Mi-as fi dorit… ( l )

http://www.youtube.com/watch?v=oUOpFPhRypU

Deci nu, nu va asteptati la masini, vile etc..

In momentul de fata nu mai stiu (exact) daca sunt doar bun sau rau, destept sau tampit…sau doar o amestecatura intre toate. Cert e ca mi-as fi dorit sa fiu mai BUN (macar in unele momente), mi-as fi dorit sa multumesc mai usor pe cei care au mai avut pretentii de la mine. Mi-as fi dorit sa nu fi trecut prin cate am tot trecut. As fi vrut ca totul sa-mi fi fost mai usor… 

“De-ati fi o clipa in pielea mea, toti ati abandona!” – “Inainte sa ies pe usa o sa va-njur din antreu! Zic de pusti de bani gata.. Le doresc sa traiasca un minut in locul meu si sa spuna dup-aia ce e si ce nu e greu!” – Cumicu

Mi-as fi dorit ca atunci cand eram mic sa am o bicicleta, mi-as fi dorit ca de ziua mea tata sa-mi zica doar un “La multi ani” (n-am avut pretentii de cadouri), fara a mai provoca certuri in acea zi. Mi-as fi dorit ca familia mea sa n-aiba program de cearta, seara. Mi-as fi dorit ca unii membri sa nu fi fost prin spitale. Mi-as fi dorit sa nu fi fost chiar si eu internat la reanimare… Mi-as fi dorit ca dupa reanimare sa-mi fost mai multi din fostii prieteni aproape! Mi-as fi dorit sa fi fost mai sanatos… Mi-as dori sa fiu mai indraznet din prima, nu doar cand sunt ‘stimulat’. Mi-as fi dorit sa nu fi oferit atat de multe lucruri/reactii bune celor ce nu meritau… Mi-as fi dorit ca reactiile lor sa nu ma transforme si pe mine in ceva rau. Mi-as dori sa nu ma mai simt atat de ghinionist si sa nu ma mai tot straduiesc sa prind oportunitati la care chiar sa trag tare si dintr-un ghinion pe final, sa nu-mi iasa… Mi-as dori sa mi se indeplineasca / sa mi se fi indeplinit mai multe vise. Mi-as fi dorit sa fi avut mai mult succes in trecut… Mi-as fi dorit la fel ca si artistul Nimeni Altu: “Sa nu-mi vad iubita din adolescenta in bratele altui barbat” , mi-as fi dorit ca unii prieteni din copilarie sa nu-mi fi murit deja… inca mai am/aveam nevoie de voi! Mi-as fi dorit ca unele tipe sau pur si simplu alti oameni sa nu-mi fi otravit sufletul… Mi-as fi dorit ca unii sa nu ma faca sa devin/par arogant.

Mi-as dori ca unele persoane sa nu se creada niste “mici D-zei” si sa considere ca au dreptul sa ma tot judece: “Hai judeca-ma ‘prietene’, ia-o cum vrei, ca si asa sunteti niste mici “dumnezei!” As fi vrut sa nu fac atatea greseli pe care (pe toate) le-am platit si mi-as dori sa se stie ca nu mai (tot) am nevoie de sfaturile sau morala altora.. Sunt capabil sa mi-o fac si singur chiar daca n-o zic pe gura, o fac in gand!

Si-as fi dorit ca in familia mea sa se gaseasca mai multa armonie, mai multa iubire, mai multa intelegere! Mi-as fi dorit sa fi fost mai tare decat am fost… Mi-as fi dorit si inca doresc sa primesc mai multe vorbe bune,  mi-as fi dorit sa primesc mai multe sfaturi bune din partea altor persoane si nu doar din partea familiei caci au si ei problemele lor si nu pot fi batuti la cap prea des de altele.

Mi-am tot dorit sa fac o lume mai buna, macar in mediul meu (cam de pe la 16, 17 ani). Am crezut ca aratand bunatatea mea, lumea ma va urma, dar nu a fost asa, n-am facut-o mai buna si n-am primit ce-am dorit. Am realizat doar ca daca esti prea bun esti luat de  fraier/prost! Iar asta nu m-a imbunat ci m-a facut sa devin chiar ce detestam in trecut, sa am momente cand la randu-mi sa fiu rau…unele persoane ar putea spune chiar ‘nenorocit’. Nu vreau sa dau vina doar pe sechelele din trecut, pe rautatile primite gratuit in trecut cand eu imi afisam doar bunatatea, n-ar fi o scuza prea buna si nu cred ca vreau sa fiu iertat cu usurinta. Desi de multe ori am zis ca reactiile mele (in mare parte rele) depind si de alte motive, pe care “victimele” mele, le-au provocat, doar ca nu prea isi dau seama de ele. Poate ca e ironic cum, uneori, unii se intreaba de ce-am devenit mai rau, de ce m-am schimbat, fara a se gandi si la faptul ca: “Bai, poate eu am provocat reactiile astea ale lu.”

Am realizat ca uneori bunatatea poate insemna doar suferinta, batjocura si din nou suferinta, iar a fi rau te poate scapa de ele, pentru ca odata cu rautatea poate aparea si indiferenta, indiferenta de a nu-ti mai pasa de raul provocat si avand si rautate, poti raspunde la rautati cu rautate si-n aceasta situatie incepi sa te gandesti si la: “Mi-a facut rau, i-am facut rau” deci suntem egali, deci move on-ul poate fi mai usor. Avand bunatate, fiind si sensibil/sensibila cazi mult mai usor in suferinta, pentru ca n-ai ripostat, ci doar ai “inghitit”. In timp ce persoana rea pleca multumita ca ti-a facut rau, persoana buna de multe ori ajunge sa sufere in continuare. Am realizat ca lumea in care traiesti, cu care te intalnesti direct sau indirect, te poate schimba (uneori sau chiar de tot). Si te poate arunca in perioade in care devii ceea ce detestai la altii…adica rau, nenorocit, ticalos, cautand indirect o nevoie de razbunare pentru toate pataniile din trecut, cand bunatatea ta era terfelita! In rautatea pe care incepi sa o arati, te invelesti cu scuza “si altii mi-au facut mie la fel”.

Dar cu toate astea, inca ne ramane acel: “Fii bun cu cine-i bun cu tine / Fii rau cu cine-i rau cu tine!”… Sau nu ( va intreb pe voi) ??? 

Eu pot sa zic ca in trecut (chiar si cu ani in urma) am experimentat pana si acel BUN (si) cu cei RAI si stiti ce-am obtinut ? Multa suferinta/tristete, in timp ce aia RAI, erau veseli / binedispusi, fara a parea afectati de ceva.

Ei bine eu sunt tipul ce a tot citat ceva: “Cum poti sa fii inger (si sa ramai si viu), cand traiesti printre demoni ?”…iar raspunsul de multe ori a tins spre: “Nu poti, trebuie sa te adaptezi, trebuie sa stii sa fii macar pe jumatate ca ei, pentru a supravietui, pentru ca altfel, vei avea parte doar de MULTE SUFERINTE pana inima iti va crapa”. Si ce te faci cand asta tinde sa atace chiar si-o persoana mai sensibila ? Va spun eu: acea persoana incepe sa fie capabila sa-si ‘impietreasca’ chiar si inima… fiind disperat in a evita suferintele trecutului si mai ales in a arata ca cei care au LOVIT isi pot primi inapoi lovituri si mai PUTERNICE!

Cat despre mine, pot sa zic ca am inceput sa adopt tot mai mult ceva ce a adoptat si-un artist drag mie (Cumicu): A FI CAT MAI INDIFERENT!

Acest artist a intampinat si scris asta: “Sa ai nevoie de un sfat si de-o vorba buna.. dar sa nu gasesti pe nimeni in stare sa le spuna ; Credeam in oameni, mortii lor de lighioane / Nu simt nimic.. ca am fost tras in piept de prea multe persoane; Aveam in fata orizontul conturat de viziuni / Crezand in vorbe, sinceritate si promisiuni; Nu e nimic corect ( stiu) si nu astept (nu) respect din partea ta, stiu ca te doare in rect!”

Am fost rau in unele momente, asta nu pot sa neg, la fel cum nu pot sa neg ca nu mi-a mai pasat de prea multi/multe, dar marile exceptii au fost in special fratele, mama, sora mea (si cativa prieteni cu vechime de ani la rand). Despre sora mea, voi cita acelasi artist: “E singura care conteaza in lume pentru mine.. si nu-mi pasa de tovarasi, bar, prezente feminine, atata timp cat sange din sangele ei va curge-n venele mele… Orice durere numai ea va sti s-o spele!” Am dat asta pentru ca in curand o sa urmeze si partea a doua si va avea o legatura. Sora mea e o persoana foarte importanta in viata mea, careia ii port mult respect si cu care de cand ma stiu, n-am putut sa fiu prea rau, n-am putut sa fiu fals, n-am putut sa arat alta fata decat cea adevarata pentru ca am stiut mereu ca nu va incepe sa ma judece aiurea, ci se va stradui sa ma inteleaga sau sa ma corecteze in greselile facute, iar pentru asta voi face oricand orice pentru ea si ma voi stradui sa nu-i fac niciodata vreun rau pentru ca a fost mereu langa mine si la BINE si (dar mai ales) la greu si mai ales ani la rand. “Exista un om caruia ii datorez TOTUL si pentru care a-si face ORICE, nu conteaza potul!”

Voi ce v-ati fi dorit cu ardoare, dar nu s-a indeplinit (si nu vorbesc neaparat de chestii materiale) ?

Si mai ales, cum raspundeti la rautati ? Va pastrati bunatatea sau raspundeti la rautati, cu rautate ?

 

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

96 de comentarii la “Mi-as fi dorit… ( l )”

  1. Mi-as fi dorit multe lucruri, cred ca am destule regrete. Dar nu depind toate de noi.

    Rautatilor sigur nu prea le raspund cu rautati. Poate ceva ironie si indiferenta. Ahh atunci inseamna ca pana la urma tot cu rautati raspund daca-s ironica? Nu, nu, sunt o fire pacifista, dar mai intep cand e nevoie daca am fost atacata.

  2. Multe ce ni se intampla in viata le meritam, din varii motive! Greselile ne sunt platite intr-un fel sau altul, mai dur sau mai “moale”, cert e ca nimeni dintre noi nu scapa. Primim de multe ori fix ceea ce oferim/ce am oferit: suferinta, dezamagire, minciuni etc. si-ar trebui in loc sa ne intrebam ” de ce ? ” sa nu mai repetam in viitor…. ca mai tarziu sa nu primim aceleasi lucruri, sa INVATAM ceva.
    Ce mi-am dorit pentru mine am, doresc pentru altii…. multe.
    Cum raspund la rautati? Depinde DACA si cat se insista, uneori raspund cu aceeasi moneda ,alteori las viata sa-i plesneasca pe cei care sunt…. cum sunt. E mai dureros!

    Sper ca viata sa fie mai blanda cu tine deacuma-ncolo, acuma depinde si (de) ceea ce oferi tu. :)

  3. eu unul nu pot sa port ranchiuna, de ura ni mai zic fiindca numa caracterizeaza… ma supar putin pe moment eventual si imi trece…nici pe viitor nu-s genul razbunator desi astept sa vad ce ii rezerva “divinitatea” fara implicarea mea :) :biggrin: , Ii scoate din minti starea mea de spirit imperturbabila pe cei care am invidiaza, care ma dusmanesc, si la un moment dat se plictisesc fiindca vad ca n-au ce-mi face si isi schimba tinta de rautati si la mine raman doar cu invidia! care pe mine ma flateaza doar :tongue:

    Asa ca invidiati-ma bah! asta e pentru oamenii rai… nu pentru cititorii blogului tau

    1. Ce caracter frumos ai tu, Pato, felicitari! :wink: :biggrin: :cool: Probabil ca nici nu te-a ranit nimeni suficient de tare pana acum… Sau mai e o varianta, probabil esti un tip mai puternic, care nu ia in serios rautatile, care nu pune la suflet. :dizzy: :ermm:

      1. ei…uneori am si eu problemele mele. Insa nu-mi arat slabiciunile oricui, doar cateva persoane foarte dragi si in care am maxima incredere si in care investesc sentimente pot sa-mi descopere aceste parti ale sufletului …

  4. Mi-as fi dorit sa existe macar o persoana in lumea asta care sa ma fi iubit la intensitatea cu care am facut-o eu. Mi-as fi dorit ca toate povestile de iubire sa nu inceapa in septembrie, pentru ca in toamna aceluiasi an, ele sa moara. Mi-as dori sa fiu nesimtit…

    1. Ne cam potrivim la dorinte…sau mai bine zis la neimpliniri. :alien: :ermm: :sad: Ma rog, la ultima parte nu subscriu, mai mult de atat, sunt foarte incantata ca exista barbati ca tine, deci, nu ai de ce sa regreti. :biggrin:

  5. Ai atins doua subiecte ale Vechiului Testament, in partea a doua a articolului. Primul: echitabilitatea -“Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte.”Cel de-al doilea: “Blestemat sa fie omul care se increde in om” (Ierem. XVII, 5) “Nimic nu-i mai bine decat recunoasterea proprie-ti tale neputinti si nestiinti” (Filocalia, p.611), Lusio.
    Cu cat incep sa “adun” mai multe din Biblie, cu atat imi place mai tare. :biggrin: :happy: Desigur nici in extreme nu intentionez sa cad.
    In privinta intrebarii Nr. 2. Am invatat sa ignor si/sau sa nu raspund. Un exemplu recent, saptamana trecuta, la scoala am pus o intrebare interesanta la un laborator (la care nu am primit insa niciun raspuns) la care imediat dupa un coleg imi spune sa tac. Nu i-am raspuns. Nu era cazul.
    Alteori insa lipsa unei reactii denota slabiciune si e musai sa raspund (caz ca ofensatorul nu e intocmai “debil”). Am invatat sa ma apar, nu sa atac. Cazul 3- Cu cei pe care-i iubesc niciodata nu voi ajunge sa fiu rea. Oricat de multe mi-ar face. Cel mult ii indepartez. Dar rea… razbunatoare.. salbatica..
    As ajunge sa ma urasc pe mine insami, ori eu nu suport starea asta.
    Voi ramane vesnic politicoasa, chiar si cu cei pe care nu-i sufar.

  6. Lusio, felicitari pentru curajul si sinceritatea cu care iti expui public cele mai tainice ganduri, cele mai intime dorinte, framantari si nemultumiri. Nu multa lume e in stare de acest lucru, tu ai facut acum cel mai greu lucru din lume: ai fost sincer cu tine insuti. Il vad ca pe un strigat de ajutor, tu cauti niste raspunsuri, iti cauti drumul in viata, esti la varsta autocunoasterii si ai nevoie de intelegere si eventual de sfaturi. Ai nevoie de confirmari…vrei sa stii daca ai procedat corect sau nu, vrei sa intelegi de ce lucrurile s-au intamplat intr-un anume fel. Imi pare rau ca trebuie sa-i contrazic pe cei care spun ca viata e dreapta, ca toti primim ceea ce meritam, nu, nu e deloc asa, viata e cumplit de injusta, iar tu trebuie sa accepti asta, stiu ca e greu, dar iti va fi mai usor mai tarziu.
    “Mi-as dori sa nu ma mai simt atat de ghinionist si sa nu ma mai tot straduiesc sa prind oportunitati la care chiar sa trag tare si dintr-un ghinion pe final, sa nu-mi iasa…”

    Nu te mai stradui atat…lasa lucrurile sa vina de la sine, daca nu, renunta la acel drum, inseamna ca e unul gresit, care duce intr-o fundatura. Incearca alta cale, pana dai de cea corecta.
    Spui ca ai sora si cativa prieteni buni, e perfect, crezi ca noi, ceilalti, avem mai multi oameni in jurul nostru pe care ne putem baza?
    De ce judeca oamenii? Din rautate, prostie, invidie, plicitseala, din inertie…din convingere. Pentru ca ar fi dureros sa se analizeze pe ei insisi, asa cum ai facut tu…
    Esti foarte tanar, ai toata viata inainte, sfatul meu e sa nu raspunzi cu rautate la rautate, nu se merita sa-ti irosesti timpul tau pretios cu razbunari sau sa-ti inveninezi sufletul pentru oameni mici, uita!

  7. Buna…seara, desi e cam noapte. Eu cred ca intotdeauna poti fi mai bun decat esti. Am fost crescut de bunica mea la tara pana la 6 ani si fie pentru ca asa e firea mea, fie datorita influentei ei cred ca sunt construit sa am o rabdare infinita, sa iert pe toata lumea si sa gandesc mereu pozitiv. Si sa am incredere in Dumnezeu.

    Numai ca drumul in viata e presarat cu tot felul de momente. Dupa aproape 28 de ani cred ca am inteles ca eu am un drum in viata deloc usor si nu pot invata decat daca ma dau cu capul de pereti. Pe plan social, sunt bine daca nu ajung in functii de conducere. Atunci devin tinta tuturor. Am avut si eu momente cand am fost meschin si am dat dovada de rautati gratuite, am fost orgolios, incapatanat. Si poate ca uneori mai sunt si acum. Am insa prieteni care imi explica rabdatori pana cand pricepi si recunosc ca ai dreptate.

    Uite, acum dupa o perioada de un an si ceva cand m-am renascut ca sa zic asa, pot spune ca mi se potriveste o astfel de melodie ca sa raman in tipul de melodii folosite de tine Lusio (care imi plac si mie, de altfel :D)

    http://www.youtube.com/watch?v=Wt5eWjwPlVA

        1. Salutare, Nice! Ca sa fiu cat mai scurt cu putinta si ca sa ma refer numai la mine: nu sunt fascinat de hip-hop in sine ca muzica, imi plac anumiti artisti care au un mesaj de transmis. Eu ascult numai ce are mesaj. Dincolo de asta, o bucatica din mine rezoneaza cu muzica hip-hop. Peste 75% e muzica latino pe care ai ascultat-o pe blogul meu. Restul este cate putin in fiecare…

          Totul se reduce la mesaj…

          1. Pai e muzica profunda Nice.. si noua ne place……profund :lol: :lol:
            E muzica cu mesaj.. si poti intelege si unele chestii.

            Dar ca si Vacitim, la fel zic si eu, MESAJUL transmis.

            1. Lusio, sa fim seriosi, nu rezonez cu aceasta muzica, nu mi se potriveste, e dura, pesimista, incrancenata, mesajul ei nu e pentru mine, acei oameni care o compun si o canta nu mi se adreseaza mie. Poate ti se adreseaza tie, lui Marin, unui anumit gen de baieti/barbati, dar nu si fetelor/femeilor, nu si mie.
              Ma rog, eu nu ma regasesc in hip hop in general.

              1. (Glumind putin): Tu te regasesti in house :w00t: :silly: :sideways:

                Serios vorbind, mai, acum nu te gandi ca eu sau Marin ascultam doar un gen. Eu ti-am mai zis tie ca ascult mai multe si chiar ti-am enumerat multe genuri.

                Dar acum pe bune, ce sa invat de la piesa gen Inna sa zicem ? Da, au si alea un rol, sunt bune prin club gen, dar ACASA ? Te apuca plictiseala uneori (cu gen Inna).

                1. Dar de ce trebuie sa invat ceva? Poate vreau doar sa ma relaxez, sa vibrez in ritmul muzicii, sa ma faca sa visez. Vreau ca muzica sa imi transmita o stare de bine, sa ma linisteasca, sa ma inveseleasca, nu sa ma intristeze sau sa ma streseze, sa ma enerveze, sa ma faca sa ma gandesc la lucruri rele si urate. Vreau muzica pozitiva in esenta, nu am nevoie de mesaje incrancenate, de mesaje pline de frustrare.

                2. Pai crezi ca noi nu ascultam si de relaxat si vibrat ?

                  Aici e de MOMENTE si de STARI

                  Uneori asculti jazz, alte ori r&b si uneri hip hop.

                  Gresesti daca crezi ca eu sau Vacitim ascultam doar chestii triste. Wrong Wrong

                  Si nu, nu’s toate incrancenate sau frustrate (cel putin nu toate). Pui etichete gresite.

                  In fine, hai ca facem off-topic rau :ermm:

    1. “Pe plan social, sunt bine daca nu ajung in functii de conducere. Atunci devin tinta tuturor.”
      Ce ai facut, ai demisionat? :ermm:
      Marin, eu nu cred ca tu ai nevoie de prieteni ca sa-ti explice unde ai gresit, sunt convinsa ca poti observa si singur asta, poti sa te indrepti si singur.

  8. Eu am primit tot ceea ce mi-am dorit fiindca am stiut ce imi doresc :))) si am luptat pt visele mele. Eu sunt si norocoasa nu pot sa neg. Dar am facut si alegerile potrivite atunci cand a fost de ales. Intotdeauna am trait cu inima si mai putin cu capul. :)
    Inca visez la multe lucruri si obiecte dar sunt fericita cu ceea ce am. Imi doresc doar familia sanatoasa caci cu restul ne descurcam noi in timp.
    La rautati de obicei actionez cu rabdare si intelegere. Cu bunatate. Nu imi plac atacurile si nu imi consum energia pt a face rau altcuiva. Imi place pacea si armonia.

  9. Incep prin a spune “sincere condoleante” pentru prietenii mei stelisti, odata cu promisiunea ferma ca-i vom razbuna in sferturi, eliminându-i pe timisoreni.

    Lusio, parca tu spuneai, la un moment dat, ca un articol pe blog trebuie sa aiba cam o pagina….nu trei! Interesant “Cumicu” ala….

    Cam trista atmosfera….sper sa fie doar o poveste, bu realitatea!

    Am ulte lucruri pe care mi le-am dorit si inca nu s-au implinit, dar lucrez la asta :-) . Mi-as fi dorit, in primul rând, sa fiu sanatos tun.

    Cum raspund la rautati? Depinde de persoana, de stilul rautatii si de dispozitia mea. Sunt zile in care nu ma poate enerva nimeni, sunt alte zile in care am capsa pusa si mi se pare ca toata lumea e rea….sunt insa si persoane pe care nu ma pot supara, orice ar zice….in general insa incerc sa fiu cât se poate de ironic si acid, dar nu e intotdeauna obligatoriu.

        1. In teorie, Dragos, tu ai dreptate. Plus ca aia nu e Poli: e fulgerul alui cu alcoolul de la Bragadiru, chiar daca a trecut prin Rocar si Iancu a schimbat toti jucatorii :D
          Poate undeva m-ar bucura victoria lui Dinamo, dar nu pot fizic sa tin cu voi. Am incercat in cupele europene si in cele mai bune cazuri am fost impartial :)))

    1. Din pacate, e realitatea.

      Cat despre fotbal, noul Iliesta asta, e cam praf. Nu-mi place jocul nostru din aparare. Asta e chior si nu vede ca n-are cu ce sa rupa gura targului in atac/doar cu atacul.

        1. Da, macar asa :lol:

          Pai da nu prea sunt ocazii bre.. Pentru ca am vazut ca ei se duc mai toti in fatza UNDE AIA AU CATEODATA CHIAR CEVA AUTOBAZA si cum prinde unul mingea de prin apararea lor, cum din cateva pase, s-a si ajuns la poarta noastra care are evident PUTINI oameni, deci contraatacul se face mai usor.

          Eu n-am fost niciodata fan al jucatului (tendintei de-a juca) la off-side. Mi se pare o tampenie, care cel putin 1data intr-un meci tot te va costa. Mai ales daca ai un adversar ce stie sa profite pe contraatac. La Haifa s-a vazut cel mai bine acel profitat pe contraatac, cand mai ca i-au facut sah-mat.

  10. Heeei, Lusio, in primul rand ma bucur ca ai scris toate randurile de mai sus. Nu e treaba usoara sa te uiti la propria viata si sa admiti ca ti-ai fi dorit ca unele lucruri sa fie cu totul altfel…
    Apoi, toti suntem si buni si rai. Sau cel putin suntem nevoiti sa ne comportam asa, mediul, anturajul, societatea ne obliga, daca vrem sa ne adaptam, sa ne dezvoltam atat bunatatea cat si rautatea.
    Imi amintesc ca ma speria aceeasi constatare cu ceva timp in urma, ca ma ingrozeam sa descopar ca poate sunt rea, cu adevarat. Intre timp, am invatat ca nu trebuie sa fiu, in esenta, un om rau, dar uneori e necesar sa manifesti unele comportamente mai… dure, sa zicem. La fel ca tine, m-am saturat sa fiu calcata in picioare, doar pentru ca sunt draguta si amabila. Am invatat ca pot schimba foaia, atunci cand e chiar necesar.
    Poate cea mai grea lectie e sa inveti cu cine sa fii bun si cu cine nici sa nu te stradui.

    Mi-as dori sa nu ma mai simt atat de ghinionist si sa nu ma mai tot straduiesc sa prind oportunitati la care chiar sa trag tare si dintr-un ghinion pe final, sa nu-mi iasa… Mmm, ca tot ziceai ca vad partea buna in orice, gandeste-te ca daca nu ai fi tras tare pentru oportunitatile respective, ai fi ramas cu regretul si intrebarea ,,ce-ar fi fost daca…?”. In momentul in care ai facut tot ce a tinut de tine, nu ai ce sa iti reprosezi. Poate nu a fost ceea ce aveai nevoie in acel moment, vor veni altele si altele, doar sa nu iti intorci privirea de la ele, sa nu renunti.
    E minunat ca o ai pe sora ta alaturi si ca simti ca e acea persoana care te intelege si careia ii pasa. Cred ca e foarte important, sper ca relatia dintre voi sa se pastreze asa pentru totdeauna, caci e rara, Lusio. Pana si asta e rar, ca doi frati sa tina unul la celalalt, sa le pese cu adevarat, sa nu isi poarte ranchiuna, sa nu fie rautaciosi.

    Cat despre ce te face sa iti pierzi bunatatea aia sincera, naiva, sa zicem ca de-a lungul timpului m-au ,,lovit” multe si multi, si la fel ca tine, imi doream sa nu devin ca ei, sa nu ii las sa imi distruga sufletul. Si stii ce? Desi am avut perioade in care eram rupta de realitate, in care eram la pamant si nimeni nu stia, toate astea m-au facut mai puternica. E poate unul dintre motivele pentru care nu am cautat vreodata razbunarea si nici nu am aruncat cu reprosuri. Privind inapoi, desi stiu cat am suferit in unele momente, imi dau seama ca nu as fi vrut nici sa fiu crescuta in puf, intr-o inconstienta sublima, si la cea mai mica adiere de vant sa clachez (,,vaai, nu pricep ai mei ca am nevoie de un telefon nou si asta e motiv sa fiu cu susu-n jos juma’ de an, sa dramatizez si sa sufar ca sunt neinteleasa!” – serios?.. si nu inventez, chiar sunt probleme pe care unii le considera cruciale).

    Singurul sfat pe care ti l-as da si de care sa tii cont doar daca tu crezi ca te ajuta cu ceva (daca nu, poti sa ignori :tongue: ) este sa incerci sa nu te descarci pe persoanele nepotrivite, sa nu fii rau cu cine chiaar nu e cazul, sa iti focalizezi energiile (pozitive si negative) inspre cine ,,trebuie”. Una dintre cele mai tampite greseli e sa fii nervos din cauza cuiva si sa te certi cu altcineva (caci ti se pare tie pe moment ca si a doua persoana te-a calcat pe nervi..)

    Dar ca sa incheiem intr-o nota mai… vesela, hihi, muzicala, ca tot iti place Cumicu, iti dedic ,,Toate trec” :happy: :lol: E prima melodie pe care am ascultat-o de la el, in urma cu ceva ani (?), ani da. :biggrin:
    http://www.youtube.com/watch?v=n29b8NvpN2g

    1. Multumesc pentru acest comentariu, Iulia.. Sa stii ca ti l-am citit pe tot :lol:

      “Si stii ce? Desi am avut perioade in care eram rupta de realitate, in care eram la pamant si nimeni nu stia, toate astea m-au facut mai puternica.” – Si s-ar parea ca mai semanam.

      Si da, ajuta si acel “Toate trec”. :lol: E foarte optimista piesa!

      1. Hihi, daaa, imi amintesc (acum abia) ca pe sora ta o cheama tot Iulia. Cred ca ai zis tu (sau Nice), cand ai aterizat prima data pe blogul meu, cu ceva timp in urma :lol:

        Sa stii ca as fi fost o sora buna, daca as fi avut ocazia, inca de mica. Mereu mi-am dorit un frate. :tongue: Am un frate vitreg insa, il stiu doar de vreo 3-4 ani, cam asa. Din pacate, el locuia in Ploiesti, iar acum e la facultate in Iasi, dar in ciuda distantei si a altor obstacole, mi-e tare drag de el si ne intelegem extraordinar de bine! E genul de om langa care nu poti sta suparat(a), are mereu o gluma in maneca sau vreo remarca acida care te face sa razi :smile: Si cand ne vedem stam cu orele de vorba :biggrin:

  11. In primul rand felicitari pentru articol.
    M-am regasit in multe lucruri mentionate de tine. Si eu mi-am dorit si inca imi doresc sa fie mai multa armonie, iubire si intelegere in familia mea. Si eu am trecut prin atatea certuri in familie incat dintr-o persoana ambitioasa si competitiva am devenit oarecum pasiva. Cum ai zis si tu, indiferenta. Acum nu mai suport certurile, nu-mi mai doresc sa ma impun, accept orice, numai sa fiu lasata in pace si sa nu aud tipete sau certuri in jurul meu.
    Cum raspund la rautati? “Cum poti sa fii inger (si sa ramai si viu), cand traiesti printre demoni ?”…iar raspunsul de multe ori a tins spre: “Nu poti, trebuie sa te adaptezi, trebuie sa stii sa fii macar pe jumatate ca ei, pentru a supravietui, pentru ca altfel, vei avea parte doar de MULTE SUFERINTE pana inima iti va crapa”
    Sincer m-am saturat sa fiu luata de proasta si sa se profite de mine. Daca e sa apar ceva ce iubesc si am nevoie, tind sa lupt cu toata puterea si astfel sa fiu si rautacioasa. Altfel ce ii va opri sa ma atace din nou si din nou?

    1. Multumesc Mihaela!

      Vad ca si tu (ca si mine) nu mai suporti certurile si nu vrei sa auzi tipete sau certuri in jurul tau. Cam in aceeasi stare am ajuns si eu. Faza e ca uneori cand fugi de ele, tot apar.. ca-n faza aia cu “de ce fugi, nu scapi”.

      “Altfel ce ii va opri sa ma atace din nou si din nou?” – Exact

      1. Da, sa stii. In plus, unii oameni parca nu se simt bine daca n-au parte de putina cearta. Au venit la mine amici cu niste doleante incredibile…ca nu mi-ai raspuns pe messenger, gata ne certam; ca nu mi-ai dat suficienta atentie nu stiu cat, gata, panarama; s.a. Ma obosesc aceste copilarii de-ale lor si aceste cereri de atentie. Ca pana la urma cam asta e, au nevoie de sa-i bagi putin in seama.

  12. Multe lucruri nu mi s-au indeplinit din ceea ce am dorit, dar eu ma bucur nespus de mult pentru cele care s-au implinit . :) Apropo de a doua intrebare, eu sunt o fire foarte razbunatoare, stiu ca nu este bine dar asa sunt eu. Bineinteles, doar in cazul in care am fost jignit grav. Mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau in altul, nu las sa ramana lucrurile asa.

  13. Lusio: am citit articolul de dimineata si nu mi l-am putut scoate din minte. Iti pot spune doar un lucru pe care obisnuiesc sa-l repet fiicei mele: nu conteaza ce-ai sa ajungi in viata, dar important e sa ramai OM. Iar tu ai facut-o trecand prin greutati mult mai mari decat altii si esti cu atat mai merituos. Poate ai oameni putini langa tine, dar fii linistit, sunt de buna calitate si e mai bine. Si mai cred ceva: esti tanar si viata va avea timp sa te rasplateasca.
    .
    Sa trecem la ce mi-as fi dorit: sa am mai mult timp la dispozitie sa le spun si demonstrez parintilor mei cat de norocoasa sunt pentru ca i-am avut, mi-as fi dorit un frate sau o sora, mi-as fi dorit mai multi copii si mi-as fi dorit atat de multi bani incat sa pot cumpara clubul Poli si sa-l intretin cum as vrea, astfel incat unii ca Vacitim sa nu-si permita sa glumeasca pe seama unei echipe iubite cu adevarat de suporterii ei, care la fel ca si alti suporteri n-au fost si nu sunt intrebati, dau si nu primesc nimic in schimb decat rareori clipe ca si aseara.
    .
    Nu pot sa raspund la rautati, le tin in mine si ma macina, eventual fac aluzii sau ironii care nu intotdeauna sunt intelese. Asta e una din problemele mele, nu e bine.

    1. Mersi pentru gandurile bune, Diana.

      Eu am si sora si frate. Dar am realizat cat de mult inseamna sa ai si-o sora, iar eu, daca se va intampla sa am un baiat sau chiar si 3 :lol: , tot voi incerca sa am si-o fata. Dar mai multe le voi spune intr-un alt articol, pentru ca dupa cum vezi, in titlul exista ( l )

  14. Lusio: Si gloabele mele au mancat jaratic si s-au transformat in manzisori luptatori si m-au surprins. Am fost mandra de ei. In schimb sa stii, nu-mi pare bine de situatia Stelei, nu inteleg.
    Dragos: pe voi va asteptam in finala:))

    1. Da, ai tai au aratat ca vor..

      La echipa noastra deja am cam explicat mai sus care e marea problema, anume Ilie incearca mai mult atacul si n-are grija la aparare pt ca se bazeaza prea mult pe fazele de off-side. Cum atacul nostru scartaie.. iar apararea e subreda, e normal sa si-o tot fure.

      Luam multe panarame de antrenori, cand am putea sa-l luam pe Grigoras si gata treaba. Eu de mult il vreau pe Grigoras.. chiar de pe vremea cand era la Iasi, dar jiji freaca menta si ia panarame.
      Cu Ilie, echipa o sa iasa din grupele Er L

  15. Lusio: de eram Iancu: nu-l schimbam pe Oli pt. nimeni, iar daca acesta ar fi plecat prima tinta ar fi fost Grigoras, pentru toti banii, imi place la nebunie. Intre timp totusi Iancu l-a adus pe Uhrin…
    Eu nu cred ca asta e problema. Eu cred ca adevarul e undeva intre mancatoriile nestiute de la clubul vostru. Pentru ca individual aveti jucatori buni. Dar impreuna e dezastru. Brandan e unul din favoritii mei. Pe Bourceanu l-am vazut de n ori, aseara de nerecunoscut. E ceva putred. Plus pregatirea fizica de ani de zile nu e cea potrivita. Pustii mei pareau mai in forma. La ratarea lui Costea am cam tremurat, minute bune mi-a fost frica.

    1. Scuza-ma.. dar eu nu prea-l plac pe Oli.

      Inca nu uit macelul din acele semifinale europene. N-a fost doar vina lui.. dar trebuia sa tina cat de cat de scor chit ca era nevoie de-o super auto-baza ala Cartu.

  16. Frumos articol, dar in acelasi timp, trist. Foarte lucruri mi-as fi dorit sa se intample, mai ales atunci cand eram copil si nu aveam personalitatea foarte bine conturata. Cred ca daca anumite lucruri s-ar fi intamplat asa cum ar fi trebuit, alta ar fi fost viata mea astazi. Cat despre bunatate si rautate, da, sunt de acord. Au fost multe intamplari cand pur si simplu am primit palme dupa palme, dar am mers mai departe. Si n-am putut sa lovesc si eu la randul meu, transformandu-ma intr-o persoana rea. Mi-am dorit de nenumarate ori sa pot fi indiferenta. Nu mi-a iesit niciodata.

  17. umilinta, suferinta, durerea, dorinta – toate astea ne fac sa fim mai buni, toate astea ne intaresc, ne fac sa ne dormi mai mult, sa perseveram
    sunt multe lucruri care mi-as dori sa fie altfel dar ma gandesc la un singur lucru atunci cand primesti ceva pierzi altceva, daca as fi avut un lucru care mi l-am dorit si nu l-am obtinut poate n-as fi avut altceva ce iubesc foarte tare asa ca…..imi ramane doar sa perseverez, sa lupt, sa obtin dar stiu ca toatea astea se fac cu sacrificii
    cum raspund la rautati? cu calm, nu ma mai afecteaza sau ma las putin afectata, am devenit imuna
    felicitari pt articol!

  18. emotionant articol…
    citindu-l… parca nici nu mai stiu ce mi-as dori… pentru ca… deja am avut si am multe din dorintele tale… simt in inima un val de multumire…
    sa ai parte de bine… asta iti doresc… ba chiar si mai mult…

      1. placerea de partea mea… mereu de partea mea…
        mai sus… cand am zis ca… am avut si am multe din dorintele tale… ma refeeream la faptul ca… la mine s-au si implinit dorintele…

  19. Cel mai mult mi-am dorit iubire. :wub: Acea iubire care dureaza toata viata (cum spun povestile). :) Logic ca nu s-a implinit pentru ca din pacate sunt un personaj real nu unul de poveste. Partea ciudata este ca inca imi mai doresc asta, desi nu mai cred ca exista. :ninja:
    La rautati raspund in diferite moduri, in functie de persoana, de ce face/spune. Pot fi ori rautacioasa, ori ignoranta, ori buna. Insa cel mai des ignor rautatile si, daca e ceva grav ignor si persoanele.

  20. Mi-as fi dorit sa am personalitatea lui Cristina din Anatomia lui Grey. Exact asa ca ea mi-as fi dorit sa fiu
    In schimb sunt o fire foarte sensibila. Pot sa stau langa un cadavru intr-o morga si sa beau cola dar nu pot sa inlatur durerea care apare cand ma raneste un apropiat. Pot sa nu zic nici mac la un implant dentar, pot sa ajut o victima a unui accident rutier, pot sa ii sustin pe altii dar nu ma pot salva pemine din situatii penibile care de fapt nici n.ar trebui sa conteze……..
    Nu stiu daca ma intelegi
    Poate ca da……….

  21. A trebuit sa astept nitel sa-mi trag sufletul ca dupa o alergatura la un maraton si-apoi sa-mi pun gandurile in ordine. M-a tulburat articolul… M-a tulburat prin continut si mi-a placut prin sinceritate. Tocmai de-aia, inainte de toate, felicitari! Si pentru curajul de a “pune pe hartie” cat si de a impartasi cu noi …
    Eu mi-as fi dorit sa am o familie completa mai mult timp… Atat.

  22. Pai… sunt bun cu oamenii pe care ii simt buni. Ma mai insel in unele cazuri, dar rar. Pe unii nu-i cunosti cum trebuie, pana nu-i aduci ceva mai aproape de tine. Asta inseamna sa lasi putin de la tine, dar nu neaparat sa cobori “scutul”.
    Pana la un anumit punct tratez rautatea – cu indiferenta, precum un caine mare care se uita la unul mai mic, care latra disperat. Dupa punctul ala, sunt pregatit sa raspund in forta, fie ca inseamna cuvinte dure, sau ceva pumni in cap respectivului/respectivilor.
    Daca mi-am dorit ceva si nu s-a indeplinit? Da. Insa nu obisnuiesc sa vorbesc despre asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: