Crimă și pedeapsă

I’d rather be hated for who I am than be loved for who I’m not. Kurt Kobain

Sunt lucruri care ne colorează și înseninează existența, activități și gesturi mici care ne aduc pacea și frumosul în suflet, care ne fac fericiți: o carte bună într-o seară relaxantă de toamnă târzie, o ceașcă de ceai aromat și fierbinte la gura sobei, o plimbare romantică prin parc, o discuție antrenantă cu un prieten drag. Dar, pentru că în lume trebuie să existe un echilibru, sunt și lucruri care ne fac viața imposibilă, care ne întristează, care dor și care ne frustrează. De mai mică sau de mai mare amploare, mai mult sau mai puțin importante, constantam că pur și simplu ne enervează, ne scot din sărite, le găsim insuportabile.

Pe unii, spre exemplu, îi deranjează cumplit corupția din România. Îi supără faptul că anumiți  indivizi se îmbogățesc nepermis de mult și de rapid, că din cauza lor trăim noi, cei mulți și cinstiți, în sărăcie lucie și nu progresăm. Și nu fac altceva decât să stea tolăniți cât e ziua de lungă la televizor și să aștepte cu sufletul la gură ca DNA-ul să mai opereze încă o arestare de anvergură. Să-i bage pe toți la pușcarie, strigă în cor acești cetățeni onești și muncitori, iar bucuria simțită la aflarea veștii este incomensurabilă. Pe alții, am observat, îi agasează cetățenii de o anumită etnie. Pur și simplu au dezvoltat o adevărată fobie față de această minoritate(?). Unii nu se pot împăca cu arșița verii, iar alții detestă fumul de țigară.

Ce mă nemulțumește pe mine, care sunt lucrurile incompatibile cu structura mea sufletească, ce numesc eu crimă și pedeapsă? Ei bine, găsesc chinuitoare lipsa soarelui de pe cer o perioadă mai lungă de două săptămâni. În ultima vreme am impresia că m-am mutat în Anglia pentru că nu am mai văzut soarele de aproape două luni. De fapt l-am zărit, dar în vis. Și nu, nu este suficient, iar angoasele persistă.

La fel de insuportabil mi se pare și gerul iernii. Orice aș face, oricât de gros m-aș îmbrăca, indiferent cu câte cojoace m-aș înfofoli, tot nu scap de senzația aia teribilă de frig pătrunzător. Deficitul de fier, tulburările tiroidiene sau circulația sanguină defectuoasă pot fi cauzele acestei probleme. Ce fac mai departe? Mă lupt cum pot cu anotimpul rece, dar e clar că nu sunt fană lui și nu mă pot bucura de viață în aceste condiții vitrege.

Una din cele mai mari pedepse în viața asta este trezitul zilnic la 6 dimineața. Mă îmbolnăvește pur și simplu, mă termină psihic și fizic și mă reduce la statutul de legumă pentru că după ce vin de la serviciu nu mai sunt în stare de nimic. Am încercat să adorm seara ceva mai devreme, pe la 11 de exemplu, ca să fiu mai odihnită, dar e mai rău, căci mă trezesc la 4 AM.

Suntem, pe Terra, șapte miliarde de suflete, de personalități distincte. Fiecăruia dintre noi îi place să-și imagineze că este diferit, deosebit de restul, original prin felul cum arată, cum gândește, cum se poartă. În fața celorlalți declarăm răspicat și extrem de convingător că nu suntem altceva decât oameni obișnuiți, nici mai buni nici mai răi, nici mai frumoși nici mai urâți, banali, dar în sinea noastră ne considerăm altfel, incomparabili, inegalabili, excepții. De aceea, detest să mi se spună că semăn cu o altă persoană. Iar în ultimul timp asta este cea dintâi reacție a oamenilor când mă văd pentru prima dată: vai, dar ce semeni cu un cunoscut de-al meu…

Chiar și ieri am pățit-o. Am ieșit la o cafea, și am mers, în sfârșit, la Hanul lui Manuc pentru că, eu și prietena mea M, rămăsesem, cred, singurele bucureștence care nu vizitaseră cel mai celebru han din capitală. Am pășit într-o încăpere imensă și am fost întâmpinate de un ospătar tare amabil și volubil. L-am întrebat dacă acolo se află cafeneaua Manuc și i-am dezvăluit că sunt în premieră absolută în acel loc. A făcut ochii mari și a exclamat uimit: “cum așa că aveți o figură extrem de familiară, eu vă cunosc!” Da, de la televizor, i-am răspuns eu glumind. Mă disperă să fiu tot timpul confundată.

Dar poate cel mai greu de suportat este să trăiești în minciună. Să ascunzi pentru mult timp ceea ce simți, ceea ce gândești, cine ești tu de fapt. Să-ți vină să strigi adevărul în gura mare și să nu poți s-o faci de teamă că oamenii nu te vor înțelege niciodată. Și mai mult decât atât te vor critica, judeca și, în cele din urmă, te vor repudia. Oricum ai da-o tot nefericit vei fi, pentru că eliberarea poate fi izbăvitoare pe moment, dar pe termen lung ce te faci?

În teorie, vorbele solistului de la Nirvana sună bine, doar că, imediat după ce le-a rostit, el s-a sinucis. Poate pentru că, uneori, nici chiar noi înșine nu ne putem împăca cu propria noastră personalitate, cu propriile noastre gânduri, dileme și dorințe.

Care sunt lucrurile care vă deranjează, care vă supără și pe care voi le găsiți realmente insuportabile?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Share

80 de comentarii la “Crimă și pedeapsă”

  1. Citatul ăla… citatul ăla trebuie să-l țin minte de-acum înainte :biggrin: Urăsc din toată inima snobii și lăudăroșii. Și am avut parte de asemenea specimene, și încă mai am de-a face cu ei. Și nu pot să le spun ce mă enervează că nu-i frumos din partea mea. Cred că din cauza asta am și albit :lol:
    Așa în general urăsc multe chestii – în funcție de dispoziție, de împrejurare – dar am învățat să mă adaptez… și cu gerul, și cu trezitul dimineața, și cu ziua de lucru de 18 ore (înainte de a intra în învățământ), și cu șefi nesuferiți, și cu dobitoci în trafic… etc.

    1. E atat de usor sa spui vorbe mari! Si e atat de greu sa le urmezi! De la teorie la practica e cale lunga… Greu daca nu imposibil de strabatut. :lol: :biggrin:
      Daca stii ca poti trai cu dispretul oamenilor, daca stii ca poti suporta privirile lor ucigatoare, da, poti spune tot ce ai pe suflet, te poti dezvalui exact asa cum esti. Daca nu, mai bine pozezi intr-o persoana normala fara prea multe pacate. :lol: :angel: Si nu neaparat te vor iubi, dar macar te vor lasa in pace sa-ti faci de cap. Si nu te vor condamna ca habar nu au cine esti tu de fapt. Acum vorbeam de mine. Si imi permit ca oricum nu citeste nimeni blogul asta. Mai ales comentariile. :lol: Si chiar daca ar citi cineva nu ar intelege mare lucru. Pentru ca nu-l intereseaza atat timp cat nu are certitudini. :tongue: :silly: Si oamenii vor doar certitudini, adica vor ceva ce nu vor capata niciodata. :biggrin:

      Snobii si laudarosii? Eu ii evit de obicei. Cine sta sa-i asculte pe astia? :ermm: :dizzy: Nu trebuie sa le spui nimic, trebuie sa le intorci spatele. :lol: :ninja: :angel:

      De adaptat ne adaptam cu totii, dar cu ce pret? :angry: :unsure:

      1. Eu nu m-am gândit chiar până acolo. Cred că o “mască” pe care să o purtăm în societate este necesară, de noi depinde doar câte de transparentă să fie masca asta. Citind citatul din Cobain mă gândeam la faptul că uneori ne modelăm comportamentul sau atitudinea pentru a fi pe plac unora sau altora, conștient sau nu, din diverse motive. Și mergem pe panta asta greșită doar pentru că unii au anumite așteptări de la noi și nu vrem să le înșelăm așteptările, ajungând chiar să considerăm aceste comportamente trăsături de personalitate pe care nu ne mai obosim să le schimbăm. Cam așa e în cazul meu, și am ajuns târziu la concluzia asta. Dar oricând e binevenită o schimbare. :cheerful:
        Despre lăudăroși și snobi… nu pot să-i evit. Și nici să nu-i ascult. Cel mult pot să mă distrez pe seama prostiei lor, asta înseamnă pentru mine că m-am adaptat. :lol:

        1. Nu e vorba de o masca, de ex. de a te purta frumos, amabil si respectuos cand tu ai vrea sa-i injuri si sa-i extermini pe toti din jur. E vorba de ceea ce simti despre o anumita problema si trebuie sa taci ca esti constient ca nimeni nu te va intelege. Sau despre cum gandesti despre un anumit subiect si esti singurul care vede asa situatia. Si atunci ce rost are sa-ti mai bati gura cand stii ca oricum ceilalti nu te vor asculta, ca ei nu sunt interesati.

          Da, probabil ca asa facem. Ne modelam atitudinea pentru a fi unora pe plac pentru a nu-i dezamagi, pentru ca ei sa continuie sa ne admire si eventual iubeasca. Partea trista e ca uneori nici macar nu ne dam seama de asta. Pana intr-o zi cand rabufnim. Cel putin in interior, doar cei curajosi la exterior. Deci tu esti unul dintre cei curajosi! :cool: :cheerful: Felicitari! :happy:

          Oho, daca reusesti sa te amuzi pe seama lor inseamna ca ai ajuns la un alt nivel! Congrats again! :biggrin: :tongue:

          1. Nu, nu sunt unul din cei curajoși… tocmai asta-i problema :biggrin: e greu să mă schimb.
            În situația descrisă de tine am fost de atât de multe ori la fostul loc de muncă încât nici nu mai vreau să mă gândesc la asta. Păstrez de acolo în memorie doar lucrurile bune :)

            1. E si asta un talent. Eu de obicei pastrez in memorie, de la locurile de munca pe unde tot m-am perindat, doar lucrurile rele. Poate pentru ca bune n-au existat?
              Tocmai de asta am si facut articolul, tocmai aici e dilmea mea, sa fim cine suntem noi de fapt, sa nu ne pese decat de noi sau sa ne prefacem in continuare pentru ca e cea mai convenabila atitudine? :dizzy:

  2. Ca să te simţi mai bine, gândeşte-te că alte fete sunt confundate cu tine…
    Culcarea la o oră potrivită rămâne singura soluţie pentru a te putea trezi atât de dimineaţă.
    Personal, mulţi şi multe mă deranjează, dar nu într-atât încât să mă nefericească iremediabil: Ponta, întregul guvern, întregul parlament, primarii de pe tot cuprinsul patriei, haterii, hingherii, controlorii RATB, iarna prelungită, ploaia mocănească, seceta, foamea, adminstratorul blocului, Putin, funcţionarii, mizeria de pe străzi, majoritatea ţiganilor cu pretenţii de romi, majoritatea ungurilor care sunt trădători de ţară (iar ţara lor e şi a noastră), politicienii care se folosesc de mase de manevră, destui oameni ai bisericii şi ar mai fi destule, dar am obosit scriind şi nu ştiu dacă merită să le amintesc numele…

    1. :lol: Uite ca in felul asta nu ma gandisem niciodata. Esti haios, dar nici asta nu cred ca imi convine. Si care ar fi ora potrivita ma rog frumos? :ermm: Ca daca ma culc la 12 noaptea ma trezesc super obosita la 6:30. Daca ma culc la 11 e mai rau ca ma trezesc la 4 dimineata si doua ore, pana la 6, ma uit pe pereti. Si sunt si mai obosita. Iar daca adorm la 10 ma trezesc la 3 AM! Un cosmar veritabil! Ideal era sa adorm pe la 12 sau 1 si sa trrebuiasca sa ma trezesc la 8, nu la 6. Atunci nu as mai fi avut nicio problema. :blush: :silly:
      Iarna prelungita si ploaia mocaneasca ma deranjeaza si pe mine din lista ta. Si mizeria de pe strazi, evident. Dar cu restul pot trai ca nu ma afecteaza direct. :tongue: :lol:

  3. Mie îmi place iarna, chiar şi gerul… N-aş spune că mă supără prea tare nici zilele ploioase, asta poate şi pentru că-mi place să ascult “November rain” dar şi “Dacă ploaia s-ar opri”. Pe de altă parte, dacă n-ar fi nori (la propiu şi la figurat), cum aş şti să mă bucur de vremea însorită (din nou în ambele sensuri). Nu mă deranjează câtuşi de puţin că “adevărul” (meu, fiindcă-i întotdeauna o noţiune subiectivă) spus în gura mare, nu este înţeles, ba dimpotrivă, mă asigur astfel că am dreptate. :whistle: :wink: :cool:
    Mă supără însă nonvaloarea ridicată la rang de valoare – căreia mai că nu i se face câte-o statuie la fiecare colţ de stradă – nimicul devenit nepreţuit. Cam atât… Ba nu, ar mai fi prostia ori mai degrabă prostul cu iniţiativă, ăsta e un specimen periculos (cândva poate dezvolt ideea). :devil:

    1. Centurion, un pic de ploaie sau de nori mai merge, dar numai ploaie? :ermm: :dizzy: Numai nori? :alien: :sad: E prea mult pentru niste oameni obisnuiti sa vada des soarele pe cer. In curand se fac doua luni fara o raza de soare. Chiar si la serviciu am observat ca oamenii sunt ceva mai linistiti ca de obicei. Fara chef, fara vlaga, lipsiti de tonus, de energie. Unde e balamucul de odinioara? Pai a disparut pe masura ce se instala depresia… :cwy: :tongue: Cum sa mai ai pofta de viata in asemenea conditii? :dizzy:
      Nonvaloarea ridicata la rand de valoare, nimic devenit nepretuit? Hm, mi-ai putea da cateva exemple ca sa-mi dau seama despre ce vorbesti mai exact? :ermm: :dizzy: :wassat:

      1. Mda, două luni în care vremea a fost exclusiv mohorâtă este într-adevăr cam mult… Nici măcar eu n-ascult Guns’N Roses două luni fără pauză, cel mult două-trei ore. :wink:

        Nah, poftim! Acu’ vrei nebunia de odinioră… Vezi, oamenii… Niciodată nu sunt mulţumiţi, cin’ să-i mai priceapă? :silly: :unsure: :ermm:

        Eu încerc să “hold my horses”, adică să-mi ţin dracii-n frâu, iar tu, faci ce faci şi mă îmbii să fluier în biserică. Bine, un exemplu ar fi ăia de-şi spun analişti ori formatori de opinie, care apar la TV, presă scrisă sau online, debitând şi împuindu-ţi capu’ cu tot felul de bazaconii pe diverse teme, uitând însă să informeze auditoriul că ei nu-s altceva decât căţeluşii care se gudură ori latră după cum le ordonă stăpânul. Ăştia nu vin cu părerea/ideea lor, pe care poate (în toane bune fiind) aş putea s-o analizez, ci cu ideea pe care sunt însărcinaţi (plătiţi) să o impună. Vrei să schimbăm pe registru sportiv? Aşa-zisa “generaţie de aur”, nu-i cam exagerat? Pur şi simplu nu pricep sintagma. S-a câştigat în acea vreme vreun campionat mondial ori măcar european sau – ca să cobor ştacheta pretenţiilor – am avut măcar o prezenţă într-o finală… Eu n-am aflat despre vreo astfel de performanţă. Aşadar, de unde asocierea cu “nobilul” metal. Pe de altă parte, adevăratele valori – de pildă, elevii olimpici (internaţional) – sunt îngropate în tăcerea uitării. Bine, nici aici nu-i ceva excepţional (super-ultra-formi-fantastic), fiindcă după ce termină şcoala n-am prea auzit de vreunul care să primească “Nobelul” – ar fi şi cam greu dacă ne gândim la posibilităţile pe care le oferă domeniul cercetării (practic inexistent) de la noi. Să mai zic? Neah, mai bine nu… să nu stric atmosfera ultimelor minute din ziua de întâi decembrie.

        1. Ei, vezi ca ma intelegi pana si tu un adorator al iernii si gerului aspru, polar? :lol: :ermm:
          Nu vreau nebunia de odinioara, insa linistea actuala mi s-a parut cel putin suspecta si m-a pus pe ganduri. A innebunit lupul, m-am intrebat eu dupa o analiza a ultimelor doua saptamani. Se pare ca vremea e raspunsul si nu poate sa ma bucure pentru ca e ceva temporar. Poate dura pana la primavara dar apoi ce fac, cum ma descurc?
          In fine, ideea e pentru mine e ceva nou, zona Bucurestiului e mai mereu scaldata de soare stralucitor, iar in restul tarii e mai posomorat. Acum e invers, se pare.
          Ah, bun exemplu cu analistii, nu ma gandisem, nici eu nu-i suport, am incetat demult sa-i mai urmaresc, sa ma cred in obiectivismul lor. Cert e ca isi joaca bine rolurile, par destul de veridici ca niste actori adevarati.

          Generatia aia a fost de aur comparativ cu altele. Si cred ca i se spune astfel pentru ca la Mondialul din SUA a fost la un pas de semifinala, iar romanii traiesc cu impresia ca am fi batut Brazilia, am fi ajuns in finala si nimeni si nimic nu ne-ar fi oprit sa castigam aurul. In plus, luati individual toti erau jucatori de exceptie care evoluau la marile echipe ale Europei. Generatia de aur e doar o metafora si semnifica o generatie de exceptie, care a avut niste prestatii deosebite si care ne-a adus multe bucurii la diverse turnee, care a scos lumea afara pe strada, care a facut fericiti milioane de romani.

          Olimpicii romani. Da. Ceea ce nu se spune niciodata este ca locul unu, de pilda, castigat de un roman, este castigat, in acelasi timp si de un japonez, de un croat si de un mexican. Locul doi la fel, revine mai multor elevi din mai multe tari. Nu se acorda o singura medalie ci 20. Olimpici avem si noi dar au si altii. Aproape toti. Ca sa nu se supere nimeni. :lol:
          Stiu, sunt rea. :devil: :blush: :silly: Si mai e un minut si se termina si cu ziua nationala. Si totul revine la normal. :alien: :ninja:

  4. Cel mai mult ma deranjeaza ca in Romania sunt unii care nu pot dormi de grija altora, sau ca ne alegem un presedinte pe criterii total aiurea. Vrem schimbare si alegem tot partidul care 5 ani de zile ne-a saracit, ciudata mentalitate are diaspora. Sunt multe lucruri care ma deranjeaza, ar mai fi indolenta si nesimtirea tinerilor, nu mai au niciun respect fata de nimeni.Mi se pare ca inca traiesc intr-o Romanie inchistata, medievala, cu mentalitati invechite.Nu prea mai stau sa ma gandesc daca oamenii ma accepta sau nu asa cum sunt, pentru ca pana la urma eu traiesc cu mine insami, eu trebuie sa ma accept. La noi inca nu s-a instalat iarna, dar se simte o raceala brusca, URASC FRIGUL. Pupici si sa ai o saptamana linistita! :happy:

    1. Ohoho, suntem specialisti in asta, in a sta pe gard sa urmarim cu atentie ce mai face capra vecinului. Si sa asteptam cu sufletul la gura ca ea sa moara…
      Despre diaspora nu vreau sa vorbesc ca atunci cand am facut-o a iesit rau. Am fost expulzata de pe un blog pe care l-am iubit din toata inima si pe care il consideram al meu. Eu am, ca si tine de altfel, pareri ferme, dar pe care evit acum sa le mai expun ca nu am chef de cearta pe bloguri sau fb. Ce ziceam si in articol! :devil:

      Wow, dar stii ca ne cam potrivim!? Nici mie nu-mi place atitudinea unor tineri. Pacat ca luati separat sunt ok, cand insa se aduna mai multi…atunci se strica si o iau pe aratura.

      O Romanie cu mentalitati invechite, una medievala, da, ai dreptate. Oare ne vom moderniza si noi vreodata? :ermm: :wassat: :unsure: :angry:

      Si eu urasc frigul si nu mai suport vremea asta urata. Vreau sa vina primavara cat mai repede. :lol: :biggrin: :silly: Merci la fel, Fairy. :kissing:

  5. Ora 11 e devreme? :))) Mie mi-a zis mama ca cel mai odihnitor somn e cel de dinainte de miezul noptii, deci eu nu ma culc niciodata dupa 12. In general pe la 10-11, in conditiile in care ma trezesc la 7. Cred ca as fi un zombie sa ma culc dupa ora 12.

    Lipsa soarelui incepe sa ma deranjeze si pe mine. E urat si aici de ceva timp si am senzatia ca o dau in depresie :))

    Si ce nu-mi place cu adevarat e sa traiesc in incertitudine. Sa stiu ca urmeaza ceva, dar sa nu stiu ce, si sa astept luni de zile chinuita pana aflu.

    1. Da, Anda, m-ai caracterizat perfect, asa sunt eu, un zombie, atat dimineata, la trezire, inainte sa-mi beau cafeluta, dar mai ales cand ajung acasa de la serviciu, dupa-amiaza. Pai daca ma culc la 10 sau la 11, ti-am zis, pe la 4 noaptea(sau dimineata) sunt in picioare. Si ce fac pana la 7? E si mai rau ca dorm si mai putin… In general am nevoie de 8 ore de somn pe noapte ca sa fiu bine odihnita si sa am o zi productiva.

      Eu am si intrat deja. :lol: Nu-mi aduc aminte sa fi avut, aici in Bucuresti, o toamna si un inceput de iarna atat de urate. :ninja: :angry: Deci si la voi e vremea asta rece si inchisa… Credeam ca in vest si centru e mai caldut si mai insorit. :dizzy:

      :sad: :cwy: Chiar nu stiu cui ii plac incertitudinile. Eu simt ca traiesc astfel, in nesiguranta, si asta ma ucide lent dar sigur. E chinuitor. :face:

  6. Mi-ai amintit de o prietena din tara, si ei i se spunea des ca seamana cu te miri cine. Intr-un final se resemnase si le raspundea tuturor ca ea e modelul omului universal :))
    Si pe mine ma deranjeaza lipsa indelungata a soarelui, ma face sa ma simt molesita si fara chef de nimic.
    In rest sunt multe cu siguranta care ma dernjeaza, economice, politice, sociale, religioase chiar, plus vreo cateva tipologii de oameni, insa cel mai tare ma enerveaza acum ca mi s-a stricat calculatorul exact cand descoperisem un serial care-mi place :))) ooofff

    1. :))) Ce tare, modelul omului universal. :lol: :biggrin: Ce umor are prietena ta, imi place sintagma asta. :tongue: Totusi, mie nu mi se pare ca am asa o fata comuna… :lol: Culmea ca mi sunt confundata si cand sunt cu spatele. :lol: :silly:
      Iar la serviciu mi-au descoperit(ei colegii sau cum s-or numi) si o sora geamana desi mie nu mi se pare deloc ca semanam. Dar conteaza parerea celorlalti, nu? :lol:

      Da, exact, fara chef, fara pofta de viata sunt si eu de vreo doua luni. Problema e ca pana acum a fost cum a fost, dar ce ne facem daca mai stam inca 3 luni asa? :ermm: :dizzy: :ermm: :wassat: :dizzy:

      Aolo, cum asa, pai si commentul asta de pe ce l-ai postat? E foarte neplacuta treaba cu calculatorul mai ales cand ai nevoie de el ca de aer. :cwy:

  7. Urasc si eu lipsa soarelului, mai ales un timp indelungat, iar anul acesta am avut parte de preaaaa multeee ploi! De asemenea urasc trezitul de dimineata, mi-e rau, ma doare capul, ametesc si nu ma simt deloc bine! Asa ca te inteleg
    in rest ma deranjeaza promisiunile desarte, minciuna, infumuratii … si lista continua :)

    1. Inseamna ca ne asemanam destul de mult, Alice, ca si eu detest promisiunile desarte, infumuratii si mai ales minciunile fara rost, fara numar… Da, tocmai discutam cu prietena mea ca am avut un an cu (prea) multe precipitatii si nu s-a terminat inca… :ninja:

  8. Nice, rezonez la partea cu soarele – cu toate ca am vazut un colt de soare, initial am zis ca mi s-a parut – la fel si cu gerul – din casa iarna e mai tolerabila, insa chiar si asa am mainile si picioarele bocna majoritatea timpului, ca ma aseman cu cineva ma deranja cand mi se spunea ca seman cu tata, acum nu mai conteaza… alte probleme… sunt destule: medicii care sunt doar cu diploma, tu vii cu niste informatii si la unele se face ca ploua si presupunerea lui il multumesc si iti da tratament simptomatic, asa cum si el l-a numit, fara sa propuna noi piste de investigatie. Imi vine sa-i strang de gat!
    Pe cei care cer bani ca nu stiu sa si-i dramuiasca pe ai lor ii ignor, imi caut linistea in codrul meu, sanatate sa am.
    Poate in cazul tau e bine sa faci ceva care te oboseste mult ca sa te trezesti la ora 6 si sa dormi de la 10.
    Pup!

    1. Sa stii Mihaela ca ai dreptate in privinta medicilor din Romania. Numai pe mana lor sa nu ajungi. Sper ca nu ai probleme de sanatate!
      Interesant sfat, dar problema e ca sunt prea sfarsita sa mai fac altceva, sa am alta ocupatie solicitanta dupa serviciu care oricum ma epuizeaza total. Da, o solutie ar fi sa merg la sala sa fac sport, dar eu abia ma tarasc spre pat… :lol: :dizzy: :ermm:
      Noapte buna! :kissing:

  9. Uite ca eu azi am scris despre faptul ca vreau sa ma trezesc mai devreme, la 5 mi-as dori eu. Nu m-ar deranja sa fiu mai obosita seara, vreau sa adorm mai repede. Uite, ma dispera sa ajung la 12 noaptea si sa nu pot adormi. Nu-mi place deloc.

    Ce ma mai enerveaza? Vremea de afara, zapada…pentru ca daca mai ninge mult nu o sa mai pot circula cu masina. Ma mai enerveaza si cizmarul pe care nu l-am gasit joi la 10, sa-mi ridic pantofii (el avand program de la 9.30). Si luni n-a lucrat iar azi, cand ar trebui sa ma duc la el, ninge tare in Iasi si nu ma pot duce cu masina…Deci inconveniente peste inconveniente…

    1. Da, sunt de acord, ninsoarea ne-a luat mult prea repede anul asta. Ninge si aici si in cantitati mari si ploua in acelasi timp, e urat, mocirla, nu-ti prea vine sa te imbraci elegant si cu cizme cu toc cum imi doresc eu. Situatia e albastra…

      Eu ma simt rau daca ma trezesc inainte de 7 dimineata. Programul de anul trecut ma avantaja…

  10. poate ca nici nu situ sa urasc… si asta nu insemna o crima… deci nu pot fi pedepsit… nu??
    stiu… chiar ma gandeam… bunaoara.. cu cine semeni dumenata??? ca nici eu nu am fost la hanul lui Manuc… dar acum… parca nici nu-mi doresc sa mai merg… ca nu cova sa ma confunde chelnerita care doreste conversatie ca sa ii creasca bacsisul…
    in fine… pentru vremea geroasa… se recomanda un… nu stiu cum sa-l numesc… ceva… care tii in mamna si iti incalzeste mana… se poate une si in incaltaminte sa tina cald la picior… aici se gaseste in mod curent in magazine chestiile astea… e cecva ce semana cu punga de gheata… doar ca efectul este invers… in lco sa raceasca … incalzeste…
    daca ar fi sa aleg ceva… care chiar nu-mi place… este minciuna… si as putea spune mult pe tema asta…
    si apoi… da… nu-mi place coruptia… din nici o tara… si mai ales din romania… dar a sta nu ma face sa raman inactiv… sau doar sa privesc la tv… dimpotriva… imi vad de viata mai departe… pentru ca trebuie sa pasesc mai departe… si am grija sa pasesc mereu cu fruntea sus…

    1. Ovi, nici eu nu stiu sa urasc. Pur si simplu nu reusesc, de aia sunt si nice. Insa nu puteam repeta la nesfarsit insuportabil sau intolerabil sau neplacut asa ca am apelat la toate sinonimele posibile.
      Cu cine saman eu? Cu tata! :biggrin: Dpdv fizic vorbind. In rest cu…mama. :w00t: :tongue: :silly: :blush:
      Hai ca am rezolvat problema cu gerul. Cum? Mi-am cumparat o geaca groasa cu gluga(tivita cu blanita). Sper ca acum frigul patrunzator e istorie. :lol: :dizzy: :ermm: :whistle:
      Ovi, normal ca pasesti cu fruntea sus. Locuiesti in unul din cele mai importante orase ale lumii, poate in cel mai cel. :biggrin: :cheerful: :cool:

      1. aaaaa… deci cu tata… si cu mama… frumos… foarte frumos…
        evident ca asta este valabil si la hanul ala… al lui nu stiu care…
        vezi… mai practic… geaca… gluga… blanita… sunt convins ca nici nu-ti mai doresti vara…
        fruntea-mi sus… poate fi oriunde… si in cel mai indepartat catun uitat de lume… sau mai ales acolo… ca poate as fi mai aproape de Dumenzeu decat aici… cine stie…

        1. Da, este practic dar tot frig mi-a fost ieri. La noi e o vreme groaznica de cca 2 luni. Nu am mai vazut niciodata asa ceva. Se tine ploaia scai de noi si nu mai scapam de ea.
          E posibil sa ai dreptate, din catune imi aduceam aminte imaginea aia cu batranii garboviti de vreme… :dizzy: :ermm:

          1. ei…
            imi place sa stiu ca… nu te-a rapus lipsa soarelui… mai ales ca… am sesizat ceva soare zburdalnic pe deasupra bucurestiului… sper ca te-a gasit si pe tine…
            zi ca te-ai bucurat de el… zici???

            1. Zic, Ovi, ca azi au fost 18 grade in Bucuresti. Mai ceva ca primavara. Un soare orbitor, lumea in tricouri, ce mai, se vede ca vine Craciunul. :biggrin: :lol:

  11. Hello,
    Doar o singura data mi’a fost dat sa aud ca arat ca cineva si asta in momentul de glorie a acelei persoane :)), mi’a spus o prietena ca arat ca si Stromae, celebrul francez. In rest nu ma prea confunda lumea pe strada :).
    Cred ca cel mai mult ma supara lipsa de corectitudine si de sinceritate, prefer sa imi spui adevarul decat sa il ocolesti. Cel mai tare m’a suparat saptamana trecuta ca nu mi’a venit aparatul foto datorita zilei nationale, zi in care mai toti sunt romani :)) in restul anului nu mai stiu pe unde sa fuga din tara, eu nu m’am considerat vreodata patriot si nici nu o sa fac lucrul acesta atata timp cat in inima mea este Germania.
    In rest be nice with and I will be nice with you.

    1. Haha, ce comentarii delicioase ai tu, Daniel, sa stii ca deviza ta imi place mult. Poate te intrebi de ce? Ei bine s-ar putea sa-ti dezvalui motivele chiar intr-un articol cat de curand.
      Corectitudine si sinceritate. Da. Frumos. Si eu sunt adepta lor. Dar nu duse la extrem, de ex parca nu trebuie sa devenim toti mai catolici ca Papa doar ca sa ne demonstram corectitudinea. Iar sinceritatea e importanta, dar nu in orice situatie. Uneori mai apelam si la diplomatie. Ca asa e in viata. :biggrin: Parca am mai discutat noi pe tema asta, nu?
      Stiu ca sufletul tau este in Germania, am meu a ramas prin toate tarile frumoase prin care am trecut pana acum insa inima bate puternic pentru Romania. :biggrin: Desi nu ma consider o mare patrioata. :ermm:

      1. Nu imi ramane decat sa astept articolul respectiv, pana atunci raman doar cu buna prietena Curiozitatea. Nice tot timpul ai fost un mister, chiar daca ne expui prin articole viata ta si intamplarile traite stii sa lasi un gram de mister care pe mine ma face sa revin pe blog de fiecare data si daca nu ma insel cred ca sunt deja doi ani de cand colind pe aici.
        Nu am zis sa fim mai catolici decat Papa, doar ca in anumte momente cheie imi doresc sinceritate si corectitudine, asa cum la lucru apelam la organizare si am ramas cu aceasta eticheta ca am fost cel mai organizat sofer care a existat in firma spre surprinderea multora acasa nu sunt chiar asa de organizat, doar ca in anumite momente scot 100% si mai ales acolo unde se cere seriozitate pentru ca un lucru bine facut ramane un lucru bine facut.

        1. Un mister eu? Cea mai transparenta fata din blogosfera? :biggrin:
          Ideea era ca si am adoptat aceasta deviza. Din pacate iar mi s-a stricat laptopul si nu prea mai pot sa scriu pana nu imi cumpar altul nou. Am si PC, dar mi-e mult mai usor sa comentez seara, dupa serviciu, din pat. :lol:
          Sincer, mai mult decat organizata, atunci cand se impune, eu imi doresc sa fiu eficienta. Sa termin lucru bine si cat mai repede. :biggrin:

          1. Daca lucrezi pe numar de ore adica program fix sincer nu as vrea sa fiu eficent adica prefer sa merg pe calitatea lucrarii decat sa termin mai repede pentru ca seful/sefa o sa’ti dea altceva de facut :whistle: :silly: , imi ziceau colegii de lucru ca am un stil de a trage chiulul dar tot nu stiu cum de le faceam pe toate pentru ca cei de acuma nu reusesc :)) si nici nu au atat de lucru.

            1. Aici ai dreptate, eu ma gandeam in timp ce scriam la jobul meu de la alegeri cand aveam de facut niste procese verbale, de numarat niste voturi…etc O singura sarcina dar care trebuia sa iasa foarte bine si foarte repede. :biggrin:

                1. Ai fost si tu membru de 5 ori? Wow! Eu am fost presedinte sau loctiitor tot de atatea ori cred. O singura data am fost membru in biroul electoral al sectiei de votare.

    1. Da, coco, dar pana la urma, dupa doua luni de ploaie si vreme inchisa, mohorata, tot te resimti. Si eu mai uit de vreme, dar seara, cand sunt acasa, ma gandesc mereu ca tare bine mi-ar prinde sa vad soarele pe cer macar din cand in cand. Eu sunt meteosensibila… :cwy:

  12. Draga Nice, observ ca ne asemanam foarte mult. Si mie imi este drag sa vad soarele stralucind pe cer, anotimpul meu preferat fiind primavara.
    Referitor la oamenii care nu sunt intotdeauna oameni, nici mie nu-mi convin multe, dar am invatat ca trebuie sa lasam de la noi, pentru a putea convietui cu cei din societate.
    Sa nu crezi ca inainte eram asa, varsta a fost cea care mi-a daruit intelepciune!
    Acum nu ma mai razbun pe cei care ma mai supara si nu port niciodata ura in suflet. Cand imi este greu, nu fac altceva, decat ma rog la Dumnezeu sa ma ajute.
    In rest, suntem cu totii oameni, Dumnezeu ne iubeste pe toti, chiar daca uneori mai gresim. Fiecare om, indiferent de etnie sau varsta, are valoarea sa unica.
    Parerea mea este ca nu trebuie sa ne gandim doar la ce ne supara pe noi, sa ne mai gandim si la ce-l supara pe Dumnezeu si in felul acesta poate ne straduim sa respectam cele 10 porunci.
    Si sa nu uitam ca… numai faptele fac sa arate ceea ce suntem!

    1. Aura, ce mult ma bucura faptul ca mi-ai dezvaluit care este anotimpul tau preferat. Pentru ca si al meu este tot primavara. :wub: Si imi place sa descopar oameni care imi impartasesc pasiunile, dorintele, preferintele. Ii simt foarte aproape de suflet. :happy:
      Hm, ar fi bine daca varsta ne-ar face automat mai intelepti si mai buni. Mai generosi, mai iertatori si mai intelegatori cu semenii nostri si chiar cu noi insine. Asta ar echivala cu gasirea fericirii, nu?
      Orice om impacat cu sine insusi e un om fericit, nu crezi? :dizzy: :unsure:

      1. Ba cred, pentru ca fericirea este de fapt acel echilibru de care avem nevoie.
        Esenta fericirii stă în modul în care stim sa privim lucrurile, pentru ca niciun univers nu este mai frumos decat acela pe care omul si-l zagraveste singur in sufletul sau.
        Mai vreau sa spun si ca, nu doar varsta ne ajuta sa devenim mai iertatori, mai generosi, mai intelepti, ci si credinta.
        Dar atunci cand stam departe de Dumnezeu si nu-l primim in inima noastra, riscam foarte mult, gandind, spunand si facand lucruri ingrozitoare. Cunosc o persoana care la venerabila varsta de 87 de ani, este la fel de rea ca in tinerete, poate mai rea, care injura si blestema vecinii si chiar copiii si nepotii ei.
        Iata ca uneori de la viata nu inveti nimic daca nu ai credinta in Dumnezeu, cultura, dar si educatia din familie, familia fiind locul de împlinire al celor mai profunde si marete aspiratii.
        Un om fara Dumnezeu este de fapt un animal rational care vine de nicaieri si merge catre nicaieri.
        Te pup, draga mea! Noapte buna!

        1. Ai mare dreptate, Aura, acesti factori sunt esentiali in evolutia noastra permanenta: credinta, cultura, educatia. Total de acord cu tine. Insa cred ca e nevoie de inca ceva pentru a fi fericit cu adevarat. Ceva ce multa lume neaga cu inversunare si refuza sa creada in existenta lui.

  13. Hei, Nice. :smile:

    Nu suport persoanele care suferă de „sindromul K” (kf, mă duk sa iau o koka kola etc), nu suport listele de lectură băgate pe gât (citesc doar ce vreau și ce-mi place), nu suport faptul că în toate lunile astea n-am mișcat mai nimic la capitolul radio imaging și nu-mi suportam netul. :biggrin:

    1. Buna, sa inteleg ca vremea inchisa, rece si ploioasa iti place? Iulian, abia acum am inteles ca voi ati crezut ca eu ma refer la oamenii pe care nu-i suportati. Ovi mi-a raspuns, de pilda, ca el nu stie sa urasca. Uf, iar nu am fost inteleasa. Multi s-au ferit sa raspunda la acest articol, desi eu chiar nu cred ca tot ce exista in lumea asta ii multumeste. Si ma refeream la lucruri si situatii, la atitudini si aspecte, nu direct la oameni. Faptul ca nu sunt inteleasa ma determina sa scriu din ce in ce mai rar.
      Si nu e vorba de tine ca tu ai dat exemple ok, dar abia acum am realizat ca nu am fost inteleasa cu articolul de fata. :cwy: In fine…
      Vad ca nemultumirile tale se refera mai degraba la persoana ta, la actiunile tale decat la actiunile altora sau la lucrurile ce te inconjoara pur si simplu. Ah, stai ca acum mi-am amintit de liste. :biggrin: Bun exemplu. :lol:

      1. Nu-s neaparat un fan al vremii reci, ploioase, dar deja ma vad in Anglia (sau Olanda, mai nou) in viitor, asa ca trebuie sa le suport.

        Nu fi descurajata, exista momente cand ni se pare ca nu suntem intelesi, dar nu e chiar asa. Mereu se va gasi cineva pe al carui umar sa putem plange si care sa ne inteleaga, trebuie doar sa cautam persoana respectiva. :)

  14. Dintre cele enumerate de dintre, cred ca ultimul e cel mai nesuportabil – sa traiesti in minciuna si sa trebuiasca sa te manifesti intr-un mod cerut de societate.

    Uneori este penibil, dar in aceste situatii ideal este sa ramai impartial si sa nu decazi ca fiinta, ci sa te mentii pe o linie de plutire. Cred ca asta e cel mai dificil daca nu esti in echilibru cu tine insuti.

    Si da, si eu iubesc soarele si simt cand lipseste – e o anumita stare pe care cred ca noi femeile o simtim putin mai intens uneori.

    1. Mi-a placut mult ce ai spus despre mentinerea pe o linie de plutire. Este esential pentru echilibrul nostru psihic sa nu decadem ca fiinte, sa nu ne fie rusine cu faptele noastre pana la urma, nu?
      Da, si asta e groznic, sa te manifesti intr-un mod cerut de societate, mai ales cand tu nu te poti integra sub nicio forma rigorilor, dar mai mult decat atat eu ma refeream ca trebuie sa ne reprimam adevaratele sentimente pentru a nu rani, pentru ca nu soca, pentru a putea trai in liniste si pace cu cei din jur. Pentru a fi acceptati. :dizzy:
      Pai mai ales noi, femeile, suntem meteosensibile. Barbatii nu au nicio treaba, nu sunt deloc afectati de lipsa soarelui. Ei nici nu observa aceste detalii. Sunt prea ocupati cu treburi mai importante(gen facutul banilor). :lol: :dizzy: :cwy:

      1. Știu exact la ceea ce referi pentru ca uneori simt si eu aceleasi lucruri. Dar exista momente in care nu putem decat sa fim sinceri, cred ca doar asa putem schimba ceva, chiar daca ceilalti aleg sa se supere. O facem in speranta ca la un moment dat vor intelege si vor iesi din perimetrul in care se afla.

        Cel mai e greu e atunci cand e vorba de cei dragi si ii vezi cum se supara degeaba, dar trebuie mereu sa mergem mai departe .

        Mai e o chestie cu noi femeile – ma amuza chiar uneori cat de incantata sunt eu de prezenta lunii, in schimb, pentru cei mai multi barbati, e ceva firesc, poate chiar banal… Vorba ta, ei au alte treburi…

        1. Ai dreptate, Jorjette, doar prin sinceritate se pot schimba lucruri, metehne, atitudini. Si se pot rupe relatii.
          Hehe, luna e iar un factor perturbator in vietile noastre. :biggrin: Mai ales cand luna e plina. :face:

  15. n-am o problema cu trezitul la 5:15, n-am o problema cu gerul desi nu prea stau la birou unde e cald si bine…ci mai mult pe teren pe unde am sectiile in lucru, chit ca sunt afara sau in niste hale industriale.
    Dar am o problema cu fumul de tigara, una deosebita…nu sufar si mor cand n-am unde iesi iarna decat in locuri unde se fumeaza, vara ai o alternativa fiindca sunt terasele.
    Mai am si eu cateva ofuri, dar mai astept sa se configureze ca sunt inca la inceput de drum. :biggrin:
    A si clar nu o sa-mi placa canicula soarelui la care tu visezi in lunile iunie-iulie-august…cand o sa fie pe sectii 50-60 de grade si o sa trebuiasca sa urmaresc lucrarile. :whistle: Detest sa transpir, implicit nu-mi plac nici saunele. :wink:

    1. Pai bun, si atunci la ce ora dormi tu seara, Pato? :biggrin: :ermm: Daca nu sunt prea indiscreta… :blush: :silly: Pe mine ma ustura ochii de la fumul de tigara si nu rezist prea mult timp intr-o incapere unde se fumeaza abundent. Am niste ochi mai sensibili. :angel:
      Canicula nu-mi place nici mie. De fapt nu suport extremele.
      Hm, la sauna nu stai mai mult de 5 min, nu e asa de greu sa rezisti. :lol:

  16. Trezitul dimineata chiar poate fi o adevarata problema:)) Cat despre afirmat ca esti diferit de restu, despre exteriorizat…ei bine, crede-ma pe cuvant, nu este intotdeauna bine

  17. ce suport greu? mizeria, mirosul urat, fumul de tigara. dar nu ma deranjeaza incat sa-mi intoarca lumea pe dos, adica incerc sa evit asemenea locuri sau chiar daca sunt nevoita sa infrunt asta sa fie de scurta durata.
    atunci cand sunt obosita si indispusa si o soseta ma poate deranja ca ma strange eleasticul dar sunt chestii de moment, vin si trec :)
    o saptamana usoara! mai e putin si vine vacanta ;P

    1. Hehe, ai pus punctul pe i draga Lilly, cand suntem indispusi totul ne deranjeaza. Asa cum sunt eu de cca 2 luni de cand n-am mai vazut soarele.
      Abia o astept, nu fac altceva decat sa visez la ea si beneficiile ei. Merci mult, asemenea. :kissing:

  18. Citatul ăla e perfect, pentru mine, acum, cel puțin. Deși e greu de pus în practică. Am un amic care-i de-o sinceritate crudă și nu prea face compromisuri de nici un fel. Îmi mai spune uneori câte are de pierdut din cauza asta, pe toate planurile. Dar punând în balanță câștigul, continuă să fie așa. Probabil depinde ce anume apreciem ca fiind mai valoros…

    Insuportabil, indezirabil și deranjabil? :silly:
    Să fiu nevoită să fac același lucru de două ori. Să confrunt oamenii la modul serios.
    Să îmi spună cineva ce și cum să fac. Incompetența. Șoferii nesimțiți care stropesc pietonii cu apă din bălți. Nesimțirea în general.
    Nu-mi plac frisoanele pre-răceală :unsure: și nici când simt prea tare presiunea timpului.

    Astea mi-au venit acum în minte :tongue: :smile:

    1. Sa faci de doua ori acelasi lucru? Hm, chiar si un lucru care iti place? :biggrin: :wassat: :devil: Ma gandeam ca eu m-am plimbat de doua ori prin aceleasi locuri zilele trecute, ba chiar am pozat de doua ori aceleasi cladiri si nu mi s-a parut prea greu. :silly:

      1. Bună întrebare :smile: Aveam în minte lucruri care presupun o serie de acțiuni care duc la un rezultat – nu îmi place când din diverse motive trebuie să reiau anumite acțiuni, îmi ,,fură” din satisfacția finalizării întregului demers.

        Daar… da, cred că e valabil, cel puțin parțial, și pentru lucrurile care îmi plac (și putem schimba din ,,de două ori” în ,,de trei ori”) :tongue: :silly: Sigur, există excepții și când apar excepțiile astea știu că da: lucrul / locul ăsta chiar mi-a ajuns la suflet :happy:

    1. Nu am avut de pe ce, mi s-a stricat laptopul si nu am mai intrat deloc pe net. Azi mi-am luat unul nou si de sambata sunt iar pe bloguri. :kissing:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: