Trogir – superlativul absolut al Coastei Dalmate

trogir-croatia

Nu stiu daca vi s-a intamplat vreodata sa va indragostiti de un loc, indiferent ca este oras, sit, muzeu, plaja, munte, rezervatie, gradina, parc etc, de indata ce i-ati trecut pragul. Un loc despre care sa nu mai fi auzit niciodata, despre care sa nu fi stiut absolut nimic si care sa va cucereasca instant, iremediabil, sa va ramana pe veci in suflet si sa-l puneti primul pe lista cand vine vorba de preferinte turistice.

O astfel de experienta am trait in momentul in care am vazut pentru prima data in viata Trogirul. Desigur, ii remarcasem numele in prezentarea excursiei, insa mi s-a parut cel putin ciudat si greu de retinut, asa ca nu am cautat pe net informatii despre el. Nu mi-a starnit interesul atunci, insa dupa vizitarea sa, am stiut ca-mi va fi imposibil sa-l uit vreodata. Surpriza descoperirii lui a fost pe cat de mare, pe atat de placuta. Plimbarea pe stradutele sale din centrul istoric, pe bulevardul de promenada flancat de palmieri, pe aleile parcurilor, mi-a indus un sentiment special, acela ca ma aflu intr-o lume de basm cu palate, fortarete, turnuri si castele, decorul de vis fiind intregit si subliniat de aerul medieval si spiritul istoric care domneste in micutul Trogir. Totul parea ireal, senzatia de calatorie in timp a disparut abia dupa ce am terminat scurtul popas pe meleagurile croate. Ce m-a impresionat cel mai mult a fost cat de bine conservat este acest loc, interventia modernului fiind imperceptibila, traiectoria dezvoltarii social-culturale fiind vizibila in fiecare aspect al peisajului urban.

Beneficiind de o asezare geografica pitoreasca, in Golful Kastelanski, in partea centrala a Coastei Dalmate si la cca 30 de km de Split, oraselul intemeiat  de colonistii greci in sec. al III-lea I.Hr este o bijuterie arhitectonica slefuita de cca 2300 de ani de diversele popoare care l-au invadat si cucerit: romanii, italienii, francezii, germanii; toti au contribuit din plin la mostenirea culturala a zonei. Azi, Trogirul contine trei parti legate intre ele prin poduri: o parte continentala, centrul istoric situat pe o mica insula artificiala si insula Ciovo.

De ce este denumit oras-muzeu? Simplu, pentru ca la fiecare pas “risti sa te impiedici” fie de un palat, fie de o biserica grandioasa, de un zid de aparare, de o poarta frumos decorata, cu simbolistica interesanta sau de o constructie impresionanta. Practic, o asemenea densitate de monumente in stil baroc, gotic, renascentist sau romanic este greu de imaginat si descris in cuvinte. Si unica in lume, evident.

Partea continentala a Trogirului

partea-continentala-a-Trogirului

Trecem podul spre insula Trogir ce adaposteste centrul istoric inclus in Patrimoniul Mondial UNESCO din 1997.

pod-spre-insula-trogir

pod-trogir

Nori negri, amenintatori, asupra Trogirului. Simtim iminenta furtunii.

parcuri-trogir

Ajungem in partea nordica a orasului unde atmosfera medievala ne copleseste datorita aparitiei unei cetati impozante, Fortareata Kamerlengo (candva palatul guvernatorului venetian), construita in sec. XV. Mi-ar fi placut s-o vizitez, mai ales ca ofera din turnul principal o priveliste superba asupra orasului. Vara este folosita ca scena pentru diverse evenimente: spectacole, concerte.

Fortareata-Kamerlengo-Trogir

fortareata-kamerlengo

Faleza incadrata de palmieri, tarase elegante si diverse ambarcatiuni.

faleza-trogir

bulevardul-Riva

Incepuse sa ploua torential asa ca ne-am adapostit sub umbrelutele unei terase.

terase-Trogir

cladiri-Trogir

cum-se-mananca-in-croatiaDincolo de Adriatica se vede Insula Ciovo

ambarcatiuni-pe-Adriatica

Biserica din Trogir

biserica-trogirZiduri groase construite in sec XIII-XIV

zidurile-Trogirului zidurile-trogiruluiPoarta veche la iesirea inspre faleza Trogirului
imagini-centrul-istoric-trogirPatrundem in inima medievala a Trogirului, inconjurata de ziduri, ce cuprinde castele, palate, biserici, o serie de locuinte, Primaria, Catedrala Sf Laurentiu, Turnul Ceasului, stradute inguste, magazine, terase. Aici, fie soare fie ploaie, forfota este incredibila, turistii nu se satura niciodata de admirat si fotografiat.

orasul-vechi-trogir

ziduri-trogir

poze-trogir

cladiri-trogir

Suntem in Piata Ioan Paul al II-lea

Piata-Ioan-Paul-al-ll-lea-Trogir

Ca de obicei, plin de turisti

imagini-trogirTurnul Ceasului

Turnul-cu-CeasPrimaria orasului(Loggia)

Primaria-TrogirCea mai grandioasa cladire a Trogirului, obiectivul turistic nr. 1, Catedrala Sf Laurentiu a fost construita pe fundatia unei biserici mai vechi, in sec. XIII,  in stil romanic, iar Clopotnita (47 de metri) in stil gotic venetian.

catedrala-sf-laurentiu-trogir

catedrala-sf-laurentiuIntrarea in catedrala pazita de doi lei din piatra si de Adam si Eva, creatia sculptorului Radovan

intrarea-in-catedrala-sf-laurentiu-trogirStradutele inguste ale Trogirului

stradutele-trogirului

terase-trogir Hotelurile Trogirului

Hotel-Concordia-Trogir

Hotel-Pasike-Trogir Arhitectura croata, tipic mediteraneana, preferata mea absoluta.

casute-trogir

Trogir, o bucurie a sufletului, o incantare a privirii insetate de inedit a turistului neobosit. Nimeni nu a plecat dezamagit de aici, pentru ca Trogir nu este un simplu orasel croat cu stradute si case albe, din piatra, perfecte, armonioase, netede. El este, poate, cel mai frumos, cu siguranta cel mai seducator.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

67 de comentarii la “Trogir – superlativul absolut al Coastei Dalmate”

  1. Regret să te dezamăgesc, însă eu unul nu mă dau în vînd după clădiri vechi şi în plus, ploaia mă deprimă. :blush: Îmi plac însă foarte mult florile acelea violet de la geamurile curţii interioare :wub: şi plantele cu frunze subţiri ascuţite, din spatele cărora a fost fotografiată biserica. :smile:

    1. Of, ploaia m-a enervat si pe mine :angry: …o ador doar cat sunt acasa :silly: , in orasul natal. :lol: In excursii, drumetii, sejururi sa n-o vad. :angry: :sick: Dar ce cladiri preferi, cele moderne, din sticla si otel? :tongue: :unsure: :devil:
      Da, si mie mi-au placut floricelele, parca dadeau viata acelor pereti vechi.
      Iar fotografia cu biserica e preferata mea, mica mea opera de arta. Am gasit acolo, in spatele acelei plante, locul ideal de a imortaliza o cladire frumoase, deosebita. :heart: Dar ce, palmierii nu-ti plac? :ermm:
      In alta ordine de idei, nu ma dezamagesti deloc. Nu tin sa iubeasca toata lumea arhitectura medievala, eventual mediteraneana. Daca se nimereste bine, daca nu, iarasi bine. E democratie, nu? Cel putin aici pe blog… :devil: :silly: :lol: :ninja: :dizzy:

  2. E romantic să te plimbi prin ploaie, dar nu torenţială, desigur.
    Clădirile vechi de sute de ani au un farmec aparte. Le prefer
    unor blocuri nou-nouţe. Dar numai în calitate de turist.

    1. Foarte bine punctat! Si eu le prefer tot in calitate de turist, altfel ador stilul modern, minimalist, la o casa in care sa locuiesc permanent. Dar nu intr-un bloc comunist…gri. :cwy:
      Ploaia a fost torentiala si nu prea ne-a lasat sa admiram peisajul. Cu greu, din fuga am realizat si cateva fotografii. Dar nu asa se face turismul adevarat, desigur. Si nu asa surprizi detaliile unui oras atat de frumos si complex precum Trogirul. Poate esenta, cat de cat. :lol:

  3. Hahaha, democraţie… să nu folosim cuvinte mari – hai să-i spunem “libertate de opinii”, sună mai apropiat de realitate. :cool: Îmi place optica ta deschisă şi mi se pare cel mai cinstit să respectăm părerile fiecăruia, chiar de nu coincid cu ale noastre proprii. :wink: Totuşi, ştiu că ai depus efort pentru realizarea fotografiilor şi mă simt jenat că nu-ţi pot răsplăti eforturile şi aşteptările. :blush:

    Cît despre clădiri în sine, poate nu m-am exprimat corect; nu îmi displac neapărat toate clădirile vechi, ci probabil mai mult stilul arhitectonic nu mă încîntă întotdeauna. În plus, am senzaţia că nici nu prea sînt bine îngrijite clădirile de acolo, cel puţin petele acelea negre îmi par suspecte. Poate vor să păstreze o autentică imagine a antichităţii, dar în ochii mei e cam prea mult. :angel:

    De fapt, dacă mă gîndesc bine, nu-mi place masivitatea şi opulenţa, mă irită grandomania zilelor trecute şi prezente. Castele, fortăreţe, arene imense ş.a.m.d. eventual încărcate cu tot felul de zorzoane din metale preţioase – toate astea îmi provoacă o senzaţie pe care nu vreau s-o descriu. :sick: În schimb, cînd trec pe stradă şi văd cîte o căsuţă uitată de timp şi scăpată de mîinile demolatorilor sau rudelor bogate, care păstrează pe zidurile ei urmele unor meşteri modeşti dar măiaştri, mă cuprinde o nostalgie a trecutului, a copilăriei, a vremurilor frumoase. I-aş putea spune “sindromul căsuţa bunicilor”, dacă nu l-o fi denumit altcineva aşa mai înainte. :smile:

    Palmierii sînt impresionanţi prin dimensiunile lor, însă nu mă trimit în extaz. :whistle: Am şi eu aici o plantă Yucca mare pe care am tăiat-o că nu mai încăpea în casă. Dacă ar fi adaptată la iernile noastre, aş putea-o planta în grădină şi probabil s-ar face cît palmierul de înaltă. :biggrin: (a nu se confunda cu ‘Yucca de grădină’, care face nişte flori superbe dar e cu totul altceva decît ce am eu)

    Uf, urăsc ploaia! Sînt convins că fotografiile ar fi ieşit şi mai frumoase pe o vreme bună. Poate data viitoare! :cool:
    (iar am postat greşit, din neatenţie. Scuze…)

    1. Glumeam cu democratia. :lol: :ninja:
      Mie tocmai acest stil arhitectonic imi place. :wub: Nu stiu daca putem vorbi neaparat de opulenta in cazul de fata. :ermm: :dizzy: Oricum cladirile sunt de bun simt, nimic de-a face cu arhitectura romilor la care faci tu referire. Nici cladirile Romei nu-ti plac? Ele sunt opulente, intr-adevar. Petele acelea…hm, cum sa-ti explic eu, fotografiile sunt facute cu o compacta ce nu performeaza prea bine cand vizibilitatea e slaba. De aceea a trebuit sa umblu la claritate si contrast…asa ca da, imaginile sunt destul de editate, fapt ce a accentuat acele pete negre. In realitate sunt mult mai discrete, mai putin vizibile si deranjante. :biggrin:

      Imi doresc nespus, de fapt visez intruna sa revin intr-o buna zi in Croatia. Da, ar fi iesit infinit mai bine daca era soare. De fapt, ar fi iesit la fel ca si fotografiile din Dubrovnik, un articol pe care tu nu l-ai comentat, care presupun nu te-a pasionat. :)) Sunt convinsa ca sunt foarte putini oameni care viziteaza acest blog si care agreaza calatoriile si articolele de calatorie. Mai ales in strainatate, mai ales scrise de altii. Dar asta nu m-a impiedicat sa postez ceva despre oraselul meu preferat, my lovely Trogir. :wub: :w00t:

      1. De acord, nu e vorba de opulenţă aici. Şi nici nu mă gîndeam la “castelele cu turnuleţe” de care zici, ci mai degrabă la Egiptul Antic, aşa cum a fost el mereu înfăţişat, cu piramidele enorme, măştile mortuare din aur şi altele de gen. Apoi, la curţile regale franceze, descrise cu lux de amănunte în cărţi şi ajungînd pînă la conacele boiereşti de la noi. Pînă şi Mogoşoaia mi se pare prea mult. Iar dacă toate drumurile duc la Roma, atunci prefer s-o iau hăt peste cîmpi. :tongue: Dar asta desigur e doar opinia mea strict personală, nimic mai mult. :wink:

        E adevărat, la Dubrovnik n-am comentat, dar asta nu înseamnă că nu l-am trecut în revistă. Acolo am văzut cîteva locuri drăguţe, “acceptabile”. :biggrin: Şi fotografiile au fost evident mai bune, avînd în vedere vremea prielnică. :smile:

        1. Dupa popasul in Dubrovnik s-a stricat iremediabil vremea in acea excursie. Din pacate, am avut conditii extrem de vitrege pentru fotografiat, chiar si pentru plimbat. In plus, compactele nu au aceeasi claritate ca un DSLR. Iti dai seama cum ar fi iesit fotografiile intr-un astfel de loc precum Trogirul cu acualul aparat. :biggrin: :cheerful: :ermm:
          Se pare ca o sa raman cu aparatul. In casa. Ca bani de excursii n-o sa mai am o perioada. Bani de nimic, de fapt. :lol: :dizzy:
          Hai mai Dragos, la Mogosoaia arhitectura era destul de simpla, niste arcade, niste coloane si niste motive florale. Dar mai am un articol in plan, de data asta cu niste casute romanesti, chiar sunt curioasa de reactia ta. :))L-am tot amanat ca ma enerveaza articolele cu fotografii, se scriu in 1000 de ani. :lol:

          Nu stiu ce sa mai zic, chiar m-ai bagat in ceata. Rau de tot. Chiar nu-mi pot imagina ce stil arhitectonic e pe placul tau. :ninja: :silly:

          1. Problema cu mine e că nu sînt constant în opţiuni, ci am toane. Cine ştie, uneori m-aş putea lovi cu capul de sindromul Stendhal la vederea unui castel sau a unei catedrale medievale… dacă aş avea suficient “la bord”. :tongue: :lol: Dar în general mă enervează tot ce-i exagerat de mare, inutil de mare aş spune. Mă uit la casa asta în care stau, camerele sînt de 2,80m înălţime, sufrageria care mi-e sălaş permanent are 5,50×3,50 şi e jale de încălzit iarna. Nu mă pot opri să mă gîndesc ce consum imens de resurse e să încălzeşti şi să întreţii un asemenea loc imens precum un castel, în timp ce alţii dorm pe sub poduri în cutii de carton sau – cei mai norocoşi – prin canalizări.

            Desigur, nu comparăm acum calitatea aparatelor foto şi inerent a operelor lor. Uită-te la bietele mele flori de cactus, a căror frumuseţe e distrusă de chinezismul ăla oribil. Dar dacă atîta poate, atîta faci, încercînd să scoţi maximul din orice. :wink:

            Îmi pare rău că ai rămas “pe uscat” tocmai acum cînd e vreme de zburătăcit şi pozat. N-am de gînd să mă hazardez la sugestii, fie ele cît de glumeţe, că nu vreau să risc să mă trezesc cu un bocanc în cap; dacă-i arunci pe amîndoi, mă mai gîndesc. :tongue:

            Ştii că articolele cu poze multe şi mai ales foarte mari, sînt o problemă pentru mine în anumite perioade. Încearcă să le programezi şi tu cîndva imediat după data de 20 ale fiecărei luni, că atunci îmi revine bandwidth-ul. :tongue: Glumesc, evident, că doar nu-ţi faci tu programul după mine. :biggrin: Ce vreau să zic e că uneori n-am să pot intra şi/sau comenta (pertinent) la asemenea articole decît poate după un timp mai lung, aşa că nu dispera dacă nu mă vezi perorînd pe aici. :biggrin: Ştii că am mai discutat noi la un articol, pe tema asta. C’est la vie. :wink:

            1. Acum (cred) am am inteles, iti displace grandoarea, preferi lucrurile de dimensiuni mici/normale. :biggrin: Sa stii ca sunt foarte multi cinici care iti vor spune ca cei care traiesc prin canale sau sub poduri nu sunt deloc demni de mila. Pentru ca e doar vina lor ca au ajuns acolo. Iar lucururile nu sunt niciodata atat de simple cum le fac ei sa para.

              Eu am incercat sa scot maximul, problema e ca nu avea timp sa le gandesc. Am fotografiat din fuga. Ori “meseria” asta” cere si timp si rabdare, nu doar scule. Catedrala Sf Laurentiu am ratat-o pentru ca expirase timpul. Si nu am avut cum sa ma gandesc la o incadrare destul de ok, care sa excluda oameni taiati. Am stat in Trogir fix o ora, din care vreo cateva minute bune intr-un magazinel de suveniruri, la coada. Am vrut neaparat sa-mi iau o amintire nice de aici. Am achizitionat un magnet si un breloc. :tongue:

              Hm, urmatoarele articole vor fi lungi si pline cu imagini. Ce zici de asta? :ermm: Ori ele…ori nimic. :ninja:

              1. Pot spune că-mi place bunul-simţ în orice, inclusiv în dimensiunile clădirilor. Aş putea, desigur, să fac excepţie şi să admir sincer o operă de artă cu adevărat remarcabilă, ceva care a fost creat pentru a demonstra un concept nou sau ultimele descoperiri revoluţionare în tehnologie. Problema e cînd grandomania îi împinge pe alţii să creeze (duplicate) doar pentru a demonstra că “pot şi ei”, că “au cu ce”.

                Cred că am intrat deja prea mult în detalii, uitînd de ideea de bază a articolului, aceea de a admira arhitectura unui oraş drag ţie. :wink: Şi da, lucrurile nu sînt deloc simple uneori, deşi ar putea fi.

                Tre’ să am grijă de-acu’ ce prostii mai descarc, să nu rămîn fără bandă tocmai cînd e nevoie de ea. :biggrin:

                1. Interesant punct de vedere la care ader in totalitate. Ideea unei opere originale, unice, imi surade si mie.

                  Ma rog, poate asa ai inteles tu, ideea era de a descrie o experienta inedita. Aceea de a ma indragosti, extazia, la vederea unui loc de care nu auzisem niciodata pana la prima “debarcare”. Eram curioasa daca ati patit si voi asa ceva, daca vi s-a intamplat sa fiti surprinsi in mod placut de un astfel de obiectiv (turistic).

                  :happy: :cheerful:

                2. Oops, my bad – prea multă bere, prea puţină atenţie! :blush:

                  Eu unul am fost foarte plăcut impresionat de centrul vechi al Brăilei, în scurtul răstimp petrecut acolo. Şi nu ştiu să spun dacă a fost din cauza arhitecturii sau pur şi simplu a fost modul de viaţă, de a fi, al oamenilor. Poate că a fost o combinaţie de motive. Dar a fost mai “acasă” decît oraşul în care am trăit o viaţă.

                  Din păcate, nu am avut posibilitatea de a vedea alte ţări pe viu, aşa că nu pot descrie experienţe de acest gen. Dar cred că avem la noi în ţară multe, multe locuri unde ne-am simţi minunat. Măcar de nu le-ar da străinilor pe degeaba marionetele astea numite “politicieni”.

                3. Pai nu, asa e frumos, fiecare sa interpreteze cum vrea articolul, mesajul lui. Asa e cel mai bine, nu sa va impun eu directia pe care trebuie s-o urmati. Las la latitudinea voastra ideea principala. :biggrin:

                  Cred ca l-ai facut fericit pe Pato. Eu una as fi daca cineva ar scrie ca l-a impresionat Bucurestiul. Mai ales oamenii lui. Dar nu am vazut pana acum asa ceva decat la cativa bloggeri veniti din provincie pentru a studia aici si care au inregistrat un succes furibund atat pe plan profesional cat si pe plan personal.

                  Despre Romania ce sa zic…eu am vizitat tara in copilarie, adolescenta si o parte din tinerete. Acum vrea sa vad si alte locuri din lumea asta mare. Mai ales din Europa. :biggrin: Sunt fan Europa Atlantica si Mediteraneana. :wub: :w00t:

                  Dar tu ai dreptate, sunt multi romani care au calatorit mai mult pe afara decat prin propria tara. Nu e si cazul meu.

                4. Nu ştiu cine m-a zăpăcit de cap mai tare: berea sau tu. :lol: Gata, nu mai zic nimic, că numai eu peste tot. Ia să mai ciripească şi ceilalţi dragi vizitatori. :whistle:

                5. Pe canicula asta merge de minune o bere. Pentru cine adora aceasta bautura, evident. :biggrin: Eu am apa si suc. :silly: Si tot as bea… :whistle:

                  Mai comenteaza si ei, dar mai timid. :devil:

                6. Nu beau apă nici cu pistolu’ la tîmplă – ce, vrei să ruginesc?!? :tongue: :lol:
                  Cît despre suc, ăla mai rău provoacă setea. Masochism curat, monşer! :angel:
                  28°C în cameră, cum să nu “lingi” o bere? :angel:

                  Ptiu, am zis că tac. Gata, am tăcut. Uite, tac. Vezi? Tac. Am zis că tac, tac. :biggrin:

                7. Si berea n-o provoaca? Ca am vazut ca unii nu se pot opri. Dupa una urmeaza inca una si inca una si tot asa pana la 17-17 sticle. :biggrin: :ninja: :lol: :wassat:

                  Sa stii ca ai mare dreptate, sucul nu e bun deloc, tot mai sanatoasa apa. Mai ales cea de izvor… :wub:

                  Si la mine e cumplit de cald, mai intra o boare la fel de timida precum cititorii pe care ii indemnai tu sa comenteze pe aici despre batranul Trogir. :lol:

                  :biggrin: Vad. Tic-tac. :silly:

                8. Cea mai bună băutură
                  este apa de izvor;
                  n-am curaj – cu toată berea –
                  să spun versul următor.
                  :biggrin:

                  Am tărie de caracter. Mai e juma’ de bidon, o pun la rece, să mai am şi mîine. :cool:

                9. Neţărmurita imaginaţie îţi aparţine în totalitate. Buzele mele virtuale n-au rostit nimic de care să le fie ruşine… sau poftă, după caz. :angel:

                  “Nevoia te învaţă”, spunea Anton Pann… :cool:

  4. Bună, Nice!
    Observ că fotografiile au generat o dizertaţie aproape academică referitoare la arhitectură. Mie chiar îmi place stilul medieval (inclusiv cetăţi, fortăreţe sau mai luxoasele castele, care oricum n-au cam nimic în comun cu “turnuleţele” unor “mausolee autohtone), desigur d.p.d.v. al călătorului, nu se pune problema că mi-aş dori să locuiesc în vreun castel (îţi dai seama cât te costă încălzirea :shocked: :biggrin: ) Oricum, străzile înguste, aerul medieval au un farmec aparte, mai puţin ploaia (mai cu seamă una torenţială). Acum trebuie să remarc şi faptul că o casă rustică într-un decor aşijderea, uitată pe undeva, să zicem într-o zonă colinară sau montană are pentru mine cel puţin cam acelaşi farmec :silly: aşa-s io, am preferinţe contrastante :wink: :cool:

    Seară minunată îţi doresc, poate esti mai norocoasă decât mine (31°, ziua, dar nici noaptea n-am mai puţin de 28, şi asta de vreo câteva zile… cumplit :sick: :cwy: )

    1. Buna, Centurion :cool: , apropos de casute rustice, stai sa vezi ca urmeaza un articol cu si despre ele. :))
      Ploaia ne-a cam stricat ploile ca sa zic asa. :sick: Sper totusi ca am reusit sa aduc aici, pe blog, macar un strop din spiritul medieval al celui mai bine conservat oras-muzeu al Dalmatiei si al Europei Centrale. Fotografiile sunt facute cu compacta cea veche care are si ea limitele ei. Deh, ce folos ca acum am DSLR si nu am bani sa ma plimb prin locuri frumoase? Cum o dai, nu-i bine. :ninja: :cwy:
      Pentru locuit prefer, clar, stilul modern, minimalist. Dar cred ca exista si astfel de casute/vile/imobile intr-un orasel medieval. Cred ca as fi mult mai fericita acolo decat in cartierul meu gri, de tip comunist.

      Hehe, am auzit ca la voi vine ploaia in weekend. La noi se prelungeste canicula. Si pana pe 21 august tot asa va fi. Decorul din Trogir ar fi ideal acum. :biggrin:

      Multumesc asemenea. :cheerful:

  5. Ştii ce-am remarcat la acest oraş? Acoperişurile. Identice ca nuanţă cu cele din Dubrovnik. Ceea ce demonstrează încă o dată grija localnicilor (şi nu numai a lor) pentru conservarea clădirilor. Totul se păstrează, se restaurează, se valorifică. Cred că dacă aveau o singură stâncă în mijlocul oraşului, o transformau în destinaţie turistică. Locul are istorie, arhitectură, oferă privelişti care merită văzute.

    În altă ordine de idei, cred că oriunde ne-am duce, în diferite localităţi din Italia, Croaţia, Egipt ş.a., ne interesează, în primul rând, istoricul. Nu m-aş duce în Italia-Roma, de pildă, pentru pizzerii sau magazine. Aş vrea să văd muzeele Vaticanului, Colosseumul sau alte monumente. :w00t:

    1. Ce spirit de observatie ai, Antonela :cool:, asa este, de fapt Trogirul este considerat un mic Dubrovnik, cu toate ca mie mi-a placut mai mult primul. Si in Split am observat turnuri asemanatoare, iar stradutele sunt identice peste tot. Si Sibenik-ul arata cam la fel, doar ca Trogirul e mai omogen, mai armonios, cu mai multe obiective frumoase, practic fiecare cladire este un momument, un obiectiv turistic care merita imortalizat.
      Pe mine ma intereseaza mai degraba cum se imbina istoria cu geografia. :biggrin: Conteaza enorm si cadrul natural. Una este un muzeu intr-o zona monotona de campie si alta un complex arhitectonic intr-o zona spectaculoasa, intr-un golf sau peninsula, cu un munte in fundal. :tongue:
      Turismul de shopping nu ma intereseaza catusi de putin. :devil: :sick:

  6. de mult n-ai mai scris un articol ca asta, era si cazul :biggrin:
    Sa inteleg ca revii si tu in forta!?
    In ciuda ploii cred ca a fost o experienta foarte frumoasa, mi-ar place sa calc si eu pe urmele tale …cu noul meu aparat foto :) chiar si noaptea :tongue:

    1. Pai da, am revenit in forta cu un articol ce mi-a luat cca jumatate de zi sa-l scriu. Dar, zic eu, a meritat, pentru ca ii este dedicat oraselului meu minunat, favorit si preferat, my lovely Trogir. :wub: :w00t: :heart: :blush: :tongue: :angel:

      Pai ce altceva imi ramane de facut? :dizzy: :ermm: :cwy: :sad:

      Da, eu iti doresc sa ajungi, mai ales cu un aparat bun, pentru ca niciodata nu poti sti cand apar norii negri de ploaie. Cu alte cuvinte, potopul. :lol: Eu am avut compacta, de aceea claritatea lipseste. Daca mai punem la socoteala ca eram ca la maraton…atunci ai tabloul complet al experientei mele in Croatia. :tongue: :lol:

      Sa stii ca si DSLR-ul meu face fata cu brio pe timp de noapte, doar ca nu am avut ocazia sa ies cu el. Dar am facut niste pozici din balcon si am ramas incantata. :biggrin: Nu merge sa prind si luna, nu am teleobiectiv. :ermm: :tongue:

        1. Pai chiar ca e scary, pana la urma ai procedat intelept, te-ai intins cat iti era plapuma. :biggrin:
          Nu am bani momentan si nici in viitorul apropiat sau indepartat nu prevad posibilitatea de a-mi achizitiona niste obiective atat de scumpe. Tu ai vazut cat costa? Normal ca ai vazut, ca ai si reclame cu ele pe blog. :lol: 3000 de lei? 4000 de lei? Hai sa fimi sobri(vorba lui Dragos FRD). Cine si le permite? Poate profesionistii care scot bani din comercializarea fotografiilor.
          Nu sunt pentru amatori, Pato… :ermm:

  7. Sunt super pozele si pare un loc extrem de interesant. Abia astept sa vad si eu Croatia odata.

    Eu ma indragostesc de majoritatea locurilor pe care le vizitez, si despre oricare ti-as povesti as face-o probabil cu aceeasi pasiune.

    1. :biggrin: Adevarul e ca si eu ma indragostesc de majoritatea, insa de unele mai mult ca de altele. :biggrin: De exemplu, dintre orasele-muzeu de pe Coasta Dalmata, de Trogir m-am indragostit mai mult ca de Sibenik sau Zadar. :happy: :tongue:

      Sper sa ajungi cat mai curand in Croatia, Anda. Este o tara minunata din toate punctele de vedere, care iti ramane in suflet pentru totdeauna. :w00t: Merci pentru apreciere. :cool:

  8. Ai scris la un moment dat: “turistii nu se satura niciodata de admirat si fotografiat.” Pai nici eu nu m-as fi saturat sa fotografiez atatea frumuseti asa ca-i inteleg perfect pe toti turistii si mai ales pe tine. Imi place si mie aceasta arhitectura, chiar foarte mult. Dupa cum imi pot da eu cu parerea, constructiile din zona seamana cu cele din Italia, Venetia sau/si Roma. Cred ca arhitectura a fost mult influentata de vecinii italieni.
    Mi-a placut grozav acea curte interioara, fortareata m-a coplesit pur si simplu, la fel acoperisurile rosii, m-au fermecat.
    Cred ca m-ar fi incantat o vizita in Trogir dar de cateva ore macar. O ora e prea putin. De aceea nu cred ca voi merge vreodata intr-un circuit fiindca cunosc neajunsul legat de timpul alocat fiecarui obiectiv. Intr-un circuit sunt multe obiective de vazut si din pacate doar se bifeaza. :sad: Stii ca te-am intrebat la intoarcere daca nu cumva te-a obosit circuitul.

    1. Ai mare dreptate, Elly, pentru cat de frumos e, ar fi trebuit sa-i acord cu intreg sejur. Am inteles ca pe insula Ciovo sunt niste stranduri extraordinare, daca ne mai gandim la plaja si optionale ne dam seama ca nu avem cum sa ne plictisim in Trogir(chiar daca e mic). Oricum, marele meu vis e sa-l revizitez one day.

      Circuitele sunt in general pentru oameni mai in varsta sau cu buget limitat. Pentru cei tineri si cei curajosi, turismul individual este ideal. In circuite vezi multe obiective turistice fara ca tu sa planifici ceva, fara sa depui cel mai mic efort. Beneficiezi de ghid care te indruma cam peste tot. E oarecum comod tipul acesta de turism, nu spune nimeni ca e perfect, insa stii din start la ce sa te astepti. Pentru noi, care avem si pasiunea fotografiatului, nu e bun…deloc. Tot ce vezi mai sus sunt fotografii realizate in fuga. Dar nu am putut sa nu scriu despre orasul meu preferat pe propriul blog…

      Pe mine ma oboseste orice tip de concediu. In 2010 am fost in Spania. Sejur, 8 zile. Dar ce crezi, ca am stat la plaja sau am pierdut timpul prin statiune? Nu, am mers aproape zilnic in excursii optionale de o zi. Asa ca la intoarcere am fost epuizata. Si in Grecia la fel, am fost zilnic in optionale, nicio zi de plaja. Cam asa se face azi turismul, mai mult pe fuga, daca vrei sa vezi cat mai multe dintr-o regiune.

      Ma bucur ca ti-a placut Fortareata. E genul meu de constructie medievala tipica. :w00t: Desprinsa parca din povesti… Da, influentele venetiene sunt pregnante in Trogir, pe intreaga Coasta Dalmata de altfel. Dar, zic eu, si in Pen. Istria din nordul tarii. Acolo parca sunt si mai vizibile… :cheerful:

  9. Frumos loc!
    Tocmai s-a intors si mama din circuitul Croatia-Muntenegru si a fost foarte incantata. Mi-a zis si ea de preturile mari practicate acolo.
    Important e ca i-a placut foarte mult. Au mers foarte mult pe coasta, a facut si plaja, a intrat in apa. Au ajuns si in Bosnia si Serbia. A fost impresionata si de Muntenegru. Acum ma gandesc ca poate facem impreuna un circuit, sa merg cu ea undeva, anii viitori. Ne-am dori sa mergem in Rusia. Eu mi-as dori mult si China, dar ea a fost deja si in afara de asta, este si f scump.

    1. :happy: Chiar ca ma gandeam oare cu ce impresii se va intoarce mama ta din Croatia si Muntenegru, din cate imi amintesc a ales un circuit mai lung si mai complex ca al meu, speram intr-un fel ca te va convinge si pe tine ca se merita sa ajungi acolo si sa vezi Coasta Dalmata. Nu am auzit de altfel pe nimeni s-a intors dezamagit din Croatia sau Muntenegru. Prin Bosnia doar am trecut, dar in Serbia am stat si noi si a fost ok. :biggrin:
      Hm, Rusia, da, dar nu e cumva si ea destul de scumpa? :dizzy: :ermm: Poate nu chiar ca si colosul din Extremul Orient, dar pe acolo. :lol:

  10. Frumos loc, colorat, vesel si plin de istorie. Imi plac cladirile vechi, de la ruine la cele restaurate, toate ma fascineaza. Astea din perioada comunismului.. gri, nu ma pasioneaza deloc, pana si Milano mi s-a parut anost, dar a avut altceva cu care ma cucerit de la prima vedere, precum si Venetia, Italia toata, Grecia! :wub:
    Superbe incadrari precum cea cu biserica, cu fortareata, insula Ciovo. :) E o incantare, multumesc!

    1. Da, este chiar un loc vesel, chiar daca vremea ploioasa nu a lasat sa se inteleaga asta. :cwy: Cel putin din pozele mele zici ca e cel mai trist orasel din lume. :lol: Dar cand e soare, si se poate verifica pe net, Trogirul e chiar asa cum l-ai descris tu. :happy: :cool: :cheerful: O frumusete inegalabila acest orasel dalmat care ascunde atatea comori.
      Iar influentele venetiene se resimt din plin…

      Cat despre incadrari, stiu ca doar unele sunt reusite. Eu sunt incantata ca am putut sa surprind cate ceva… Ca in ritmul in care am mers…

      Multumesc mult, Mihaela. :heart:

    1. Tocmai de aceea am crezut de cuviinta sa vi-l prezint aici pe blog, Laurentiu. :cheerful: Mie mi s-a parut deosebit…de frumos. Cel mai frumos. Ma rog, poate sunt subiectiva, dar sa stii ca toti turistii pareau super incantati de ce vazusera in Trogir. :biggrin:

  11. imi place pavajul din piatra, defapt acolo e multa piatra si cu toate acestea nu da impresia de rece si umed. toate cladirile sunt foarte primtoare si atragatoare. e un oras de careoricine s-ar indragosti, i like it! :)

    1. Da, ai remarcat bine, Lilly, oraselul e foarte cald, primitor. :cool: Ma bucur ca iti place. :happy: :biggrin:

      Pe cand un articol despre Transalpina cu multe imagini din arhiva personala? :w00t:

  12. Nice daca imi fac timp o sa va povestesc de Transalpina, doar ca eu nu am vorbe asa iscusite si am observat ca nu ma pricep la descrieri :D dar pozele oricum sunt graitoare :)

  13. Buna dimineaţa, Nice! :smile: Bine ai revenit!
    Mă gândeam în timp ce mă uitam pe imagini că e ciudată lumea în care trăim. Cu toate locurile astea care au istorii de mii de ani şi în care cuvântul care le guvernează e toleranta, tot ne mai duşmănim între noi ca naţii…

    1. Buna, Marin, ca sa vezi ce coincidenta, chiar acum ma gandeam sa scriu un articol nou…despre intoleranta. :lol: :biggrin: Eu o simt tot mai pregnanta printre noi. Printre oamenii aceleiasi natii, caci pe ea o resimt cel mai bine de vreme ce locuiesc mai mult in tara mea, iar ocaziile cand ies de aici sunt extrem de rare. :tongue: :ermm:

    1. Asa este, cotos, croatii sunt un popor admirabil. Iar asta se reflecta in orasele lor, in curatenia de acolo, in modul cum stiu s-o intretina. Si sa-si promoveze atuurile.

  14. Cum de ai tinut atat de mult timp ascunsa minunea asta? Ai mare dreptate, Nice! Nu ai cum sa scapi de sub vraja acestor locuri, daca ai noroc sa calci vreodata pe acolo. Cred ca este cel mai frumos loc pe care l-am vazut vreodata. Si ma gandesc ca eu nu l-am vazut decat in fotografiile tale. Oare ce as simti vizitandu-l?

    1. Un sentiment unic, Vienela. :cheerful: :happy: Gred de redat, mai ales aici, pe blog. :ermm: Ma bucur ca-ti este pe plac oraselul meu favorit. :w00t:

  15. Cred că mi s-a întâmplat… în mai multe rânduri, dar cel mai tare mă marchează atunci când îmi plac și oamenii acelor locuri. Mi s-ar fi putut întâmpla și la Trogir, dacă aș fi ajuns acolo… :smile: Îmi plac grozav clădirea primăriei, curțile interioare, podul și casa cu terasă din penultima imagine. Primăria îmi place fiindcă, cel puțin la prima vedere, nu pare clădirea de care să te îndrăgostești :silly: – sunt chestii mai spectaculoase în jur – și totuși… Mi se pare fabulos de vie, cubul perfect… și ar mai fi o grămadă de chestii de spus despre ea, :ermm: dar nu mă voi întinde, că nu vreau s-o vând nimănui :biggrin:

    1. Da, asta se intampla daca ai sansa sa ramai ceva mai mult timp intr-un loc, nu doar o ora cat am stat eu in majoritatea oraselor croate. In Dubrovnik am stat ceva mai mult, 3 ore. :biggrin:

      Mie, Loggia mi se pare o cladire exceptioanala. :wub: Cred ca am stat ceva acolo, in mijlocul pietei, cautand incadrarea potrivita si asteptand sa raman doar eu cu ea. Sau macar sa mai dispara din turisti din cadru. :biggrin:

      Ma bucur ca ti se pare nice oraselul, si ca ai nominalizat atatea lucruri care te-au fermecat la el. :cheerful: :happy: Din pacate doar la fata locului il poti aprecia la adevarata valoare si ii poti simti cu adevarat. :dizzy: :smile:

  16. Da, e o clădire excepțională: are de toate, rigurozitate a liniei, simetrie, eleganță (care izvorăște din detalii), simetrie și, mai presus de toate, lumină… :wub: Piatra din care e făcută are o culoare superbă și, acum de ce să nu recunoaștem, clădirea a beneficiat și… de un fotograf priceput…

    Să știi că m-am mai gândit: primăria aia e de vânzare? :lol:

    1. :biggrin: Pai sa negociem cu cei de la UNESCO. :biggrin: :lol:

      Pe mine asta ma fascineaza cel mai mult: materialul din care este construita, piatra alba(ma rog, diverse nuante deschise) specifica arhitecturii mediteraneene. De asta m-am si indragostit de oraselele croate. :wub:

  17. Este foarte placut atunci cand pleci catre o anumita destinatie fara prea multe asteptari si in final, reuseste sa te surprinda frumos.

    Sincer iti spun ca eu pana sa citesc articolul tau nu stiam despre acest oras. Insa este de inteles entuziasmul cu care ai povestit despre el: arata intr-un mare fel. Imi place fortareata, este foarte impunatoare si imi place si strada ce duce la ea, cu palmieri de o parte si de alta. Dau un aer exotic locului.

    la fel de mult imi place culoarea cladirilor si a pavajului strazilor pe Coasta Dalmata. Este foarte calda si placuta. Nu prea am observat ceva asemanator prin alte locuri.

    Frumoase fotografii Nice! Categoric o destinatie de vis!

    1. Da, ai observat bine, Larisa, Trogirul e un amestesc de cultura, istorie si exotism. :wub: Rezultatul este spectaculos si ofera o surpriza frumoasa oricarui turist. :biggrin: :happy:

      Nici eu nu am observat prin alte parti, in Dalmatia predomina albul, ceea ce mie mi se pare o adevarata incantare. Dar cred ca arhitectura si culoarea asta se mai intalneste si prin alte locuri din bazinul Mediteranei. Zic. :ermm:

      Ma bucur mult ca ti-a placut. :cheerful: :happy:

  18. Nici nu-i de mirare ca te-ai indragostit de acest loc :silly: . Este mai mult decat superb :w00t: . Si eu sunt innebunit dupa cladiri vechi si in general de monumente istorice si lucruri asemanatoare :cool: . Mi-as dori sa ajung si eu candva acolo pentru ca deja mi-a ramas fixat in cap acest loc. Presupun ca ar fi o experienta geniala. :biggrin:

    1. Alex, daca vei cauta Trogir pe google images vei constata ca orasul este de 1000 de ori mai frumos decat in imaginile mele. Din pacate cand am fost eu a plouat torential si oricum am stat prea putin ca sa-l surprind in toata splendoarea sa. :biggrin: :cwy:

      Ma bucur mult ca ti-a placut si asa. :blush: :cheerful:

      Chiar ca geniala, ai caracterizat-o perfect! :cool: :w00t:

  19. Chiar superbă țară Croația asta :D Dar mă gândesc că în România probabil pereții s-ar fi umplut de grafitti indiscutabil, iar străzile ar fi fost pline de gunoaie oricum. Și poporul e altfel.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: