Fotografia de peisaj

"fotografia de peisaj"

Este preferata mea alaturi de fotografia macro. Orice colt din natura care ma capteaza cu ceva deosebit, care imi spune ceva la un moment dat, care ma impresioneaza printr-un anumit detaliu, este demn de a fi imortalizat. Intr-un peisaj frumos toate elemementele cadrului natural se imbina armonios, iar la vederea lui sufletul iti tresalta de bucurie si uimire, iar povestea din el te invita la visare. La fel se intampla si cu fotografia de peisaj, daca aceasta are ceva magic, ceva ce-mi face ochii sa zambeasca de incantare, o consider reusita.

In general fotografiez pentru mine, pentru placerea mea si nu tin neaparat cont de zecile de reguli ale fotografiei de peisaj. Zeci e putin spus, sute cred ca sunt si ma obosesc deja. E plin internetul de ele, nu o sa le pomenesc aici decat pe cele care imi par extrem de importante, de care imi amintesc uneori pe teren.

In primul rand trebuie spus ca folosesc intotdeauna functiile manuale ale aparatului si ma joc cu setarile pana iese rezultatul dorit (uneori stau chiar si 10 minunte pentru un cadru reusit), imi aleg cu grija subiectul, il incadrez doar in vizor, aleg o diafragma cat mai inchisa, f/11 pana la f/16, mi se pare esentiala regula treimilor, dar mi se pare imposibil de respectat de fiecare data, apoi este foarte importanta lumina care nu trebuie sa fie foarte puternica si sa cada perpendicular pe subiect, si desi sunt constienta ca trebuie sa evit miezul zile, tocmai in acest interval orar, 11-15, apetitul meu pentru fotografiat este maxim. Desigur, ar fi ideal sa fotografiem doar inainte de rasarit si de apus, dar teoria asta e cam greu de pun in practica. Cerul cu norisori albi, pufosi, ca de vata, constituie iarasi un reper important pentru mine. Peisajul trebuie sa aiba profunzime, iar prezenta pe cer a norilor cumulus o asigura, asa ca nu plec la fotografiat cand cerul este perfect senin (pentru astfel de situatii mi-ar fi foarte util un filtru de polarizare). Incerc sa nu mai fac greseala de a pozitiona linia orizontului exact in centrul fotografiei si evit ca aceasta sa se intersecteze cu subiectul.

Amprenta mea pe o fotografie este data de creativitate, de viziunea proprie pe care o imprim cadrului. Desigur, de preferat ar fi sa vin mereu cu ceva nou, cu un unghi special, o perspectiva inedita, dar aproape de fiecare data iese ceva clasic, cliseistic. Probabil asta vine cu timpul, dupa mii de ore de practica sau necesita talent cu carul, de care eu, sincer, nu cred ca dispun.

Iata si cateva trucuri la care apelez cu incredere: de cate ori am ocazia includ in prim planul imaginii elemente de vegetatie: crengute de pomi, frunze spectaculoase de agava, aloe vera sau celebra “floare de hartie”, bougainvillea. Cert este ca nu-mi doresc fotografii banale, plictisitoare, si de aceea, pentru a da un plus de forta si dinamism imaginii, incerc sa strecor si cateva linii verticale (siluete umane, de arbori, cladiri) sau diagonale, pe langa cele orizontale cere sugereaza pacea, relaxarea, iar pentru o expresivitate deosebita este indicata combinarea formelor liniare cu cele circulalare sau curbate(Coasta Dalmata abunda in astfel de peisaje).

Din pacate nu pot ilustra cele de mai sus asa cum mi-as fi dorit, prin niste peisaje de senzatie cu maiestoase creste montane, cu apusuri dramatice la malul marii sau spinari pitoresti de dealuri presarate cu casute idilice, ci prin cateva peisaje bucurestene surprinse primavara aceasta.

In Gradina Botanica

peisaje-superbe-de-primavara

gradina-botanica-bucuresti

fotografia-de-peisaj

peisaje-de-primavara

visare

gradinab-botanica-din-bucuresti

padure

peisaje-cu-narcise

In Parcul Herastrau

herastrau

gradina-japoneza

poze-din-parcul-herastrau

In Parcul IOR

lacul-ior

colt-de-natura

padure-verde

nori-cumulus

Va plac peisajele sau le considerati plictisitoare? Ce anume va atrage si ce apreciati cel mai mult la o fotografie de peisaj, povestea din spatele ei, modul de realizare sau emotia pe care o transmite?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

105 comentarii la “Fotografia de peisaj”

    1. Simpla, dar frumoasa a caracterizat-o cineva pe facebook sau instagram. Oricum este una din fotografiile mele foarte apreciate in dependent de fotografie.

  1. La fel ca tine, sunt mare fan al fotografiei macro. Nici pentru peisaje nu am o slabiciune, dar inca nu m-am prins eu 100% de smecherie si mi se pare destul de greu sa fac o fotografie reusita, stau mult pana imi iese una satisfacatoare. Am observat ca fotografiile tip peisaj imi ies din greseala, cand prind o setare random, parca nu-mi vine sa cred :)

    Am vorbit ca fotograf pana acum :), iar ca privitor imi plac mai mult peisajele pentru ca pot transmite mult mai mult, la fel o fac si cele macro doar ca ele sunt mai surprinzatoare si atragatoare si cam atat, pe cand un peisaj trece de multe bariere :)

    Pozele 4 si 8 sunt preferatele mele, sunt facute in mare stil :) :wub:

    1. Ai mare dreptate, Lucian. Hai sa-ti spun eu ce se intampla de fapt. 99% din fotografiile cu peisaje pe care le vedem noi peste tot, pe care le admiram, care ne taie rasuflarea prin frumustete si realizare sunt de fapt photoshopate la greu. :ninja: :alien: Nu, nu asa arata peisajul in realitate. Sa cauti pe blogul unui tip, Adrian Petrisor. Sa vezi si sa nu crezi, pare ireal de frumos totul. Sa te uiti ce echipament foloseste(cel mai scump tip de Canon, care costa mii de euro) si apoi sa vezi ce folosim noi. Plus ca noi (tu si eu) nu folosim photoshopul!!!
      Deci, nu trebuie sa fii descurajat cand vezi ca fotografiile tale nu seamna cu cele de pe diverse site-uri, ci sa te apuci sa inveti photoshopul(daca te pasioneaza).
      In plus noi suntem la inceput! Avem tot timpul in fata sa crestem mari.

      Eu zic ca tu esti foarte talentat! :biggrin: :happy:

      1. Dă-mi voie să nu-ți dau dreptate, și am să-ți dau și un exemplu: Ken Rockwell. Dacă ai timp să îți arunci un ochi pe site-ul lui, ai să vezi fotografii foarte reușite făcute .. unele chiar cu o săpunieră (nu mai știu exact modelul). Și știi ce cameră recomandă el ca fiind cea mai bună? Nikon D3100, cu obiectivul 15-55. Tu ai 3200-le, nu? :)
        Spor la fotografiat… am zis în comentariul celălalt că-mi plac pozele, nu? :)

        1. O sa merg chiar acum sa-l caut pe acest Ken, m-ai facut curioasa. :wassat: 18-55 este obiectivul de kit…dar nu prea e recomandat deloc pe site-urile unde intra profesionistii. Iti dai seama ca sunt multe lucruri pe care nu le poti face cu el… :ermm: :dizzy:
          Da, am Nikon 3200… :cheerful:
          Merci, da, am citit eu printre randuri, dar te-am intrebat ca sa fiu sigura. :lol: :tongue:

      2. Multumesc de lauda, dar eu nu vad talent la mine, doar putina exersare. Referitor la photoshop, cand eram mai tanar am avut ceva tangente cu el, chiar mi-am cumparat o ditamai cartulia si cu 3-4 cd-uri cu lectii, dar nu s-a prins nimic de mine, nici nu mi-am dat interesul, chiar daca m-ar ajuta foarte mult nu mai am niciun gand de a ma reapuca de asa ceva. De aceea caut in stanga si in dreapta pe cineva sa ma ajute cu un banner si tot nu am gasit, deci avantajele sunt multiple, dar nu prea ma mai pasioneaza.

        Intru acum la Adrian Petrisor sa vad, oricum, am vazut fotografii din grupul Dependent de fotografie, ce e acolo… vai vai :)

        1. Lucian, nu e nicio lauda, e un adevar. Eh, poate in viitor vei (re)descoperi pasiunea pentru photoshop.
          Adrian Petrisor e printre cei mai tari din Ro sau chiar din lume. E mult peste tot ce apare in Dependent. Astept sa-ti vad operele acolo. :biggrin:

          1. Chiar are niste opere Adrian Petrisor, m-am uitat la toate fotografiile lui, m-a impresionat foarte mult, are o viziune super faina. Chiar e bun.

            Eu nu stiu ce sa fac, poate voi posta si eu cate ceva pe acolo :), dar sunt multe frumoase acolo.

  2. Se vede clar în poze că te-ai documentat în ceea ce privește regulile de compoziție :)
    Spor la fotografiat în continuare. Alături de regula treimilor, mai e și cea a liniilor, la fel de importantă.
    Spor la fotografiat :)

    1. Merci, sa-l iau ca pe un compliment? :biggrin: Care este aceasta regula a liniilor, nu stiu la ce te referi, poti s-o expui in cateva cuvinte? :dizzy: :cheerful:

      1. Păi … chiar era un compliment :)
        Aia cu liniile nu știu exact cum se numește, dar zică că atunci când ai linii conturate în cadru, este bine ca acestea să intre sau să iasă printr-n colț al cadrului (dacă se continuă în afara cadrului)
        Mi-ai adus aminte de asta când ai zis despre linia orizontului. Și eu făceam aceeași greșeală: fix pe centrul cadrului :))

        1. Hehe, ce ma bucur! :biggrin: :happy: Uh, chiar nu stiam regula asta, am retinut-o insa, sa vedem daca o pot aplica in viitoarele mele fotografii.
          Eu credeam ca asa e corect, sa fixez linia orizonului pe mijloc, ma mai si chinuiam in sensul asta. Dar stii cum e cu regulile astea, sunt facute sa fie incalcate. :lol:

    1. Asta inseamna ca ai mereu aparatul foto cu tine, Mihaela. Eu de obicei imi propun sedinte foto in functie de timp, chef si conditii climatice(temperatura, anotimp, cer).
      Multumesc asemenea. :cheerful:

  3. Sunt foarte frumoase fotografiile! Esti foarte talentata Nice si se vede ca iti place si ca “ai ochi”.
    Si mie imi place sa fotografiez peisaje, dupa cum cred ca ai observat.
    Stii ce apreciez eu cel mai tare la fotografia de peisaj? De fapt, la fotografie in general? Culorile. Ador culorile. Cat mai calde, cat mai luminoase, cat mai saturate. Tocmai de aceea imi place cel mai tare sa fotografiez toamna. Cand eram mica imi placea sa pictez si cred ca pasiunea pentru culori am regasit-o apoi in fotografie.
    Apoi apreciez si compozitia si povestea din spatele pozei. Bine, nu sunt cine stie ce experta sa pot analiza o fotografie corect, asa cum ar face-o un specialist. Cred ca e vorba de prima impresie si de ce imi transmite imaginea respectiva pe moment.
    Si eu tot incerc sa ies la pozat mai spre apus, dar nu prea reusesc sa ma sincronizez, astfel ca ajung mai mereu in mijlocul zilei :biggrin:
    Spor la treaba in continuare!

    1. Incredibila coincidenta, Larisa, si eu adoram sa pictez in copilarie, imi placeau in special copacii, cerul, florile, fluturii, natura in general. :cool: Culorile cat mai vii si mai intense. :wub: Multi timp m-am intrebat oare de unde mi se trage pasiunea asta nebuna pentru peisaje? Apoi dupa o indelunga meditatie, am conchis ca isi are radacinile in orele de pictura din copilarie. In schimb nu suportam sa desenez oameni. :biggrin: :lol: :w00t: :tongue: :blush: :angel: Iar acum nu-mi place sa-i fotografiez… :wassat: :dizzy: :tongue:

      Sa stii ca pana sa intru in blogosfera si sa ma indragostesc de fotografie detestam toamna. Acum, sunt topita dupa ea, asa ca iti dau perfecta dreptate, toamna e cel mai potrivit anotimp pentru fotografie. Anotimul ideal pentru a fi surprins in toate ipostazele sale. Pana sa am aparat foto ii dedicam articole cu poze luate de pe net. Din toamna trecuta totul s-a schimbat, dar asta stii si tu ca erai pe aici. :cheerful: :happy:

      Chiar eram curioasa daca tu reusesti sa mergi dimineata, inainte de rasarit si seara, inainte de apus sa fotografiezi. Nu stiu, dar cred ca doar profesionistii, cei care au facut din fotografie un job, sa faca asta. Si cei extrem de pasionati, eu dimineata la 5-6 prefer sa dorm. Iar seara sa ma relaxez in pat. :biggrin: :silly: :tongue:

      Iti multumesc mult pentru parere si aprecieri. :heart: In sfarsit cineva care imi spune concret cu ce il atrage o imagine. :happy:

    1. Aha, deci tu pui accent pe poveste, iti doresti ca fotografia sa spuna ceva, sa te duca cu gandul la ceva fain. Nice.
      Merci asemenea, Minnie. :heart:

  4. Minunate fotografii Nice. Evoluezi de la o sedinta la alta, este evident :smile:
    Si eu sunt mare amatoare de peisaje. Cu cat mai colorate, cu atat mai bine.
    Imi place ce ai scris despre norisori. Intr-adevar, acorda o profunzime si o pufosenie aparte! Voi tine cont si eu mai des de acest aspect :smile:

    1. Multumesc mult, Loryloo, asa ar trebui, nu? :biggrin: :dizzy: :ermm: :blush: Conteaza foarte mult sa ai subiecte interesante si o aparatura pe masura. Fac si eu ce pot cu aparatul din dotare. :ninja: Si cu orasul din dotare. :sad:
      Si eu ador fotografiile viu colorate. :wub: Stiu ca iti plac si tie, am vazut recent niste curcubee fantastice la tine pe blog. :w00t:

  5. Să încep prin a-ţi răspunde la întrebari, îmi plac tare mult peisajele, pt. că fie şi numai preţ de câteva secunde te poţi “teleporta” într-un loc revigorant şi uiţi tot pt câteva secunde de monotonia care de apasă. Indirect, ţi-am răspuns şi la a doua, ce altceva aş putea aprecia decât emoţia pe care o transmite o fotografie de peisaj, modul de realizare n-am cum să-l evaluez decât d.p.d.v. al nespecialistului, al amatorului căruia dacă ochii i se bucură, poza e ok. Apropo, prin liceu cochetam, ba chiar ajunsesem împătimit de tainele fotografiei, găsisem eu o carte “tehnică” care trata subiectul şi cu entuziasmul specific vârstei mi-am înnebunit părinţii până m-au utilat cu ce aveam nevoie (la acea vreme, încă se devlopau la lumina unui bec roşu :shocked: ). Cu timpul mi-a trecut, dar parcă admirându-ţi munca m-apucă dorul… Deci dacă o să vezi vreodată poze făcute de mine pe blogul meu să ştii că de la tine mi se trage :biggrin: :lol: :wink:
    N-aş putea să fac un top al pozelor, dar le iau pe rând: aceea in care apare căsuţa roşie, prima din parcul Herăstrău şi aceea de deasupra (ultima de la grădina botanică), mai este apoi una cu o bancă pe malul (asta mi se pare deosebită. mă trimite la visare :alien: :smile: ) Da’ de fapt toate sunt faine. Ai dreptate, normal că ruginiul toamnei dă un farmec aparte unui peisaj, asta nu că cele de vară sau iarnă nu au farmecul lor. Ahhh, FELICITĂRI, pentru cadrele minunate :cheerful: si o zi superbă mâine (de fapt e deja. e trecut de 12) :happy: :smile:

  6. Wow, acum chiar m-ai facut curioasa, deci tu cochetezi cu fotografia din liceu! :cool: In cazul asta trebuie sa ne arati niste fotografii pe blog, ce mai astepti? :biggrin: :cool: :unsure: :w00t:
    Eu abia recent m-am indragostit de fotografie, daca ai citit articolul cu Palatul Mogosoaia, stii mai multe in sensul asta. Mi se pare extrem de greu procedeul developarii, asa ca mult timp am preferat sa cred ca este o arta la care nu voi avea acces niciodata. Dar cum blogosfera te schimba destul de mult(de fapt iti schimba pasiunile)…

    Ma bucur mult ca ai raspuns emotia. :happy: :cheerful: Pentru ca asta apreciez si eu, sentimentul transmis, starea pe care mi-o induce acel peisaj, incantarea nemarginita pentru ca vad asemenea frumusete. :wub:
    Casuta rosie este Casa ecologistilor(parca) din Gradina Botanica, cred ca i-am facut zeci de poze, e o constructie aparte, care se incadreaza perfect in peisajul de acolo. :cool:

    Toamna, paleta de culori este diversa, vara si primavara predomina verdele, iarna albul…
    Multumesc mult, ma bucur ca unui specialist ca tine i se par faine. :happy: :cheerful:
    Ce dragut ca ai realizat si un top personal! :w00t: Multumiri inca o data. :cheerful:

    O noapte frumoasa in continuare si o zi minunata maine si tie, Centurion. :cool:

    1. Neata, Nice! Păi tocmai, cochetam în liceu si de-atunci a trecut al naibii de mult… În primul rând trebuie să mă (re)utilez, aparatul de acum “săpunieră” cu i se mai zice e de luat în concedii, dacă pun pe blog pozele făcute cu el îmi îmi stric imaginea :cool: :whistle: :tongue: , iar antichitatea cealaltă, e depăşită total (deşi era semi profesional pe vremea lui, atunci nu se inventase internetul). Mă gândesc că până la toamnă reuşesc să mă relansez, să pot profita de cromatica bogată a toamnei… până la urmă totul depinde de cât reuşesc să pun deoparte (tot la Nikon mă gândesc şi eu…, nostalgia primului aparat foto) :biggrin: :cheerful:
      Ce-mi place chestia cu “specialist” (trebuia să pun ghilimele, cine ştie o iau unii în serios) :silly: :cheerful: :lol: :whistle: Îţi spuneam eu nu demult că tot îmi fac wallpaper din comentariile laudative :cheerful: mai aştep puţin să se mai adune şi fac un colaj :smile: :tongue: :ninja: :alien:
      O zi perfectă la serviciu si fără prea multă bătaie de cap (făra presupun că nu se poate :cwy: ) :smile:

      1. Neata cu putina intarziere, Centurion :happy: :cheerful: , uneri se poate, alteori nu. :ermm: Azi nu s-a putut, dar iti multumesc mult pentru gandul bun. :cool:
        Sa stii ca cele mai multe fotografii personale de pe blog sunt facute cu o sapuniera, inainte de Nikon D3200 aveam un Canon A3200. :biggrin: :silly: De fapt si acum mai am Canonul…
        Sa inteleg ca vrei sa-ti achizitionezi un DSLR Nikon? :w00t: Ar fi super fain! :happy:

        1. Neaţa îţi spun şi eu înainte de a trece la programul de somn :sleeping: Îmi pare tare rău să aflu că n-ai avut tocmai ziua perfectă… poate mâine :cheerful: Da, mă tentează Nikonul, deh ale tinereţii (adolescenţei, să nu par chiar aşa de “oldboy” :smile: nostalgii)
          Somn uşor sşi odihnitor, Nice (dar pt. că probabil dormi deja bună dimineaţa din nou sau NEATA, să închei simetric :wink: :tongue: :cool: :biggrin: )

          1. Neata, Centurion, :silly: da, dormeam la ora aia, a fost o zi foarte buna, intr-adevar, fara dureri de cap, fara probleme, linistita, pe placul meu. :happy: :biggrin: :cool: :cheerful:
            Eu am observat ca in general barbatii prefera Nikonul. Poate datorita culorilor nu foarte vii pe care le scoate. :biggrin: :ermm: :dizzy: :unsure:

  7. Este clar ca nu stiu aproape nimic despre fotografie :lol: .Insa stiu ca atunci cand vad ceva frumos, imi place. Iar fotografiile tale sunt cel mai bun exemplu.
    Si da, imi plac peisajele. Si imi plac in special pentru povestile din spatele lor, pentru ca din povesti pot “tresari” usor si emotiile.
    Mi-a facut placere sa privesc aceste poze din Bucuresti, pentru ca de mult nu am mai trecut nici prin gradina botanica, nici prin cele doua parcuri. Multumesc! :biggrin:

      1. Parc favorit n-am. :dizzy: Numai ca de curand au reamenajat parcul pantelimon (5-10 minute distanta de mine) si de obicei ma duc acolo, pentru ca este linistit. Este destul de mare, de fapt, unul dintre cele mai mari din bucuresti, asa ca… E frumos si acolo, si pentru plimbat cu bicicleta, numai bun. :lol:

        1. Parcul Pantelimon? :wassat: Aolo, uite ca nici nu stiu pe unde vine. :cwy: :ermm: :dizzy: E acelasi cu Parcul National de langa Arena Nationala? :unsure: Ceva peisaje frumoase? Flori superbe de fotografiat in jur? :lol: :biggrin: :unsure: :silly:

          1. Nu, nu :lol: e mai departe. E undeva intre Republica si Pantelimon… Sa sti ca inainte sa reamenajeze parcul, erau foarte multe flori… Dupa ce au amenajat, au uitat de ele :sad: . Acum este foarte mult verde (culoarea predominanta)… flori mai prinzi pe ‘ici pe colo… :ermm:
            Dar e ok ca si parc…

            1. :ermm: :dizzy: Nu pot sa-mi dau seama unde vine parcul asta, iar daca “au scapat” de flori nu mai constituie un obiectiv turistic pentru mine. :lol: :tongue: :silly:

                1. Asa domne, vezi, acum mai vii de acasa :biggrin: :happy: :w00t: , stiu parcul, nu l-am vizitat niciodata, dar am trecut pe langa el anul trecut prin decembrie cand am fost la alegeri. :biggrin: Era iarna si un frig patrunzator si nu m-a tentat sa intru putin sa vad despre ce e vorba. Abia cand am vazut in link punctele de reper am realizat de ce parc vorbesti. Deci acolo te plimbi tu. :tongue:

                2. Dap :biggrin: , pe acolo mai bantui din cand in cand, iar vara, mai mereu.
                  Iarna vezi aceleasi peisaje cu zapada ca si in celelalte parcuri, acolo. In timpul anotimpurilor calde e placut sa-l vizitezi. Iarna e si frig…

                3. Asta cam asa e, cine are chef de plimbari romantice prin parc iarna? Poate de baut ceai sau vin fierb la gura sobei. Ups, semineului vreau sa zic. :silly:
                  E bine ca ai un parc aproape de casa. Asta conteaza. :w00t:

    1. Multumesc mult, nu sunt si nici nu cred ca vreau sa devin, nu as face asta pentru bani. Vreau sa ramana la stadiu de pasiune. :cheerful: :biggrin:

  8. Fotografiile tale sunt mereu spectaculoase, Nice! Habar nu am ce imi place la ele sau dece. Important este ca le apreciez la justa lor valoare, la fel cum apreciez si talentul tau in ale fotografiatului. Ma uit acum la cele gasite in acest articol si nu ma pot decide, nu pot spune ca am o preferata. Toate sunt uimitor de frumoase! Probabil apreciez emotiile pe care mi le transmit.

    1. Ma bucur mult ca le gasesti spectaculoase, Vienela. Sa stii ca nici eu nu as sti precis sa spun de ce imi plac. Asta e culmea, nu?! :lol: :biggrin: :tongue:

  9. intr-o vreme am citit si eu o gramada despre pozitionarea “subiectului” in poza, ca-l puneam mereu central si nu stiam de ce nu-mi placea ce iesea. ideea e ca privitorul matura fotografia de la stanga la dreapta, coltul cel mai important fiind cel din dreapta jos, unde ramane fixat involuntar. prin urmare, recomandarile specialistilor spun sa plasezi ce consideri tu ca-i important in coltul ala.
    sunt deosebite pozele, exprima liniste, culoare, sentiment. faci o treaba tare buna, felicitari! :biggrin:

    1. Merci de pont, chiar nu stiam treaba asta cu coltul din dreapta jos. O sa tin cont. :happy: De obicei eu plasam subiectul oriunde mai putin acolo. Mai degraba imi este usor sa-l surprind in coltul din dreapta sus sau in stanga… :dizzy: :lol:
      Multumesc mult pentru aprecieri. :cheerful: :happy:

  10. Se poate să existe persoane cărora să nu le placă imaginile cu peisaje, dar nu sunt eu. Mie îmi plac la nebunie: reale sau fantaziste, cu o poveste în spate sau nu, pe mine mă fascinează ceea văd acolo, ce mă face pe mine să simt, să-mi imaginez. Deja călătoresc spre acel peisaj. Nu mă pricep la făcut fotografii, deși tare mi-ar plăcea … în schimb, frumosul cred că il pot aprecia la justa lui valoare. Poate că nu ești o fotografă profesionistă, dar fotografiile tale reușesc să transmită ceva: o emoție care depinde numai și numai de privitor- astfel eu cred că ți-ai atins scopul.

    1. Ma bucur mult ca si tu esti o admiratoare a peisajelor, a naturii de fapt, la fel ca si mine. Sunt sigura ca o persoana care le descrie atat de frumos, care le apreciaza atat de mult stie si sa le surprinda pe masura. :wink: Asadar nu-ti trebuie decat o camera si timp de fotografiat. :happy:

  11. Sunt foarte frumoase in general peisajele, si acum, la tine, deci in particular, sunt exceptionale. Pentru ca acum am timp sa le admir mai mult decat pot admira alte peisaje pe care le vad postate undeva, in spatiul virtual.
    Sper ca nu vrei sa ma pui sa fac o alegerea grea intre cele postate aici. Imi plac toate. Sunt deosebit de frumoase. :smile: :wub:
    Nu le consider plictisitoare. Poate doar daca sunt prea repetitive. Altfel nu. Imi place mult albastrul cerului, imi plac mult peisajele din locuri spectaculoase sau cele din locuri foarte simple dar pline de culoare. Ori de liniste care parca iese prin ecranul calculatorului si ma copleseste.
    Le prefer clar portretelor, dar stii deja asta. Nu ma omor deloc dupa portrete, nici nu fac nici eu asa ceva. Pur si simplu natura ne ofera subiecte mult mai interesante, mai grandioase ca sa zic asa. Si ea e naturala, nu minte :wink:
    Ma crezi ca n-am citit niciodata nimic despre cum ar trebui sa fie o fotografie? Niciodata. Nici nu cred prea mult in chestiile astea. Eu fotografiez asa cum simt si imi este de ajuns. Am vazut fotografii ale unor fotografi profesionisti, care nu mi-au creat nici cea mai mica emotie. Am vazut insa fotografii ale unor aproape amatori care m-au vrajit. :smile: Cred ca si tie ti s-a intamplat…
    Am uitat. Eu ador si macro-urile. Foarte mult imi plac. Din pacate eu nu am un aparat care sa faca niste fotografii de detaliu foarte bune…dar deocamdata ma gandesc ca ideea conteaza. Caci de multe ori asa si este. Am observat ca si tu iubesti genul acesta de fotografii :smile:
    Spor la fotografiat, draga Nice! :smile:

    1. Da, Elly, eu iti dau drepatate, poate sa vina sa ne contrazica toti profesionistii din lume. :devil: :w00t: Atat timp cat facem fotografii pentru propria noastra placere, pentru a ne destinde si nu in scop comercial, regulile astea deja nu prea conteaza. :biggrin: Si eu cred ca trebuie sa fotografiem asa cum simtim, desi ceilalti insista ca exista reguli clare de respectat. Si daca eu nu vreau sa le respect ce se intampla, ia sa vad? :lol: Oricum nu ajung prea multi sa le vada… Eventual nu primesc foarte multe aprecieri sau like-uri. :lol: :tongue: :silly:
      Ce mult ma bucur ca si tu adori macro si peisajele, dar nu pui mare accent pe portrete. In general, in sondaje, fotografia de portret e cea mai votata. :dizzy: :ermm:

      Ei lasa ca aparatul tau face o treaba excelenta. :wink: Iar tu ai talent si asta conteaza enorm! :smile:

      Multumesc mult, draga Elly, mi-ai mai inveselit ziua cu acest comment. :heart:

  12. Atunci când vine vorba de piesaje, mie îmi plac cel mai mult peisajele care denotă o naturalețe aparte și care nu sunt foarte încărcate de detalii. Evident, modul realizarea a fotografiei este și acesta important pentru că dacă fotografia nu e realizată cum trebuie atunci automat totul se duce pe apa Sâmbetei…

    Apropo, fotografiile astea îs făcute în grădina botanică din București? Spre rușinea mea, am fost în vreo 7 grădini botanice, dar în cea din București, nu… :)

    1. Da, acolo sunt facute…iar spre deosebire de tine am fost doar intr-o singura Gradina Botanica pana acum, cea din Bucuresti, cam de vreo 7 ori. :lol:

      Foarte interesant punctul tau de vedere, sa inteleg ca peisajele mele destul de incarcate in detalii te-au dezamagit? :cwy:

    1. Multumesc mult, Fairytale :happy: , doar in Bucuresti sunt surprinse peisajele din articol, in Craiova nu am ajuns niciodata. De ce intrebi, pare vreunul desprins dintr-un parc craiovean? :dizzy:

  13. Nu stiu daca ar putea cineva sa le considere plictisitoare. :)
    Noi tot incercam sa gasim un w/e in care sa mergem la gradina botanica, sper sa fie acesta! :biggrin:

    1. :cwy: Sa stii ca le considera destul de multi astfel, unii mi-au marturisit chiar aici pe blog. :dizzy: Probabil ei indragesc portretele, pozele in care apar oameni. :ermm: :cheerful:
      Hihi, sunt curioasa cum mai arata acum Gradina Botanica, ultima data ma luasera in vizor gardienii pentru ca intrasem pe gazon. :devil: :w00t: :ninja: :angry:

  14. Cred că prefer pozele uşor… sălbatice (dar în cazul meu nu-i nici o mirare :biggrin: ). Toate sunt reuşite, dar cel mai mult îmi plac: • a IV-a din Grădina Botanică, • prima şi a doua din Herăstrău, • prima, a III-a şi a IV-a din Parcul IOR. Am o slăbiciune pentru cireşii şi zarzării în floare, pentru un anume albastru de cer, pentru bălţile surprinse sau surprinzătoare, pentru fotografiile macro (deci şi pentru traista ciobanului… mai ales dacă-i plină! :lol: ). Am… ceva ce aduce a dispreţ total pentru reguli expuse pe zeci de pagini, când vine vorba de artă şi încerc să mi-i imaginez pe-ăi de-au făcut istorie chinuindu-se să le respecte… fiindcă de “reguli” n-au dus nici ei lipsă… (măcar că ne mirăm a proşti acum: “Ia uite cum a încălcat X cutare regulă şi… i-a ieşit! Norocosul!”) E bine să ştii câte ceva (şi mie îmi place să învăţ), dar dacă te necăjeşti de fiecare dată să le respecţi pe toate, zboară momentul ăla de magie care face o fotografie să fie genială şi pe urmă poţi să respecţi toate „regulile” din lume, că poza n-o să mai fie nicicum… Poate doar „corectă”…

    1. Ah, uite ca am omis din top o poza care imi place si ea mult de tot: prima, cea cu podul. Fiindca are o cantitate reconfortanta de verde. :lol:

      1. :lol: Da, e o poza tipica de primavara. Poate prea verde :ninja: :biggrin: , ea are si un nume, dar nu am avut cum sa-l pun in articol, Domnisoara si cainele. :tongue:

    2. Deci si tu iubesti fotografia, mi-ar placea sa vad niste piesaje realizate de tine. Sau niste closeup-uri. :biggrin: Se pare ca avem slabiciuni comune. :biggrin: :happy:
      Da, despre asta era vorba, nu sunt prea multe reguli? Sincera sa fiu eu le uit pe cele mai multe dintre ele atunci cand ma aflu in fata unui peisaj. Sunt pur si simplu vrajita, atat de captivata incat uit uneori si de mine. Parca sunt la un examen si am uitat lectia. Oricum mi se par atat de plictisitoare… Nici nu am chef de ele. :lol: :devil: :silly: :blush:
      Dar ce imi duc pozele la expozitie ca sa fie corecte? Sunt ele evaluate de cineva? Eu cred ca aceste reguli sunt mai degraba pentru profesionisti. :dizzy: :ermm: Ar fi culmea sa ma pretind eu asa ceva. :lol:

      Multumesc mult pentru topul personal. :heart:

      1. Nu cred sa ajung vreodata sa pun poze pe blog. Imi plac paginile de web care se incarca rapid. Pozele ingreuneaza incarcarea si chestia asta uneori ma exaspereaza. Script-urile care ofera functionalitati diverse unui blog si legaturile intre diverse instrumente de contorizare a activitatii sunt si asa destul de greoaie; daca mai adaug si poze, n-o sa mai intru deloc pe blogul meu… :biggrin:

        Uite ca mi-am insusit bine smecheria cu trasul de coltul casetei de comentarii :cheerful: si am devenit (oarecum) mai moderata. :lol:

        1. Aoleu, pai aici pe blog am tone de fotografii, ti se pare ca blogul se incarca greoi? Intampini probleme in sensul asta? Am vazut ca foarte multi bloggeri posteaza imaginile la dimensiuni reduse… :dizzy: :ermm: Dupa ce articolul se mai invecheste recurg si eu la solutia asta. Nu mici, dar macar medii le las. :tongue:

          1. Ma tem ca da. :ermm: :sad: :ermm: Mi se intampla sa astept destul si sunt tratata cu mesaje de genul “Waiting for -www.xyz.abc”, dar am inceput sa aplic niste trucuri: uneori pornesc alte programe si imi fac de lucru pana se incarca, alteori renunt la stilul paginii, la culori sau la imagini. Depinde de cat timp am la dispozitie si de rezervele de rabdare din ziua respectiva. Daca la capitolul rabdare stau binisor spre bine si foarte bine, la capitolul timp stau de cele mai multe ori slabut, slabut spre rahitic si chiar mai rau. Nu am mereu aceeasi viteza de conexiune, fiindca mai umblu creanga (dar asta stii deja :cheerful: doar ca ramane intre noi :wink: :ninja: ), insa mi s-a intamplat sa astept mult chiar si de pe o conexiune foarte buna. In fine, in ultima vreme imi fac de lucru pana se incarca pagina, fiindca (na, acum ca am mai si declarat-o… :blush: ) renuntarea la poze, la culori sau la stilul paginii nu e tocmai o practica ortodoxa :angel: .

            Micsorarea imaginilor e o tehnica folosita frecvent in constructia paginilor de web, dar asta afecteaza calitatea pozei si la anumite proportii deja nu mai conteaza daca ai facut poza cu Nikon sau cu un aparat de carton, daca n-ai respectat nici o regula sau le-ai respectat pe toate… Pe scurt, nu putem sa mancam si placinta de mere si merele din ea intacte si proaspete, asa ca nu cred ca e cazul sa iti faci probleme. Eu am supravietuit inconvenientului… si inca imi mai arde si de comentat! :lol:

            Si iar am gresit… (stii tu ce :biggrin: ) si editarea nu ma ajuta la capitolul asta :silly: . Imi cer scuze, m-a luat valul!

            1. Dar am fost “evident” tot eu :biggrin:

              Cum poate fi convins editorul sa iti stearga comentariul dupa ce i-ai dat “Post comment”?

              1. Dupa ce postezi, iti apar sub comment, doua optiuni: una este click to edit iar cealalta request deletion. Ambele sunt vizibile pentru ca sunt boldite si scrise cu majuscule.
                Dai request deletion si cred ca te intreaba motivul, scrii ceva, orice, cum ar fi eroare de ex, si trimiti. Eu voi sterge commentul pentru ca voi primi cererea ta prin mail. :silly: Gata totul!

                1. Ah, da, de chestia respectiva m-am prins, dar intrebam daca nu exista o alta cale, fiindca asta inseamna ca va fi intotdeauna un decalaj maricel intre cererea mea si… executie. (si vede lumea ca iar am fost “defazata” :w00t: :biggrin: ). Bine, e clar, trebuie sa ma adaptez :cheerful:

            2. Neata, sunt absolut uluita si mahnita, mie mi se incarca instat blogul, nici eu nu suport sa astept, daca timp mai am(inca), din pacate rabdare nu prea mai posed. :lol: :cwy: :wassat:
              Chiar nu stiu ce se intampla, o sa iau legatura cu cei care ma gazduiesc si o sa mai intreb si alti citititori daca sunt nevoiti sa astepte atat de mult pentru deschiderea blogului de fata. Cam cate minute trebuie sa astepti? :sad: :unsure: :dizzy: :ermm:
              Oricum eu iti multumesc ca revii pe aici in aceste conditii… :happy:

              Adresa de mail? Stai linistita ca nu ma uit, sunt cea mai discreta persoana din lume! :blush: :biggrin: :happy: :w00t:

              1. 2,5 – 3 minute uneori (aproape niciodata mai putin de 1 minut), dar nu cred ca are legatura cu gazduirea. Problema vine de la faptul ca sunt destule elemente care se incarca de pe site-uri diferite si timpul lor de raspuns e diferit, iar in legatura cu asta problema e inca si mai complicata, pentru ca depinde de drumul pe care trebuie sa il parcurga o cerere de incarcare (numar de routere, disponibilitatea lor si a serverului, calitatea conexiunilor etc). Cu cat mai multe surse de unde trebuie colectat continutul, cu atat mai complicata rezolvarea. In principiu nu ai cum sa scapi de problema asta fara sa renunti la unele functionalitati. Iar asta nu vrem. :smile: Ne adaptam, ne adaptam.

                1. Este enorm!! Imi pare nespus de rau ca ai asemenea probleme, cu ingaduinta ta o sa fac un articol pe tema asta cat de curand si o sa intreb oamenii daca intampina aceleasi probleme. :cwy:

  15. Când ai o pasiune, cum este arta fotografică, este ridicol să foloseşti aparatul setat pe automat şi să te declari fotograf. Amatorism se numeşte. Mulţi se cred profesionişti apăsând automat butonul aparatului, făcând clic în stânga, clic în dreapta. Pentru a realiza poze cum le-ai realizat tu, aşa cum spui, “te joci” cu setările aparatului foto până iese fum din el, adică până rezultatul e cel dorit. Aşa se învaţă, plus că există atâta informaţie pe internet, există reviste, cărţi, cursuri. Dar mai mult decât asta, trebuie să existe plăcerea, pasiunea, dorinţa de a te depăşi în permanenţă.

    Prima poză are culoare, contrast, iar oglindirea o face specială. Însă, pozele de culoare sunt primele două postate din parcul Herăstrău. Asta ca să fac o clasificare top 3 din punctul meu de vedere. E un top făcut de o amatoare în domeniu. Un profesionist poate vedea mai multe. Să nu uit de penultima poză care în simplitatea ei redă frumuseţe.

    Eu am cochetat foarte mult timp cu manipularea fotografică. Cere timp, răbdare, documentare, iar acum nu mai dispun de ele. Dar gustul pentru fotografie mi-a fost format de tatăl meu. Pe vremea copilăriei mele, poza exista doar în varianta alb-negru. Eu eram încântată de procesul developării în sine pe care îl realiza tata într-o încăpere întunecată, cu soluţii speciale dozate corect, cu pozele înşirate deasupra capului nostru. De-atunci am rămas cu pasiunea pentru alb-negru, care te face să ghiceşti culoarea. Dar, e imposibil să nu apreciezi cromatica unei fotografii reuşite, contrastul de lumini, compoziţie şi poveste.

    1. Exista pasiune si dorinta de autodepasire, insa nu prea exista bani pentru calatorii si pentru echiparea corespunzatoare a aparatului. Numai un filtru de polarizare costa cca 400 de lei, iar un obiectiv mai bun poate ajunge si la 3000 de lei. :wassat: Sa le ai pe astea toate, plus talent, plus dedicatie, asta inseamna profesionism. :ermm: :dizzy:
      Antonela, aveam de ales anul asta intre un DSLR si o excursie de 10 zile intr-o superba insula croata. Daca mergeam acolo, cu ce faceam fotografii insa? Tot cu compacta? In niciun caz. Dar nici obiectivul de kit nu e mult mai bun pentru peisaje… :ermm: :dizzy: Pentru macro e ok, zic. :unsure:

      Tare mult mi-ar placea sa vad pe blogul tau niste fotografii personale. Si pe mine ma fascina procesul developarii. Mi se parea ceva extrem de misterios, greu de descifrat pentru mine. :lol:

      1. Din nefericire, de lipsa banilor de izbim de fiecare dată. Eu visez la un safari în Africa. Cât mi-ar plăcea să văd şi să am posibilitatea de a imortaliza viaţa sălbatică de acolo! Îl ador pe Nicolas Lotsos, celebrul fotograf pasionat de tot ceea ce înseamnă wildlife. Acolo aş vrea să merg, să-mi descarc nebunia din plin:) Îl ador pentru munca sa, pentru fotografiile lui perfecte- nu degeaba, anul trecut a fost numit fotograful anului – şi îl urăsc pentru că poate şi eu nu pot. :angry:

        Cine ştie, poate, cândva, voi posta. Perfecţionismul mă doboară.

          1. Cele mai multe fotografii sunt făcute în modul B&W: –

            Dar, uite acest album intitulat naturescape(color): -https://plus.google.com/u/0/photos/104645613868020523339/albums/5696390182732046833

  16. Foarte frumoase pozele!
    Mie mi se par tare complicate unele setari ale aparatelor foto, gen diafragma. A incercat prietenul meu sa-mi explice, dar n-am avut rabdare. Poate daca eram pasionata, era altceva.

    1. Oh, Mihaela, la prima vedere pare complicat, dar in realitate e foarte simplu. Trebui sa citesti tu, cu DSLR-ul in mana, din carticica lui si o sa intelegi indata despre ce e vorba. Dar nu prea dai importanta pentru ca nu te pasioneaza, inteleg perfect cum este.
      Multumesc mult. :heart:

  17. da imi plac, atunci cand privesc un peisaj pot sa-mi imaginez multe, ma pot incadra in acel peisaj, ma pot pierde printre copaci sau ascunde in iarba verde :)
    peisajul imi da impresia de libertate :)

    1. De libertate unele, altele sugereaza visarea, misterul, contemplarea, imensitatea, vesnicia, puritatea sau dramatismul. :biggrin: :cool: :cheerful: :tongue:

  18. Nice, nu stiu de ce reguli tii tu cont dar cert e ca ce iese din manutele tale si din camera ta foto sunt de-a dreptul mici opere de arta. Imbina perfect menacolia sufletului cu inocenta privirii, te pierzi prin orice amanunt captat, te transpui fara sa vrei parca intr-o alta lume! Sincer, esti una dintre persoanele ale caror fotografii imi transmit ceva, imi umple sufletul de emotie si vibratie. :heart:

  19. Ai ales perfect cele doua parcuri, sunt de-a dreptul superbe in perioada primaverii. Referitor la Gradina Botanica, n-am mai reusit de mult sa ajung acolo, spre rusinea mea :(

  20. Ce frumos e in Herastrau! Nu stiu ce apreciez cel mai mult la o fotografie,daca imi place,imi place si gata,nu stau sa ma gandesc.Si invers :) Dar sa ma binedispuna,sa ma faca sa visez,sa fie ceva frumos,nu vreau fotografii dramatice.Cat mai multa culoare,cu atat mai bine.

    1. Cred ca e cel mai frumos parc din Bucuresti, pacat ca e atat de departe de casa mea si ajung extrem de rar acolo…

      Imi place mult cum pui problema, asa simt si eu, cat mai multa culoare si fara dramatism! :wink: :cool: :cheerful: :happy:

  21. ultima fotografie ma incanta, mi-e dor sa ies cu aparatul sa fac poze… mi-e dor sa scriu pe blog.
    Mi-e dor sa incerc sa fac lucruri noi :D :blush: , dar momentan situatia e cam restrictiva… sunt in cantonament :whistle:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: