poate de serios.
Vad ca barbatii sunt mai fermi, mai radicali in astfel de situatii. Oare la ce ajuta prelungirea agoniei? Dar inca o data subliniez, pentru mine nu e nicio suferinta, relatia cu el e o adevarata placere fata de altele din trecut. Cine a citit celelalte articole dedicate lui intelege perfect ca eu sunt fericita cu el.
Eu sunt fericita ca am scapat de …nefericirea cronica ce m-a urmarit trei ani de zile. Sunt fericita ca am evadat din trecut, ca l-am lasat definitiv in urma, nimic nu se poate compara cu ce am trait in acei ani. Acum sunt o persoana complet libera. O persoana care se bucura de viata. :)
Si sa revenim la treburi mai vesele, deci asa, iti place muntele, dar faci o exceptie pentru noi. :) :) How nice! :P :D
Da, pentru voi fac o exceptie :d :))
Cum sa iti zic. Poti sa mai ramai alaturi de el, te poti bucura de clipele frumoase de viata, dar fii constienta ca s-ar putea incheia oricand. Ceea ce vreau sa iti spun este sa nu iesi ranita :)
Mie, spre exemplu, o data mi-a fost de ajuns. Prefer sa fiu singur, daca nu pot intalni o persoana cu care sa pot cladi ceva :)
Cata generozitate. :)) Iti multumesc. Nu, cu siguranta ca nu voi iesi ranita, cum ar putea sa ma faca sa sufar o dragoste neconditonata? Sunt ca si singura, intotdeauna am fost, sufletul meu pereche bantuie prin lume, ma cauta si el si, iata, nu ma gaseste. :) :) :(
Sau poate l-ai gasit dar 1. ori nu-l vezi. 2. ori l-ai indepartat
Lusio, iti spun un lucru, in momentul cand intalnesti sufletul pereche, stii cu siguranta ca e el. Cum poate fi sufletul meu pereche un om care vrea la tara cand eu visez la Bora-Bora? Sau la munte cand eu vreau la mare? Cum poate fi atat de diferit de mine? Eu consider de exemplu ca banii sunt facuti sa fie cheltuiti(in general spun, ma refer la ai mei, cei pe care ii castig eu) daca el considera ca banii sunt facuti sa stea la ciorap, sa nu iesim niciodata sa mancam in oras sau sa mergem la film, teatru, opera etc, cum mai e el sufletul meu pereche?
Cred ca realizezi ca sunt genul de fata care isi seama din prima ce hram poarta fiecare, stiu exact daca e de mine sau daca nu. Cum as trai eu langa un barbat care priveste viata intr-o maniera complet diferita de a mea, care nu-mi impartaseste aspiratiile? Iar ca mine nu prea am intalnit. Tu ce ai mai zis ca vrei in Miami, Klausen in Maldive, restul vor toti la munte sau acasa. Ca de, e mai simplu asa. Barbati cu visuri, cu idealuri inalte, barbati ambitiosi, barbati de succes, ei bine, din astia nu am intalnit pana acum. :)
Am vorbit recent si cu Klausen iar la ce tine de SUA a zis ca ar prefera si el Miami
Oricum in Maldive se plictiseste sa tot stea acolo ani gramada
“daca el considera ca banii sunt facuti sa stea la ciorap, sa nu iesim niciodata sa mancam in oras sau sa mergem la film, teatru, opera etc” – Tu chiar ai avut asa ?
Si Gourcuff wanna be facea asa ? 
I-aş putea spune că e foarte posibil să mă apuce şi pe mine cheful de schimbare şi de toane. Şi tare aş fi curioasă ce variantă ar alege el dintre cele trei.
:))) M-a distrat copios raspunsul tau, oare sunt eu in stare sa-i spun vreodata asa ceva lui? Nu ma prea caracterizeaza spontaneitatea in astfel de momente, cand mi-a venit cu asemenea marturisire am ramas blocata vreo 2 zile. :( :( :D :P
Bine, trebuie sa recunosc, eu credeam ca vom ramane prieteni pana la adanci batraneti. Iata de unde provine mahnirea mea.
PS
Si problema e ca in ultimii 3 ani am tinut-o tot in toane si figuri. Ca la un moment dat s-a saturat baiatul si a cedat nervos. :))
@Nice : Sunt de acord cu raspunsul lui Carmen ;) DACA s-ar intampla asa ceva i-as face-o si eu ;)
Sper sa nu fii nevoita niciodata sa apelezi la asa ceva. :)
Ce imi da aia primeste…pe el il apuca incertitudinile si nesiguranta? ei bine pe mine ma vor lua apucaturile dar unele sigure si certe ;))) Cred ca niciuna din cele mai sus…mai degraba i-as intoarce-o (as gasi momentul potrivit) si dupaceea fie ar vedea ca greseste si s-ar schimba, fie de-al naibii vor deveni mai profunde incertitudinile…si cum ziceam atunci apucaturile mele se vor lupta cu incertitudinile lui….oare ce ar iesi ?:))
Ah si sa nu uitam ca roata se intoarce fara prea mult efort ;;).
:))) Deci tu ii platesti cu aceeasi moneda. :P
Cateodata asa e cel mai bine. Asa ii dai lectii.. sa vada si el cum e :D iar daca nu-i convine.. poate se mai tempereaza.
Sa se tempereze? Mai degraba obtin efect invers. La cat e el de imprevizibil, suparacios si nervos lately…
Exact :D sau chiar mai rau…;;)
I like you. :D
Pai daca tot face asa.. e chiar de rau :| Suna a nepasare. Ma mir cum de nu ti-a lipit deja vreo faza gen “Plec.. pa!” :|
firea poate fi schimbatoare, insa cred ca procesul nu este total haotic. Adica imi vine greu sa cred ca o persoana in mintile ei ar putea ca “intr-o buna zi” sa se trezeasca de dimineata si sa-si faca bocceaua asa … just like that! Prin urmare as incerca sa inteleg ce ar putea determina o atare atitudine. Varianta d) :)
Daca ai fi citit comentariile aferente ai fi inteles. Am repetat de peste 100 de ori! :))) Evident ca exista o cauza(care este strict problema mea), dar aici noi dezbatem efectul. :D :P
Cred ca ultima varianta e cea mai potrivita. Asta daca il/o iubesti… Daca nu, poti oricand sa fugi cat te tin picioare… iar atunci clar nu ai pierdut nimic, pentru ca… nu il/o iubesti :)
Il iubesc, evident, dar e vorba de o dragoste neconditionata.
Oh, aici e simplu pentru mine. O intrebare la care pot sa raspund cu cea mai mare siguranta ca as alege ultima varianta. Traiesc in prezent. Ce s-a intamplat in trecut, s-a intamplat si nu pot sa schimb, iar ce se va intampla in viitor n-am de unde sa stiu, asa ca… de ce sa-mi bat capul? E modul meu de a trai. Clar ultima varianta. :D
ma intreb… ce a facut oare… domnul kant… cu incertitudinile pe care nu le-a suportat… sau… poate le-a suportat pe toate… asta da incertitudine… dar asta este doar incertitudinea mea… pe care o suport, nesuportand-o…
as opta pentru o alta varianta… sa fac ceva… nu stiu ce… sa determin nepararsirea…
imi amintesc despre filmul… femeie frumoasa… cand ea spune… am sa te tratez asa de bine incat nu ma mai vei lasa sa plec… (sau cam asa ceva)
Ovi, daca un barbat vrea sa te paraseasca, nu ai cum sa-l opresti! Il tratez ca pe un print, dar…degeaba. Cica e el schimbator, cred mai degraba ca e un pretex, nu are curajul sa-mi spuna ca vrea altceva, ca s-a plictisit de mine. :)
Ce prost…….utz :(
Eu mai mereu am dorit o fata care sa ma trateze ca pe un print si n-am cerut DOAR sa fiu eu tratat.. ci sa fie ceva reciproc :)
Unii primesc asta cu varf si indesat dar nu-s multumiti. :| Scuze ca-ti zic dar astia sunt niste prost…..utzi :D
Stii, am observat ca atunci cand sunt mai rece, pare mai interesat de mine, se straduieste mai mult sa-mi intre in gratii, e mai afectuos, mai iubitor. Cand ii fac toate poftele si par indragostita…e sloi de gheata(aproape). :))
Ce sa ma fac, nu mai stiu cum sa ma port cu el. :( :P
Wow.. ce caz
O arde ca un rasfatat.
Da. :( :( Pai si eu am cam exagerat lately…
Prea multe ifose.. nu-mi place. :)
Iti dai seama, daca tie nu-ti place, mie nici atat. :)) Dar ceea ce ma ingrozeste cu adevarat e halul in care rateaza Steaua. :( :(
Fu jale cu aia 2 de la noi :(
Se pare ca aman2 avem browserul aprins si tvul la fel :) :)
Asta de la Alina mai merge si pt gagicu’to:
http://www.touchofadream.info/wp-content/uploads/2010/12/sotrue.png
Da, avem! :)) Mamaaaa, cat ratam, ocaziile astea se razbuna. :(
Lusio, ce sa zic, nu ma ignora, doar ca nu e topit dupa mine. :)) Il simt eu cam distant. Si asta ma face sa realizez ca ceva nu-i in regula. Plus marturisirea lui recenta…
“”Sufera cel ce iubeste.. cel iubit isi bate joc.” – asta e cam true uneori :(
Total de acord. Insa, stii cum se spune, roata se invarte sau orice nas isi are nasul. ;)
Cel mai tare si nenorocit nas e somnul :D Iti da bataie ca la hotii de cai
Il bati vreo 5 zile maxim.. dar dupa te baga-n spital la perfuzii 
Prostu de Jiji deja se vede trecut de grupe (la gsp). Parca vad ca-i da una dupa ceafa Jesus in repriza a 2-a…….
Am bagat un post nou…despre fotbal. :P
evident… cand vrea, paraseste… nu ai ce sa faci…
ideia era… sa il determini…. ca sa nu mai vrea parasirea…
in dragoste nu se plictiseste… doar in rutina apare plictisul…
asa cred eu…
Eu zic sa traiesti clipa !
Niciodata nu am crezut in cuvinte …
Asta mi-a amintit de:
“Ea nu se intoarce.. nu,nu,nu
Tu trebuie doar sa savurezi momentu..
Traieste clipa ca dementu
Ea nu se intoarce la tine, dar sigur pleaca cu altu ..”
[img]http://www.scuteristi.ro/images/smilies/rock.gif[/img]
:( :( Pai atunci cand sunt spuse serios, dorindu-se a fi un mesaj clar, trebuie sa crezi in ele. In plus, simti cand ceva nu e in regula…
Fata.. cum fac sa-mi apara direct emoticon dupa link ? :(
Sa inteleg ca nu stii
Emoticon dupa link? Pai se poate asa ceva? Pune-l pe randul urmator. Nu vazusem intrebarea ta. Atunci cand nu-ti raspund la ceva inseamna ca nu am observat.
Nu le am cu blogurile. Pe un forum sau chiar site.. ce-am facut eu cu [img] trebuia sa work.
Eu nici atat. Dar poate ar trebui sa te specializezi… ;)
Da da.. in bloguri :D
Eu m-am intors la el de fiecare data. Si el la mine. Pana acum…