Scrie ce simti!?

Pentru ca urmeaza sa plec in primul circuit din viata mea, pentru ca as vrea ca la intoarcere sa scriu despre experienta mea turistica, dar habar nu am cum si daca ma pricep la asta, pentru ca nu am mai abordat un jurnal de calatorie pana acum, am considerat util sa-i intreb pe cei care de obicei comenteaza pe acest blog, dar nu numai, daca sunt interesati si ce ar dori sa citeasca legat de subiect.

Multi dintre cei care au lasat o parere mi-au raspuns ca ar trebui sa scriu ce simt eu. Daca stiam ce simt, nu mai intrebam. Tocmai pentru ca nu stiu cum sa procedez, ca sunt intr-o mare dilema, ca framantarile mele nu au ajuns la o concluzie, am apelat la voi. Acest blog nu are rol de informare sau recomandare si nici nu reprezinta un loc unde eu imi etalez talentul literar si astept laude si aprecieri. Este modalitatea mea de a socializa, de a comunica cu oamenii despre chestiuni care ma preocupa in mod deosebit si pe care nu am cu cine sa le discut in offline, asadar, summerday este un blog de dezbateri pe diferite teme de viata. De aceea, in lipsa opiniilor voastre, existenta acestui blog nu se justifica. Fiecare are propriul sau mod de exprimare in online, eu l-am ales pe acesta.

Nu pot mereu sa scriu ce realmente simt pentru ca nu asta e rolul blogului. As putea foarte bine s-o fac, insa, in scurt timp nu doar ca nu ar mai citi nimeni, dar nici macar nu ar mai intra aici. Ce simt eu este o imensa frustrare si dezamagire. Simt ca oricat as incerca, ca oricat as invata, oricat m-as stradui sa fiu cea mai buna, sa avansez, nu reusesc, dimpotriva, sunt retrogradata si mi se ia din salariu. As putea sa ma lamentez cat e ziua de lunga, da, daca ar fi sa scriu ceea ce simt, as scrie despre jobul meu si despre cat de nemultumita sunt eu. Despre nedreptatea din societate si legi aberante, ilogice. As putea sa va povesc intamplari de acolo pentru ca in fiecare zi se petrece ceva iesit din comun, in felul asta eu m-as descarca, dar cu siguranta nu as gasi intelegere, ci m-as trezi judecata de cititori.

Sunteti pregatiti sa gasiti lamentari si revarsari de frustrari zilnice pe un blog?

Este evident ca scriem si pentru ceilalti, evident ca unii ne dorim dialog pe blog, imi pare rau ca sunteti deranjati de intrebarile care apar la sfarsitul articolului, dar in acel sens as vrea eu sa curga discutia, acela este rostul lor acolo. Puteti sa le si ignorati, dar tare folositoare le gasesc eu si tare le mai simt lipsa pe unele bloguri pe care as vrea sa las un gand si ma trezesc ca nu am ce spune.

Asadar, summerday va este destinat voua. Nu va sfiiti sa va spuneti parerea, pentru ca de aceea am creat blogul. Nu vreau sa va agasez, ci vreau sa va ajut cu intrebarile finale, sa va fie mai usor sa raspundeti. Imi doresc dezbateri interesante pe blog, vreau dialog, nu “vai ce frumos ai scris” sau “vai ce frumoase poze”.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

101 comentarii la “Scrie ce simti!?”

  1. Buna dimineata Nice! Ai dormit bine?:heart: :kissing:
    La noi în Olanda atunci cand cineva pune prea multe întrebari, în cazul tau “ce si cum sa scriu”, este numit fara niciun pardon “zuurkop”. In limbaj popular “acritura” sau “iritant”. :wassat: Sorry dar la asta m-ai facut sa ma gandesc! :ermm: Deci, atunci cand vei veni odihnita si relaxata din concediu, ai sa ia o mie si una de idei cum si ce sa scrii…. Eventual fa si tu ca Vienela…. mici notitii pe care mai tarziu le tranasformi în adevarate povesti! Eu cred ca nu poti vizualiza dinainte ce vei scrie, iar daca eu vreau de ex. sa stiu cati kilometrii patrati a avut tara unde ai fost am Google… :shocked: AHahhaahha…. eu scriu aici si tu esti la mine pe blog :biggrin:

    1. Minnie, asta este stilul meu, nu pot sa copiez pe nimeni, si nici nu vreau. Apropos de Vienela, eu nu am atatea povesti de viata ca ea si nici nu as vrea sa le dezvalui oamenilor chiar totul. Blogul meu e unul de dezbateri, acele intrebari va ajuta sa raspundeti mai usor. Eu de exemplu intru pe bloguri, citesc povestile oamenilor si cum nu ma privesc, nu stiu ce sa spun. Vreau sa las o parere dar nu am ce.
      Mereu am considerat ca e mai usor sa vorbesti din punctul tau de vedere, sa scrii despre tine. De ce ar deranja ca la sfarsitul unui articol pun o intrebare sau doua?
      Minnie, tu poti sa ignori intrebarile, sa scrii ce crezi tu, ce ai inteles tu, ce doresti tu, pentru mine intrebarile gasite pe alte bloguri sunt de mare ajutor, eu ador sa comentez astfel.
      Vezi tu, oamenii fac exact ce ar vrea ei sa gaseasca, eu daca as gasi intrebari la tine, nu te-as considera actritura, ci as fi extrem de fericita pentru ca as sti exact ce sa raspund.
      Nu stiu exact ce sa mai scriu, sper ca ai inteles exact punctul meu de vedere, nu vreau sa va agasez, ci vreau sa va ajut cu intrebarile finale, sa va fie mai usor sa raspundeti… Vreau dezbateri interesante pe blog, vreau dialog, nu vai ce frumos ai scris sau vai ce frumoase poze.

      1. Nu ma întelege gresit! Eu am vrut doar sa îti explic cum vad unele persoane întrebarile, sau cum gandesc despre ele….. Nice, fiecare scrie pe blog ce vrea, cum vrea si cu asta basta! Daca mie îmi fac placere citesc, raspund, comentez…… daca nu? Trec la urmatorul blog!
        Nu te supara pe mine, a fost doar o opinie! :kissing:

        1. Minnie, foarte bine ca ti-ai spus parerea, de ce sa ma supar, stiu ca asa vad multi, dar mi-am spus-o si eu pe a mea.
          Cand omul nu gaseste nimic la final, scrie un comentariu format de obicei dintr-o propozitie doua cam ce a inteles el din text. Eu incerc sa evit asta, pentru ca de obicei vreau ca discutia sa decurga in sensul dorit de mine, intelegi?
          Eu vreau discutii stufoase, comentarii lungi, interesante, pentru ca propun de obicei teme ofertante de discutie. Eu ador comunicarea, dar in real life nu gasesc partenerii potriviti, de aceea mi-am deschis blog, sa discut cu oamenii, nu sa fiu laudata sau sa mi se faca urari.
          Daca vei observa eu scriu si articole, nu pun doar intrebari. Daca esti iritata de ele, poti sa le ignori. Eu credeam ca va ajuta sa raspundeti mai repede mai usor… :dizzy:

        2. Ma bag si eu, ca musca in lapte. Pe mine uneori ma deranjeaza intrebarile, pentru ca in capul meu se formeaza o idee referitoare la articol, vreau sa o dezvolt in comentariu, dar tu nu imi dai voie, insisti sa iti raspund la ceea ce ai intrebat. De multe ori nu am suficient timp sa ma intorc, sa raspund de mai multe ori, oricat mi-as dori. Asta ar insemna ca imi ramane mai putin timp pentru ceilalti.
          Nici eu nu dezvalui oamenilor totul, ci doar fragmente pe care le-as povesti oricui, oricand.

          1. Poti sa ignori intrebarile, Vienela. Sau poti sa ignori acel articol care nu-ti place. Asta este stilul meu, daca nu pun intrebari la final oamenii ori nu raspund, ori scriu doua cuvinte care nu prea au legatura cu articolul. Cam asta se intampla pe alte bloguri, dar eu vreau comentarii lungi si discutii interesante aici, chiar vreau discutii. Acesta e blog de dezbateri, vreau parerea voastra pe o anumita tema.
            Crede-ma ca scriu ce simt. Decat comentarii formate din doua randuri si pe dinafara, mai bine deloc. Eu nu prea am cu cine discuta aceste subiecte si de aceea mi-am deschis blog.
            Tu ai comentarii haioase si la subiect, nu am ce sa-ti reprosez, dar nu toti sunt ca tine. Sper ca ma intelegi… :dizzy:

          2. Te inteleg. Mai vin si la mine oameni care spun “vai, ce frumos”. Imi plac articolele tale. Despre asta nu incape indoiala. Intrebarile sunt uneori prea intime sau insisti prea mult pe ele. Dar incerc sa ma strecor. :))

            1. Pai nu raspunzi daca ti se pare prea intim sau prea insistent. Eu asa procedez, raspund fix cat consider ca e nevoie sa dezvalui. Nu trebuie sa te intorci mereu sa lasi un raspuns la intrebarile mele daca nu ai timp si chef, doar daca iti face placere subiectul. Si eu mai sunt intrebata chestii pe bloguri, daca am chef raspund daca nu, nu.
              Uneori insa sunt intampinata cu raceala, abia mi se raspunde la comment, si atunci ma simt aiurea ca mi-am spus parerea. Tot ce fac eu este ca oamenii sa se simta bine aici, sa se simta ca acasa. :happy:

    1. Ah, nu, acest articol e despre tipul meu de blog. Poate ca oamenii ar trebui sa stie ca nu am blog de informare sau recomandari si ca pun pret pe discutii si ca parerea lor conteaza. Si ca vreau sa-i ajut in final pentru ca se orienta rapid ce sa raspunda.
      E o descriere a lui summerday, e crezul meu in blogosfera. Nu e despre excursie…nici vorba. Vezi cum ai inteles tu cu totul altceva? Vezi de ce sunt importante intrebarile finale?
      Minnie, pe blog sunt multi cititori noi, care ma cunosc de putin timp, care nu au rasfoit articolele mai vechi. Chiar ieri a venit cineva si a comentat ca citeste blogul sa se informeze, nu sa comenteze…

  2. Totul e bine cand se termina cu bine! Am crezut la un moment dat ca te-ai suparat pe mine!
    Acum cred ca mai depinde si de cine comenteaza si de cat de mult timp are sa participe la o discutie, desigur se poate discuta despre o mie si una de lucruri! De exemplu mie îmi place grafica si arhitectura interioara, ai subiecte, sunt amatori? Asa poate mai învat si eu cate ceva nou!

    1. Si eu ador arhitectura(interioara si exterioara), Minnie, chiar vroiam sa scriu despre acest subiect un articol, dar l-am tot amanat. Nu stu daca intereseaza pe cineva, dar l-as scrie in stilul meu si cred ca ar iesi dragut. :tongue: Adica mai usurel asa, nu extrem de stufos in informatii… :biggrin:
      Oricum vine toamna, timp si energie sa avem, ca subiecte se gasesc. :silly:
      La grafica nu ma pricep deloc. :dizzy: :blush:
      Da, tu ai dreptate, unii nu prea vor sa se implice sau nu au timp…

  3. Mie imi plac intrebarile la sfarsitul articolului, nu ma deranjeaza, le vad chiar utile. Cum spui si tu din ele decurge discutia. Uneori si mie mi se intampla sa nu stiu ce sa comentez…dar daca autorul ma intreaba, atunci raspunsul vine firesc…si la obiect :tongue:

    1. Larisa, iti marturisesc ca eu stau si cate o jumatare de ora in fata articolului si tot nu pot sa-mi dau seama ce a vrut sa spuna autorul. Mi-ar placea sa stie ca am trecut pe acolo, ca am citit ce a scris, dar nu stiu ce. De aceea mi-a venit ideea, pentru a usura misiunea oamenilor pe summerday, sa las la finalul articolelor niste intrebari ajutatoare, din care sa decurga discutia ulterioara. La inceput nu procedam nici eu asa, pe la sfarsitul anului 2010 mi-a venit ideea. Si observ ca multi au adoptat-o, dar doar mie mi se fac observatii ca de ce atatea intrebari. Iar aceste articole urmate de intrebari au mare succes in blogosfera… Am vazut multe bloguri foarte comentate de cand au adoptat moda asta.
      Doar ca eu nu ma duc la nimeni pe blog sa-l trag la raspundere pentru felul cum isi concepe articolele, pentru felul in care scrie. E blogul omului, iar daca eu sunt nemultumita sau agasata de ceva, nu mai intru deloc, nu merg sa-i fac observatie sau sa-i dau sfaturi gratuite.
      Ma bucur mult ca tie iti plac intrebarile mele. :)

  4. eu zic sa faci cum crezi, daca nu simti nimic… pune mintea inainte, oricum can simti ceva ori e greu sa exprimi ce simti, ori esti interpretat gresit fiindca deseori vorbele sunt considerate de prisos. :tongue:

    1. Tocmai de asta pun intrebari la final, ca omul sa nu interpreteze gresit textul meu.
      Si oricum, intrebam ce va place voua, nu cum sa fac eu, ca eu tot ca mine fac pana la urma. Era un alt subiect de articol, de ce trebuie sa-mi sara toti ca fa cum simti? Nu pot pur si simplu sa comenteze si atat? Sa raspunda la intrebare si atat? Ma deranjeaza enorm cand sunt trasa la raspundere, cat mi se imputa lucruri. In general zic. :biggrin:
      Cum sa indraznesc eu sa merg pe blogul omului sa-l trag de maneca de ce procedeaza astfel? Nu ii raspund la intrebari, il evit pe viitor si gata, dar nu il fac sa se simta aiurea.
      Tot ce am facut a fost pentru a avea discutii fructuoase, placute, pentru a usura misiunea oamenilor. Nu pentru a mi se imputa lucruri.

      1. si pana la urma cand vezi ca nu are rost… intr-o problema, in general nu despre bloging vorbesc nu ii zici persoanei daca e o problema strict :biggrin: sentimentala ii zici “Fa cum simti!” daca e o problema personala “FA cum vrei!” daca e o problema oarecare “Fa cum crezi!”

        1. Exact, cand vrei sa scapi de o persoana, cand nu ai chef de ea, ii spui “cum te duce capul”, “scrie cum vrei tu”. Era clar ca cei care mi-au spus asta nu aveam chef sa se implice si nu-i interesa problema mea. Poate ca nici nu stiau ce sa zica, vroiau sa scape repede de corvoada de a comenta pe un alt blog. :))
          Merci, dar asemenea comentatii, gen fa ce simti, nu au rost! Eu creez aici premisele pentru discutii si dezbateri frumoase, daca nu ai chef de mine, pot sa inteleg, dar abtine-te. Cat de greu ne e sa fim draguti si amabili? :dizzy: :ermm: :unsure:

          1. Nu stiu dar asa suntem noi oamenii, nu mai caut sa judec pe nimeni fiindca realizez ca si eu gresesc foarte des, chiar daca consider ca am dreptate deranjez alte tipologii de oameni alte personalitati prin simplul fapt ca sunt eu….pot sa ma acomodez unor situatii insa nu imi permit sa fiu diferit cu fiecare in parte, ar insemna sa joc cel mai mare teatru din istorie… sa nu fiu eu. :angry:

            1. Pato, eu nu vreau sa joace nimeni teatru, dar daca nu il intereseaza subiectul, nu mai bine il ignora? Eu asa procedez… Nu ma duc sa cert omul pe blogul lui. :ermm:

  5. Relax! :biggrin: Si lasa intrebarile ca sunt bune. Cat despre calatorie, eu unul vreau sa vad multe poze cu cladiri cu arhitectura deosebita (ma plictisesc ingrozitor excursiile “in natura” ) :biggrin: .

    1. Merci pentru parere, MT, asta imi doream ce la voi toti, sa-mi spuneti ce va intereseaza si ce nu va intereseaza, nu sa-mi spuneti sa fac ce simt, ca despre asta era vorba in propozitie.
      E bine sa afli parerile oamenilor, de asta am creat blogul! :biggrin: Poate nu vrei sa le impartasesti cu mine, si asta pot intelege…dar nu ma pune intr-o postura jenanta.
      Pai o sa vad multe turnuri, palate, biserici, ziduri si planific sa le fotografiez pe toate. Nici peisaje cu canioane si fiorduri nu vrei sa vezi? :dizzy: :cwy: :ermm:

        1. :lol: Mancasem un i, am corectat. Evident ca de fiorduri era vorba, pai tu ce fel de peisaje credeai ca fotografiez? :biggrin: Evident cu ceva special. :happy: Voi vedea Parcul Durmitor, Canionul Tara (al doilea ca marime dupa Grand Canyon) si Fiordul Kotor(cel mai sudic fiord din Europa), de aici vreau sa va aduc poze. :cool:

  6. Mie imi plac tare mult intrebarile de la final, caci pe langa interpretarile mele asupra textului, mi se indica in mod clar ce anume il intereseaza pe cel care a scris. Poate nu ar strica sa adopt si eu tehnica asta (daca as scrie mai sistematic, hihi) :smile: Nu prea inteleg de ce ii deranjeaza pe unii, ca la urma urmei poti raspunde la intrebare sau poti sa comentezi ce-ti taie tie capul, in limita bunului simt evident (sau a limitelor impuse de gazda blogului) :smile:

    1. Iulia, mi-am permis sa-ti evidentiez raspunsul pentru ca este rezumatul a ceea ce am vrut eu sa transmit, lucru pe care, tu, evident, l-ai inteles foarte bine. Daca te deranjeaza, imi spui, dar as vrea sa-l citeasca cat mai multi oameni si sa inteleaga ca nu vreau decat sa ajut! Nu sa fiu agasanta.
      Eu ador intrebarile pe alte bloguri, pentru ca imi este mai usor sa raspund, si chiar vreau sa raspund! Si in acest fel simt ca autorul mi se adreseaza si mie, nu scrie doar pentru cunoscuti sau doar pentru el.
      Am gasit in ultimul timp multe bloguri frumoase, pe unele am comentat si am fost intampinata cu raceala, iar pe altele nu am avut curaj deoarece simteam ca acel continut nu ma vizeaza pe mine.
      Incerc sa atrag cat mai multa lume in dezbateri, pentru ca sunt putini oameni pe blog, nu inteleg de ce unii sunt suparati ca procedez astfel. :dizzy: :ermm: :cwy:

      1. Nu ma deranjeaza, Nice, ma bucur ca am inteles bine ce vrei sa transmiti :smile: :happy: Comunicarea asta in online nu e asa usoara cum pare, se pierde mult din mesajul initial, pe masura ce trece de la emitator la receptor, hihi.
        Nu cred ca s-a simtit careva in mod real agasat de tine, altfel nu ar sta sa-ti citeasca blogul. Insa daca le dai ocazia, oamenii pot gasi multe lucruri de care sa fie nemultumiti :smile:

        1. Iulia, daca toata lumea ar fi multumita si incanta de articolele mele ar inseamna sa am sute de mii de postatori, nu maxim 20 cat am acum ( in zilele mele cele mai bune). :biggrin:
          Insa, ma gandesc ca uneori sunt atat de clara in exprimare, incat doar sa fii rau intentionat si sa nu intelegi mesajul meu. Asa vad eu problema, ceilalti, se pare, o vad exact invers. :silly: Si imi demonstreaza din plin asta. :biggrin:
          De curand s-a intors mama de la mare, foarte incantata de hotelul unde a fost cazata pe perioada sejurului. M-am uitat de curiozitate pe un site din asta de cu pareri, am fost acolo parca se numeste, curioasa sa vad ce opinii aveau si ceialalti turisti despre hotelul mult laudat. Si ce crezi, stupoare? Notele variau de la 4,5 la 9,7, unii erau complet dezamagiti, scriau ca a fost cel mai negru concediu din viata lor, iar altii, dimpotriva, se intorsesera extrem de multumiti de serviciile gasite acolo . Cate capete atatea pareri!

  7. nici eu nu scriu tot ce simt… dar… absolut niciodata nu scriu ceva ce nu simt…
    mi-ar place sa stiu ce iti palce cel mai mult si ce iti place cel mai putin, din fiecare zi… sa povestesti o intaplare haioasa… evident daca este… sau ceva ce te surprinde in mod deosebit… eu… cam asta fac… ca si astazi… cand nu indrazneam sa ma las udat de ploaia torentiala… desi imi doream sa ajung din casa la masina… aveam si umbrela… dar… tot am asteptat sa se mai ostoiasca ploaia… timp i care ma incercat sa surprind caderea de apa… suvoiul care lau roata cu asalt… si tot peisajul…
    oricum… iti doresc din toata inima sa te simti minunat in turneul tau… si sa ajungi sanatoasa innapoi acasa…

    1. Foarte adevarat, sunt de acord cu afirmatia ta, Ovi, nu scriu tot ce simt, dar niciodata nu scriu ceva ce nu simt. Cred ca toti bloggerii ar trebui sa procedeze astfel.
      Eu vorbeam in general, Ovi, nu doar despre acest subiect, desigur, sa ma intorc sanatoasa de acolo si vom mai vedea ce va mai fi. :biggrin:
      Ma gandesc ca blogul e cartea noastra de vizita, cum ar fi sa-mi exprim aici toate nemultimitile vis-a-vis de serviciu si sa intre sefii si colegii luati in vizor si sa citeasca? :lol: Ar fi o situatie destul de jenanta.
      Lumea trebuie sa inteleaga ca articolul trecut era doar un format de articol, si un alt subiect de articol, de ce trebuie sa te oripilezi doar pentru ca am dat niste variante(mie-mi sunt tare dragi, deh, lucrez des cu ele). :w00t:
      Evident ca imi place schimbarea, variatia, incerc sa vin de fiecare data cu ceva nou, cu ceva altfel decat clasicul. Asa sunt eu in blogging, mai revolutionara. Cui nu-i convine e liber sa nu intre aici, sunt atatea bloguri care abia asteapta cititori… :biggrin:
      Cat despre ploaia torentiala, te inteleg perfect, nici eu nu as fi indraznit sa ies afara… Desi mi s-a intamplat sa ma prinda deja plecata si nu a fost tocmai placut. :biggrin:

  8. Neata!
    cand am spus eu scrie ce simti m-am gandit la faptul ca nu toti oamenii impartasesc ceea ce traiesc cu oamenii de pe blog… uneori simti nevoia sa ti pentru tine, sa pastrezi doar pentru sufletul tau anumite experiente, sau dimpotriva – abia sa astepti sa impartasesti si celorlalti din experienta ta, fiecare cum simte :) si da trebuie sa simti ca vrei pentru ca altfel degeaba iti cer ceiallat idaca tu nu simti ca vrei sa impartasesti cu ei
    mna cam despre asta era vorba :)
    eu ma bazez mult pe ceea ce simt, daca nu simt totul e degeaba :)
    o zi frumoasa!

    1. Lilly, in articolul trecut intrebam despre forma, nu despre fond. Era vorba de o serie mai lunga sau una mai scurta de articole. Jurnal (5 articole) sau cateva impresii adunate in maxim 2 articole.
      Nu era vorba ca nu scriu ce simt in excursie, evident ca imi voi scrie parerile de la fata locului, nu am fost suficient de clara in exprimare?
      Acum, in articolul de azi era vorba de altceva, am facut introducerea respectiva, ca sa ma pot lega de ceva, sa-mi fie mai usor sa explic.
      Se pare ca fiecare a inteles cu totul altceva din ideea de baza. Eu, prin intrebarile finale, tocmai asta incer sa evit, confuzia.
      Nici o clipa nu s-a pus problema ca pe blog sa nu scriu ceea ce simt. Ca nu scriu tot ceea ce simt e altceva, dar in general scriu ce ma preocupa pe mine, nu imi scriu frustrarile zilnice, ca asta nu cred ca intereseaza pe nimeni. Nu pot sa ma lamentez in fiecare articol cat de nefericita sunt eu la job. Caci pana la urma asta simt! Most of the time. :D

  9. Buna dimineata, @Nice :biggrin:
    ce percep eu este ca… desi ai multe frustrari si “ceva” energie negativa, tii sa scoti la iveala ce este frumos din tine – iar asta e un lucru care-mi place mult la oameni :happy: . Spun asta pentru ca suferinta ii apropie pe oameni, insa in acelasi timp… toti fugim de suferinta. De asta… tonul si culoarea articolelor scrise de tine mi se par constructive :smile:
    Intrebarile de la sfarsitul articolului mi se par foarte utile, sunt clare si la obiect – pe mine cel putin ma ajuta sa-mi dau seama mai bine ce vrei sa spui / ce vrei sa afli, si in acelasi timp ma ajuta sa formulez un raspuns clar, nu sa bat campii aiurea (cel putin asta sper c-am reusit sa fac :lol: ).
    Continua sa faci ceea ce faci, mie imi place sa trec pe aici :cool:

    1. Neata, Sky. :smile: In sfarsit cineva care a inteles mesajul articolului meu de azi si l-a redat chiar mai bine decat as fi facut-o eu! :wink: :biggrin: :happy: A mai inteles si Iulia si daca am macar doi oameni care m-au inteles, ma consider fericita, pot sa plec linistita la drum, uneori aveam impresia ca scriu in hindusa.
      Pai sunt mereu suparata, si asta de ani de zile, pentru situatia de la serviciu. Acum, colac peste pupaza, s-au trezit ca salariul era prea mare si mi-au mai luat din el doua milioane. Dar sarcinile au ramas aceleasi. Ma rog, o problema cu vechimea… :angry: Daca ar fi sa scriu ce simt, eu as face toate articolele despre job. :lol: As scrie zilnic cat de rau e acolo. Dar sa fim seriosi, pe cine intereseaza asta? Asa ca scriu despre ce ma preocupa, nu ce simt. Evident caut lucruri pentru care sa nutresc sentimente frumoase… :cool: :cheerful:
      Multumesc mult, ma simt inteleasa si eu prima data dupa mult timp. Great feeling! :w00t:

    1. Mihaela, in 3 ani de blogging pe blog propriu(ca am mai scris si inainte dar doar ca postator pe alte bloguri) nu mi s-a intamplat sa mi se reprosese ca pun prea multe intrebari. Pentru ca nu te obliga nimeni sa raspunzi la ele, nu-ti convine, te faci ca ploua. Si eu procedez la fel prin alte parti cand nu vreau sa raspund. :devil: Nu se supara nimeni… Eu credeam ca ajut cititorul, eventualul comentator. De aceea am facut acest articol, sa-mi arat nedumerirea pentru faptul ca lumea ma considera agasanta. :biggrin: :wassat: :shocked: Am scris exact ce am simtit. :happy: :w00t:
      A, ca nu e asta stilul tau, ca tu vezi altfel bloggingul, foarte bine, e dreptul tau, dar poate nici mie nu-mi place stiul tau si cu toate astea nu te urechez public pentru el.
      Acum insa, dupa 3 ani impliniti pe 4 septembrie, lumea dintr-o data nu mai pare atat de ingaduitoare si incantata de stilul meu. Nu mai vrea intrebari, e satula de ele. Ma rog, cativa sunt contra, nu toti, mi-au mai ramas cativa sustinatori. Ma bucur ca te numeri printre ei. :cool: :cheerful:

      1. Cui nu-i convine sa citeasca altceva :) Si mie mi se par altii agasanti dar nu le citesc blogurile si gata, nu ma apuc sa le spun in comentarii ca mi se par agasanti. Mie imi place cum scrii si de asta te vizitez mereu. Nu comentez tot timpul pentru ca nu tot timpul am o parere despre subiect dar asta nu inseamna ca nu citesc si nu urmaresc parerile celorlalti. La multi ani pentru blog, multi inainte!

        1. Mihaela, eu nu am stiut pana acum ca sunt astfel perceputa, ca nu s-a sesizat nimeni. Abia acum aflu, dupa 3 ani. :)) Am vrut ca oamenii sa se simta bine si uite la ce s-a ajuns…
          Merci mult de tot, nu am facut mare tam-tam ca ma pregatesc de plecare.
          Evident ca nu te pot interesa toate subiectele de pe un blog, dar atunci cand ai ceva de spus, e bine sa spui. :biggrin: Daca cineva imi adreseaza o intrebare eu o iau ca o dovada ca omul e interesat de commentul meu, de parerea mea. :biggrin: Si imi pica bine. :cool: Am ajuns zilele trecute pe niste bloguri de calatorii si am vrut sa comentez, dar erau scrise articolele de asemenea maniera incat nu am simtit ca mi se adreseaza mie. Si nu am fost in stare sa spun nici macar “vai ce frumos”. :lol:

  10. Daca consideri ca te-am facut “agasanta” te rog sa ma scuzi! Am sa procedez exact cum a scris cineva mai sus! Nu îmi convine sau gasesc “agasant” ies fara sa mai dau nici macar “buna ziua’
    Mea culpa!

    1. Da, cred ca asa e cel mai corect, pentru ca fiecare are maniera lui de a interactiona cu oamenii. Si eu procedez la fel, daca nu imi place ce gasesc pe un blog, plec de indata.
      Eu scriu pe blogul acesta de 3 ani de zile si pana acum nimeni nu s-a plans de intrebarile mele. Asta este rostul unui blog de dezbatem, sa purtam un dialog, nu?
      Mi-ar placea sa-mi citesti articolele din urma si sa vezi cate comentarii am strans. La unele sunt si peste 300. De ce? Pentru ca am dialogat cu oamenii, pentru ca am raspuns fiecarui om in parte, asta inseamna socializare in online din punctul meu de vedere. Iar daca oamenii reveneau, de ce sa nu vorbesc cu ei?
      Cand cineva nu pune intrebari la finalul unui articol eu am senzatia ca nu mi se adreseaza mie. Nu pot sa comentez, nu prea stiu ce. Am nevoie sa stiu ca omul vrea parerea mea, si cum as sti mai bine decat prin intrebarile de final?
      Am poposit zilele trecute pe niste bloguri dragute, as fi vrut sa comentez si eu ceva, dar nu am avut ce! Iar cand am comentat mi s-a raspuns rece, distant, am inteles ca nu sunt binevenita acolo. Daca omul iti adreseaza o intrebare, nu inseamana ca e agasant, ci ca vrea sa te faca sa te simti bine in casuta lui, inseamna ca pune pret pe parerea ta, inseamna ca nu ii esti indiferent.
      Eu m-am purtat frumos cu toti cei care au venit aici, si pe unde m-am dus am comentat decent, nu am criticat si nici nu am jignit.
      Nu mereu pun intrebari de genul “ce articole sa scriu”, ce ai vazut tu era despre forma articolului, nu despre fondul sau. Si era o alta abordare a unui articol, nu neaparat in forma lui clasica, ci a gasit eu ceva mai altfel, faza cu cele 4 variante de raspuns. Am facut-o ca sa mai iesim din tipare…
      Sa mai variem putin.
      Si chiar am fost bine intentionata, dar era doar un alt subiect de articol…evident ca eu voi face mereu ce vreau eu, ce simt eu, cum cred eu ca e mai bine. Dar asa mi-a venit mie sa va intreb ce structura preferati, eu consider ca am fost nice… :cool:
      Te-as ruga sa citesti si comentariile boldite…cele ale lui Torden si Colorbliss.

  11. Mie imi place cand pui intrebari la finalul fiecarui articol tocmai pentru ca e un punct de plecare pentru mine si pentru ceea ce urmeaza sa comentez. Asadar eu zic sa le pastrezi pentru ca ele incita la discutie si la eventuale dezbateri!
    In alta ordine de idei iti urez un sejur minunat si asteptam impresiile asa cum consideri tu ca e mai ok sa le expui!
    XOXO :heart:

    1. Buna, Marin, iar ai fost la munte? :lol: Stiu ca ti-ai spus parerea, chiar nu am ce-ti reprosa, majoritatatea au facut-o de altfel. Mereu au fost aici discutii interesante. Cel putin pe placul meu. :wub:

      1. Daaa, am ajuns de vreo ora acasa :D Scrie tot ce îțispuneam eu pe articolul trecut și când revii, o să vezi care-s reacțiile după primul articol. Vei vedea atunci de ce se leaga cei care comenteaza si iti vei da seama ce trebuie sa scrii pe viitor.

        1. Merci pentru sfaturi, Marin, o sa vad la intoarcere daca o sa mai am chef de blogging. :biggrin: :dizzy: :ermm:
          Ai grija de tine, nu munci prea mult, odihneste-te! :happy: :cool: :cheerful: :smile:

  12. Deşi blogul tău nu este de informare, totuşi, având în vedere că vei vede o mulţime de ţări, locuri prin care unii dintre noi doar visează să meargă, poate că ar fi interesant să prezinţi, din punctul tău de vedere excursia. Cu suişuri, coborâşuri, cu puncte bune sau mai puţin plăcute. Chestii amuzante sau dimpotrivă extrem de iritante. De obicei, cei care ne citesc, chiar dacă o fac din plăcere, din pură curiozitate sau din cauză că le place ce scriem, sunt atraţi de felul unic în care povestim ceea ce ni se întâmplă sau de felul în care vedem noi lucrurile. Dacă n-ar avea şi un rol cât de cât informativ şi dacă n-ar prezenta interes stilul în care scrii, doar din pură socializare nu ştiu câţi ar citi. Eu zic că ai talent la scris, că vei putea să scrii frumos despre ceea ce vei vedea – cu plusuri şi minusuri, cu locuri interesante de văzut. Poate ar fi interesant preţul pe care îl plăteşti la diferite muzee, sau dimpotrivă – care ar fi gratuite, de asemenea ar prezenta interes. Dar asta n-ar trebui să fie o publicitate, ci eventual, punctul de vedere al turistului, al celui care stă, priveşte – vede sau nu vede, înţelege sau dimpotrivă nu aude bine, nu înţelege şi merge mai departe. Ar fi bine să îţi notezi scurt ce se întâmplă în fiecare zi ca pe urmă să poţi scrie mai amplu, eventual amuzant, privind retro, la tot ceea ce s-a întâmplat. Pe mine aşa ceva m-ar interesa.

    1. Roxana, agenda e deja pregatita, mi-am luat si trei pixuri, acum sa speram ca o sa ceva interesat de notat o in ea. :biggrin: Aparatul are bateria incarcata, astepta sa fie utilizat din plin. :w00t:
      Intrarile la obiectivele mai importante intentionez sa le trec pentru ca stiu ca si eu m-am uitat dupa ele pe net si fiecare scria altceva, plec putin confuza. Problema mea e ca, de-a lungul timpului am remarcat ca cei care ma viziteaza nu sunt foarte interesati de calatorii. Iar 5 zile de articole despre o excursie ar fi cam mult pentru ei. Nu vreau sa plictisesc pe nimeni. Ma bucur totusi ca sunt si persoane ca tine curioase si interesate de traseul meu, care chiar isi doresc sa afle, sa vada, sa fie informate. :cool: Amuzant, da, ar fi ideal! :cheerful:

  13. Imi plac jurnalele de calatorie directe. Adica gen atractii ce merita vizitate, cateva poze din zona, ce cheltuieli se pot ivi ( sunt foarte utile , de multe ori m-au ajutat in calatoriile mele informatiile de genul) , obiceiuri specifice zonelor , chestii ce ti se par interesante de mentionat. Cam asta ar fi.
    Intrebarile de la sfarsitul articolului ma ajuta sa imi formulez raspunsul si chiar mi se par ok si vreau sa apara in continuare, acum trebuie sa vrei si tu :biggrin: Chiar daca zici tu ca blogul tau nu e unul de informare, pentru mine de multe ori este. Am invatat niste chestii grozave depsre blogging , despre comunicare si nu numai din articole ci si din comentarii. Ajung eu pe la spartul targului mereu, dar sunt prezenta. Asa ca daca te hotarasti sa scrii despre calatoria ta, keep it simple ! Si nu ezita sa pui poze, te pricepi :P

  14. Nice, am sa te trec in blogroll…asta in primul rand, pentru ca e pentru prima oara cand n-am vazut ca e un nou articol, nu-mi dau seama de ce. :smile:
    Din punctul meu de vedere intrebarile de la articolele tale mie imi convin, ma ajuta sa nu bat campii.
    Eu public o varietate de tipuri de articole si doar uneori se justifica niste intrebari, sau macar una. Daca e o poveste, o creatie literara, si la mine cel mai adesea asa ceva gasesti…nu pot fi intrebari, ar strica povestile, nu-i asa? Cine are placere sa aprecieze, comenteaza. Stiu ca multi citesc dar nu comenteaza. Desigur ca mi-ar face placere sa se comenteze si mai mult, dar si daca nu se intampla, nu ma supar fiindca nici timp prea mult sa raspund la comentarii nu prea am. Sunt articole la care n-am reusit sa raspund comentariilor apoi trecand timpul…am lasat-o balta. Nu stiu daca oamenii s-au suparat, mi-ar parea tare rau sa fie asa…
    Dar la articolele de pe blogul tau intrebarile chiar au sens. Deci lasa-le asa! :smile: Asta e parerea mea.
    O noapte buna!

    1. Merci mult, Elly, dar sincer eu nu ma descurc cu blogrollul tau, nu mi-am vazut numele pe acolo. :lol: Am vazut insa ca nu raspunzi mereu la comentarii si mi-am dat seama ca nu ai mult timp, si nu cred ca se supara nimeni. Dar nu stiu de ce spui ca nu prea sunt comentate ca eu vad ca sunt! Si inca foarte mult. :biggrin: :wink:

  15. Atata timp cat in primul rand esti fidela gandurilor tale si scrii ceea ce simti, n-ai cum sa dai gres. Macar stii ca ai fost sincera si cu tine si cu altii. Eu zic, ca nu neaparat numarul comentariilor arata valoarea unui articol. Se simte, in general, cand un articol este scris doar pentru a da drumul unor discutii, sau cand este scris pentru ca o convingere te-a determinat s-o scrii. Alta este apropierea de subiect.

  16. Tocmai m-am intors din vacanta mea, nu stiu daca ai plecat inca, dar iti urez “vacanta placuta!”, sa te distrezi si relaxezi. Voiam sa-ti scriu si aici: http://www.summerday.ro/2012/09/05/va-intereseaza-articolele-despre-calatorii/, dar nu pot lasa comentariu. Pe mine da, ma intereseaza articolele despre calatorii. Poate nu o sa folosesc ceea ce scrii tu sau poate tocmai citind articolul tau ma vei convinge sa ma duc si eu intr-un astfel de circuit. Oricum ar fi, sunt utile astfel de articole. Mai ales pentru acei vizitatori de pe google care chiar cauta astfel de informatii.
    Si eu am de gand sa descriu cu lux de amanunte cum a fost vacanta mea. De ce? Pentru ca inainte sa plec am cautat si eu informatii. Unele le-am gasit, altele nu…si cred ca ar fi bine sa fie undeva online acele informatii, sa-i ajute pe cei ca mine. Pt ca inainte sa pleci intr-o calatorie tot trebuie sa-ti faci niste planuri, sa stii de cati bani ai nevoie, s.a. Si daca nimeni nu scrie despre asta…ne putem baza doar pe agentiile de turism, care nu intotdeauna ne ofera raspunsuri la toate intrebarile.
    Asa ca de-abia astept sa povestesti detaliat despre excursia ta. E ok jurnal pe zile, asta daca in fiecare zi vizitezi ceva interesant sau pe obiective turistice, gen “gradina zoologica x”.

  17. Daca scrii pe blog ignorandu-ti cititorii, ai sanse mai mari sa dai valoare muncii tale ( literare sau nu).
    Daca scrii pentru cititorii tai, vei fi doar un blogger in marea masa de bloggeri ( cei care isi inclina pana dupa cum o bate vantul).
    Nu-i suficient sa fii original. Trebuie sa fii si independent in gandire.
    :silly:

  18. Eu sincer iti spun ca mi-ar fi placut sa ne povestesti mai mult despre tine si mai putin subiecte pe care sa le dezbatem fara ca macar sa ne cunoastem. Te citesc de mai bine de 1 an si imi esti draga dar simt ca nu te cunosc deloc. La fel cum simt ca nu ai incredere suficienta in tine si iti e frica sa nu dezamagesti pe cititori. In ultimele luni am vazut pe blogul tau multe articole cu intrebari din astea, de genul voi cum vreti, dar eu oricum voi face cum vreau eu :). Nu ti-o zic cu rautate dar apropo de intrebarile de la sfarsit vad ca asta e atitudinea. Eu pe blogul tau vad o comunitate bine inchegata oamenii te stiu, si daca nu le vor placea cele 10 sau 30 de articole pe care le pui despre vacanta, tot te vor citi, fiind fericiti ca tu esti fericita! Apoi eu zic ca e blogul tau si ar trebui sa iti pese mai mult despre asta si mai putin despre ce zice lumea! adica cei care te apreciaza te vor citi orice ai scrie, restul oricum conteaza prea putin fiindca pe rand, in timp, oricum ii vei pierde, totul e doar o notiune de timp! iti zic asta fiindca am mai auzit si povestea cu cosmeticele de cateva ori si inca tot nu am citit nici o postare. Si toate astea doar ca sa stii ca mi-ar placea sa fii mai spontana, mai deschisa fata de noi, si nu doar prin diversitatea subiectelor abordate. Chiar daca viata ta nu e roz, pai afla ca nici a noastra!

    1. Alicee, intrebarile de la final au rolul de a da nastere unor discutii interesante, vreau un blog viu, interactiv. Blogul meu este unul de dezbateri, dar scriu doar ce ma preocupa pe mine, poti afla multe lucruri daca citesti printre randuri. Eu asa fac pe alte bloguri si astfel imi fac o parere despre omul respectiv. Ca nici altii nu dau prea multe detalii despre ei…
      Dar ma mira perceptia ta, mie imi era teama ca dau prea multe din casa…iar unii mi-au sugerat sa nu mai fiu asa deschisa.

  19. Nicey, tu pune intrebarile ca eu abia astept, asa se poate deschide o lume de discutii interesante. Nu am timp eu cat as vrea, dar “te urmaresc” cu drag de-o gramada de vreme. Esti o gazda buna, primitoare, civilizata, calda. Poate asta e neobisnuit in ziua de azi.Eu zic ca n-are rost sa te schimbi,ramai tu asa cum esti,super ok. Sper sa te simti bine pe unde mergi si sa ne transmiti si noua in stilul tau ce vezi.

  20. Daca e sa scriu ce simt (cum e la tine-n subject) pot spune ca tare faina-i poza din articol si as vrea sa stiu unde e facuta.
    In rest numa’ de bine. Nu te gandi de multe ori daca ai sau n-ai ce scrie, ce vor cititorii sa gaseasca la tine pe blog. Din moment ce revin e clar ca au gasit ce vor. Fii naturala si cam asta e :).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: