Gesticulatul excesiv, penibil sau nu?

Se intalmpla adesea sa fiu pusa in situatia de a-mi expune parerile in fata unui auditoriu numeros. Imi place sa particip la dezbateri, sa vorbesc cu oamenii, sa argumentez, sa-mi exprim punctul de vedere. Imi da un sentiment de putere. Poate pentru ca sunt obligata sa-mi infrang timiditatea, sa-mi controlez emotiile, sa fiu mai stapana pe mine. A devenit un deziderat sa am un discurs coerent, logic, echilibrat. Uneori cand ma entuziasmez foarte tare, subiectul fiind extrem de pasionant, cand imi doresc atat de mult sa fiu convingatoare, cand ma enervez sau, dimpotriva, cand vad ca ceilalti se uita lung la mine, plictisiti, fara reactie, parand ca nu au inteles nimic, apelez la miscari ample, energice, in toate directiile, ale mainilor. In mod inconstient incep sa gesticulez.

De cateva ori m-am surprins gesticuland chiar si in timpul banalelor conversatii la telefon. Ma simt in largul meu cand fac asta, parca si cuvintele imi vin mai usor, reusesc sa imi duc la bun sfarsit ideile, sa fiu mai spontana, mai amuzanta.

La un moment dat insa incep sa-mi constientizez reactiile corpului. Imi aduc aminte, brusc, cat de ridicoli imi par oamenii politici sau moderatorii de emisiuni de divertisment care gesticuleaza abundent la televizor. Efectiv nu se pot opri, transferand pana la urma atentia publicului de la mesajul transmis la gesturile caraghioase cu mana care pot lese fi interpretate ca ticuri nervoase. Si atunci incerc sa ma controlez. Recunosc, de cele mai multe ori fara succes. Dar mereu imi propun ca pe viitor sa fiu mai atenta, sa reduc pe cat posibil datul din maini fara sens.

Vi se par penibili oamenii care gesticuleaza in timp ce vorbesc? Voi obisnuiti sa gesticulati?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

99 de comentarii la “Gesticulatul excesiv, penibil sau nu?”

  1. Buna seara, Nice!

    Eu nu am astfel de problema. Eu nu gesticulez, imi bag mainile in buzunar :))

    Nu stiu daca sunt penibili dar stiu ca pot fi deranjante in anumite situatii. Am vazut oameni care gesticuleaza mult cand vorbesc (de obicei, latinii). Cred ca totul tine de o limita pe care nu e bine sa o depasesti. Gesticulatul te avantajeaza ca sa iti sustii argumentele (in concerte, daca esti cantaret). Insa, dupa cum spuneai si tu, daca devine un exces omul in loc sa fie atent la ce spui se uita la tine cand dai din stergatoare :biggrin:

    Interesant articolul, chiar interesant.

    1. Buna, Marin. :cheerful: Sa stii ca si eu am mania cu bagatul mainilor in buzunar, mai degraba procedez asa decat sa tot gesticulez pana imi ametesc de cap interlocultorul. :biggrin:
      S-ar putea sa ai dreptate cu latinii(m-am gandit instant la italieni), am inteles ca de regula oamenii tacuti, usor introvertiti reusesc sa-si stapaneasca pendularea mainilor.
      La cantaretii de hip hop(ca tot esti tu fan al acestui stil muzical), dar si majoritatea antrenorilor de fotabal am remarcat gesticulatul excesiv de pe margine, in timpul meciului, pentru a transmite cateva indicatii pretioase elevilor din teren. Imi aduc aminte de Lacatus la Steaua, tot dadea din maini…partea proasta ca jucatorii nu intelegeau nimic. :lol: :ermm: :ninja:

          1. “Imi aduc aminte de Lacatus la Steaua, tot dadea din maini…partea proasta ca jucatorii nu intelegeau nimic.”
            :lol: :lol:

            Ma la fotbal mi se pare mult mai de inteles gesticulatul PENTRU CA antrenorii sunt plini de nervi. Iar la nervi cred ca-ti vine cel mai usor sa gesticulezi, sa faci ca naiba.

            1. Antrenorii sunt plini de nervi cand echipa nu merge. Dar eu cred ca antrenorul ideal e unul calm, care transmite siguranta si liniste, care da de inteles ca totul va fi bine elevilor sai in teren. Daca acestia vad cum antrenorul urla si se agita pe margine ca nebunu, gen Petrescu sau Lacatus, oare nu ajung sa se piarda si nu mai stie ce sa faca?

              1. Iulia, yep, sunt de acord, acele cuvinte ale lui Nice, sunt epice :)))

                Lusio, eu la nervi nu prea gesticulez, imi vine sa distrug :)))

                Nice, acum depinde de temperamentul omului. Eu cred ca in general cei care gesticuleaza mult sunt fie foarte emotionati si din cauza asta se agita asa, fie sunt colerici. In general cei colerici fac uz de gheare in toate felurile posibile.

                Apoi, da, eu i-am vazut pe spanioli, femeile in special….tulai dar stiu ca dau din labute si ele cu fiecare cuvant pe care il pronunta. Zici ca sunt mori de vant, nu alta.

                1. Bine ca mi-ai zis, sa stiu sa nu ma nimeresc prin preajma ta cand esti nervos. :lol: :tongue: :whistle: Eu gesticulez mult, unde ma incadrez, la colerici sau emotivi? Sau se poate sa le inglobez pe ambele? :dizzy: :lol:
                  Tu ce fel de femei preferi, pe cele mai entuziaste sau pe cele mai potolite? :ermm: :cool:

              2. Tu? Sigur, la emotivi, cand e vorba de discursuri si altele. Nu stiu cat de colerica esti de obicei :devil: :cwy:

                Sincer, ca pe orice barbat linistit, uneori ma atata astea asa mai intepate si mai colerici. Dar dupa una experienta apreciezi femeile echilibrate, potolite :smile:

                1. :)))) Mai rar fete echilibrate, cauta si tu printre femei. Oricum nici cu ele nu ai garantii.
                  Stii Marin cum vad eu treaba asta, ca sa fii potolita, ca femeie, nu trebuie sa-ti pese. Asta vrei, o tipa indiferenta? :dizzy: :ermm: :wassat:

                2. Hahah, asta il intreb si eu pe prietenul meu, cand mai exagerez cu emotiile iar el ,,ma trage de maneca” :lol: Stii ce imi raspunde ? Ca nu trebuie sa fiu indiferenta, doar sa constientizez momentele cand e potrivit sa fiu emotiva/agitata si cand nu… :whistle: :happy: :lol:

  2. Da, din pacate, unii oameni chiar sunt penibili cand exagereaza cu gesticularea. Dar nu sunt aceia care nu se pot controla, ci aceia care o fac intentionat din dorinta de a parea mai interesanti! :silly:

    1. Da, non stop asa ca ex. presendintele Romaniei(cred ca erai prea micut sa observi acest detaliu) Ion Iliescu. Care la randul lui l-a avut ca model(banuiesc) pe dictatorul din epoca de trista amintire. :dizzy: :biggrin:
      Tu obisnuiesti sa gesticulezi cand doresti sa tii un discurs?

  3. Nu prea obisnuiesc sa gesticulez, Nice. Dar din experienta am remarcat ca, intr-adevar, parem mai convingatori daca gesticulam cand vorbim.
    E ca si cum daca tot ne implicam mai mult in povestit prin miscare e clar ca ceea ce povestim e veridic, altfel nu ne-am obosi atat. :) Insa mie una nu-mi plac oamenii care gesticuleaza.
    Eu am constatat alta chestia : maica-mea vorbeste cu gesturi, insa e atat de preocupata cu datul din maini incat vorbeste rar, ca e prea concentrata pe miscare. Eu as vrea doar sa termine mai repede ce are de spus, cred ca de la ea ma agaseaza oamenii ce gesticuleaza. :) Insa la o femeie cu degete frumoase si maini delicate se vede chiar fain un pic de “balet”. Fara nici o ironie.
    Totul e sa stii cat, sa nu exagerezi.

    1. Oh, da, daca mai are si niste bijuterii frumoase(inele, bratara, ceas), nici nu va mai conta prea mult ce are de spuns tipa, te concentrezi mai mult pe ornamente. Uneori, chiar de aceea se apeleaza la miscarea mainilor, pentru a-ti face remarcate mainiile, unghiile, podoabele. Recunosc ca si eu mai procedez asa. Multi barbati sunt fascinati de mainile femeilor, acesta fiind primul lucru pe care il remarca.
      E bine sa ne stapanim impulsurile din cand in cand…

  4. Gesturile sunt o parte importanta a comunicarii. Deci nu mi se par ,,penibile”. Daca ne gandim cat de putina relevanta are pentru receptor mesajul concret transmis verbal, comparativ cu mesajul transmis de corpul, gesturile si mimica emitatorului, gestica nu doar ca nu mai pare penibila, ci chiar importanta, caci ne transmite o serie de informatii vizavi de cel care ni se adreseaza.

    Mie imi plac oamenii care gesticuleaza, evident, in limita normalului, fara a-i lovi pe cei din jur si fara a produce agitatie. Datul din maini are farmecul sau, discutia pare mai vie, mai reala. Chiar si cand o persoana tine un discurs, e important ca din cand in cand sa mai miste din maini, din umeri. Daca sta teapan, discursul e monoton, publicul adoarme.

    Gesticulez si eu, insa doar cand ma simt in largul meu. In fata unui public, incep la un moment dat sa gesticulez, insa e mai mult pe baza ,,nervoasa”, de la emotii, si incerc sa fiu totusi constienta de miscarile propriului corp pentru a nu-l lasa sa ma tradeze intr-un astfel de moment important :lol:

    1. Deci tu esti de parere ca gesticulatul moderat da un plus discutiei, o face mai vie, mai antrenanta. Eh, m-am mai linistit, chiar ma gandeam ca poate par ridicola in ochii celorlalti cand ma mai apuca datul din maini. :silly:
      Insa tu ai evidentiat si un aspect important, are farmecul lui atat timp cat gesturile nu sunt foarte ample si agitate, pentru ca in astfel de cazuri se pot intampla accidente tragice. Da, acest obicei poate fi periculos, am citit ca o femeie si-a ucis sotul in timp ce gesticula in bucatarie cu un cutit. Omul s-a apropiat s-o imbratisese, iar ea l-a injunghiat mortal. :pouty: :alien:
      Nu m-am gandit pana acum, dar ai dreptate, nevoia brusca de a gesticula poate fi rezultatul unei emotii puternice. Si nu mereu suntem dispusi sa parem vulnerabili in fata celorlalti…

      1. Da, exact, gesticulatul face discutia mai antrenanta, iar mie imi plac oamenii care pun suflet (si corp, hehe) in ceea ce spun si impart asta cu cei din jur, chiar daca inconstient. Insa fiecare om are propriul mod de manifestare si propriile-i preferinte cand vine vorba de comunicarea cu ceilalti.

        Cum bine a zis Pato mai jos, datul din maini e comunicare nonverbala, iar daca o pui in corelatie si cu cea paraverbala (tonalitatea vocii, intonatia), vei avea un mesaj mai complex, dincolo de cuvinte.

        Si se intampla totusi si accidente tragice, precum cel amintit de tine… :pouty: Nu ar strica sa devenim totusi mai constienti de propriile reactii si gesturi…

        Am primit si eu o lovitura peste frunte de la un nene foarte agitat :lol:

  5. Mie nu mi se par penibili. Oamenii uneori se ajuta gesticuland, cuvintele vin mai uşor atunci…probabil că şi eu gesticulez, dar foarte puţin şi rar. Nu mă deranjează cei care gesticulează.

    1. Daca doar rar si putin, nu ai de ce sa-ti faci probleme. Mie asa mi se intampla, parca ideile curg mai usor, cuvintele se aseaza mai frumos atunci cand gesticulez.

  6. gesticulatul stiu ca face parte din limbajul nonverbal… se spune ca e bine sa gesticulezi in timp ce vorbesti … acum nu stiu ce sa zic. Eu spre exemplu vb destul de tare, fara sa-mi dau seama imi zic prietenii sa mai cobor putin tonul :D

    1. Ah, da, si eu ma mai confrunt cu problema asta, dar nu gesticulezi niciodata? Cum ti se par oamenii politici sau cei de televiziune care se ajuta de maini sa transmita mai bine mesajele, nu te deranjeaza?

      1. Pai ma gandesc ca ii ajuta si pe cei care nu pot sa auda, sa inteleaga ceva… oricum nu ma uit la oamenii politici fiindca oricum mint!

        Da si eu gesticulez uneori, cred… nu m-am uitat in oglinda sincer. nu-s foarte sigur dar nu-s asa de in verba sa dau din maini =)) :biggrin:

  7. Eu nu gesticulez deloc, sunt linistita cand vorbesc si nu imi place sa ma agit, iar daca ‘imi sare mustaru’ incep sa ridic tonul, dar am invatat sa ma controlez!
    Mie nu imi plac cei care gesticuleaza prea tare, am impresia ca vor sa domine conversatia sa isi impuna punctul de vedere! Imi spun in toate felurile ceea ce cred !

    1. Uite ca la aspectul asta nu m-am gandit, cred ca poate fi si asta, dorinta de a domina, de a-ti impune punctul de vedere intr-o discutie, de a te evidentia. Dar nu este o regula.

          1. Nice, da, asa discret dansez si eu in ultima perioada… insa nu simt ca dansez cu adevarat, decat in momentul in care mi se mai risipeste din inhibitie si pot sa dau din maini si din picioare :lol:

            Eh, Lusio, nici chiar asa :lol: De exemplu, cand dorm nu dau din maini :lol:

            O noapte buna si frumoasa va doresc! :happy: :sleeping:

  8. orice e in exces deranjeaza dar gesticulatul face parte din noi, si eu gesticulez at cand sunt foarte prinsa in ceva discutie sau pentru a accentua anumite lucruri
    niciodata nu mi-am pus problema ca ar fi ceva anormal, eu zic ca e ok :)

    1. Cam astea sunt situatiile in care gasesti de cuviinta sa te ajuti de limbajul corpului, Lilly. Total de acord cu tine, si mie mi se intampla. Deci esti pro! :cool: :cheerful:

    1. Adevarul ca poluarea fonica, de orice provenienta, este extrem de nociva. Insa sunt si cazuri cand ne e imposibil sa nu ridicam tonul(mai ales daca suntem enervati).
      Ovi, deci tie gesticulatul excesiv nu ti se pare ridicol?

      1. nu…
        asta ajuta sa fii inteles…
        m-ar deranja… sau mi s-ar parea ciudata… daca gesticularea este in contradictie cu vorbele… dar asta e alta poveste…

  9. Ei, o oarecare gesticulare trebuie sa existe, ca sa nu pari fixat in pioneze. In general discursurile lipsite de gesturi sunt agreate de societatile totalitare (singurul care are voie sa gesticuleze când vorbeste fiind dictatorul). Daca gesturile sunt calme, armonioase, lipsite de violenta si inversunare, cred ca pot face companie placuta unui discurs. Personal, daca trebuie musai sa privesc un discurs, prefer sa-l tina cineva care stie sa gesticuleze in ritmul vorbirii. Nici deloc, dar nici prea mult.

      1. Nice, eu sunt inginer…..prin definitie inginerii se exprima greu si, volens nolens, gesticuleaza. Chiar daca in scris ma exprim relativ coerent, nu acelasi lucru se intâmpla si…oral, deci am nevoie de un sistem care sa-mi intregeasca trimiterea mesajului….para-verbal parca ii zice, din câte am inteles de la colorbliss. Imi place sa cred ca nu exagerez in gesticulare, dar nu sunt extrem de convins. Oricum, nu prea (mai) conteaza. Sunt deja casatorit si deci nu trebuie sa mai cuceresc pe nimeni :-)

        1. Mie mi s-a parut ca te descurci foarte bine cu…cuvintele. Nu am remarcat sa gesticulezi, de aceea te-am si intrebat. Iar la faza cu inginerii care se exprima greu…inseamna ca tu esti unul atipic. :cheerful: :biggrin:
          Nu m-am referit doar la cat de ridicoli putem parea in ochii iubitului/iubitei, ci in ochii tuturor.
          Ti-am trimis un mail. :biggrin:

  10. Cat reusesti sa tii totul pana la o anumita limita, e ok, ba chiar sunt domenii unde gesturile sunt foarte necesare, de exemplu cunosc un preot catolic care a studiat asa ceva pentru a se ajuta in meserie. Sau in cazul unui arbitru, sunt foarte importante. Ok, totdeauna probabil italienii vor gesticula mai mult decat nemtii .

      1. @Dragos: Vai si amar de “prima” echipa, auzi “Scolarul Resita”. Aia micii, saracii, mi-a parut asa de rau de ei, dar am prevazut pentru ca la terminarea prelungirilor l-am vazut pe Adi Stoicov punandu-si mainile in cap. Superb in schimb golul lui Mera.
        In aceeiasi ordine de idei nu mi-ai raspuns si doar tu ai fost acela al carui umar mi-a stat la dispozitie cand ne-a parasit. Si muuuuuulta bafta dupa-masa am emotii aproape ca si cum as fi avut pentru ai mei. Ma enerveaza Pavlov si as vrea sa fie fericit copilul meu la sfarsit.

  11. Uneori gesticulez. Doar atunci când am un mesaj… important de transmis, sau când sentimentele care mă încearcă sunt intense. Am anumite ticuri, mișcări ale mâinilor, însă nu s-a plâns nimeni de ele :biggrin:
    Cât despre oamenii care gesticulează, unii îmi sunt dragi. Gesturile lor fac mesajul și mai explicit sau mai însuflețit.

    1. Pai nu s-a plans nimeni nici de mine, dar ma gandesc ca poate le-am parut ridicola si nu am avut curaj sa mi-o spuna in fata…
      Pe de alta parte, eu admir o persoana care reuseste sa-si controleze miscarile corpului.

  12. Depinde de imprejurari- cand situatia o permite si cercul e mai intim gesturile corporale dau un plus de viata comunicarii
    Dar exista momente mai sobre , discutii de afaceri in care gesticulatul nu are ce cauta, mi se pare o nota de dramatism care eventual ar trebui sa-mi atraga atentia ca sa nu sesizez aspectele cu adevarat importante

    Eu nu gesticulez cand vorbesc, tin mainile pe birou sau ma joc cu ceva- un breloc, etc…..sau fumez :D

    1. legat de jucatul cu ceva de pe birou :) La prima lansare eram așa emoționată încât am torturat un pix înainte de începerea efectivă a evenimentului. De atunci am renunțat să mă joc cu ceva, din simț… civic :ninja:

  13. Mai gesticulez, din pacate. Insa nu cand prezint proiecte, atunci de obicei tin mainile langa corp sau la spate – de fapt ma chinui sa le tin asa, pentru ca la cat de timida sunt si la cate emotii am, tind sa tremure. :P De obicei gesticulez cand pun suflet in discutie, cand e interesant, cand sunt foarte concentrata. Si sa stii ca si eu mai gesticulez cand vorbesc la telefon. :)

  14. Eu nu prea am obiceiul sa gesticulez,dar se intampla totusi involuntar atunci cand sunt foarte obosit.. :getlost:
    Nu mi se par penibili,dar totusi “ce-i prea mult,strica” – si uneori poate deveni deranjant acest obicei..

      1. noi suntem mai pasionale, mai înflăcărate. mie mi se pare uneori fermecător. nu ca sunt romantica incurabilă, dar unele femei au un farmec aparte când își mișcă încheieturile… :whistle:

        1. Ai dreptate, Ada, pe barbati nu-i prinde gesticulatul, insa femelilor le da un plus de farmec si de gratie, le face mai interesante, chiar mai sexy. :biggrin:

          1. de acord :happy: pentru voi e un plus,dar cand un barbat gesticuleaza excesiv devine amuzant spre penibil :biggrin: .. si barbatii gesticuleaza destul de mult,cel putin in cazul persoanelor pe care le cunosc..nu doar voi

  15. nu…nu mi se pare penibil…eu sincer gesticulez tot timpul…si nu mi se pare ca ii deranjaza pe oameni…probabil este si o forma buna de a face cuceriri… :biggrin: :heart: :heart: :wub:

  16. Daca mi se par penibili? Da, unii sunt. Mai rau, altii sunt periculosi. Am participat o data la o chestie… ceva cu incarcat, distribuit mancare la cateii din adaposturi… si la un moment dat am ramas langa un mic grup care vorbea cu un muncitor/ingrijitor. Toata treaba buna si frumoasa, pana a inceput omul sa gesticuleze cu un cutit in mana. Daca nu ma feream, la ora asta aveam probabil o cicatrice frumoasa pe fata. Hmm…
    Daca gesticulez? Da. Ajuta sa explic ceva, pentru ca folosesc tot felul de comparatii in conversatiile cu oamenii. Incerc sa ma misc lent, totusi, si nu foarte mult, constient tocmai de doza de penibil pe care o au gesturile folosite in exces.

    1. Asa e, gesticulatul prea amplu si excesiv poate fi periculos, ai fost norocos ca ai scapat nevatamat, un barbat a fost injunghit mortal de sotia sa, in bucatarie, in timp ce aceasta gesticula cu un cutit in mana.
      Subscriu parerii tale.

  17. Cand am comentat initial, nu eram prea convinsa, caci imi aminteam doar vag un desen al creierului realizat la Neurostiinte, dar mi-am confirmat acum.
    Centrului primar motor din creier i se alatura imediat o zona suplimentara motorie: un centru al vorbirii. Nu as putea sa dau mai multe informatii in legatura cu cei doi centri, caci nu stapanesc informatiile, deci ma abtin. Dar poate ar fi interesant de citit:
    http://www.hotcity.ro/social/rubrica/stiinta-vesela/de-ce-gesticulam

    ,,Studiile facute pe niste persoane afazice au demonstrat ca gesturile sunt controlate de aceeasi regiune din creier care controleaza vorbirea. Cercetatorii au cazut de acord ca gesturile si discursurile provin dintr-un proces cognitiv comun.”

  18. Bună, Nice!
    Eu nu sunt de părere că oamenii care gesticulează pentru a-și susține mai cu tărie punctul de vedere sunt penibili. Totuși, până la un punct. Că dai sugestiv din mână când expui ceva este în regulă, repetarea la nesfârșit a aceluiași gest apoi e deranjantă, în general vorbind.
    Eu nu m-am observat prea atent când am fost în mijlocul unei argumentări, am să o fac însă acum.
    :biggrin:

    M-a amuzat teribil faza cu gesticulatul în sport. :ninja: :ninja: :ninja:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: