“Există o armonie în toamnă și o strălucire în cerul ei, care nu poate fi regăsită de-a lungul verii, ca și cum n-ar putea fi, ca și cum n-ar fi fost vreodată.” Percy Bysshe Shelley
Uneori mă întreb ce are toamna deosebit de ne face s-o așteptăm cu atâta nerăbdare tot anul? De o iubim atât de mult? Noi, cei care ne-am făcut un obicei din a rătăci prin lumea largă cu aparatul pe umăr în căutarea cadrului perfect, a poveștii nespuse, a locului care produce emoție și stârnește mirare, care ne face să exclamăm încântați: wow!
În fond e un anotimp ca toate celelalte. Sau nu?
Pe lângă beția de culori și efecte speciale, temperaturile moderate, suportabile, belșugul roadelor pământului și mixul de sentimente contradictorii, toamna ne răsfață cu ceva unic și irepetabil ce în alte anotimpuri nu găsești. Acum și doar acum lumina este atât de caldă, de blândă, de sublimă. O lumină parcă divină care pătrunde tainic printre frunzele multicolore ale arborilor bătrâni și sporește misterul, accentuează farmecul și îți taie răsuflarea. Cum e posibil să existe așa ceva, te întrebi? E ireal, iar scena care ți se desfășoară privirii te lasă fără cuvinte și mâna începe să tremure pe apărat de teamă să nu ratezi momentul. Iar când reușești să o surprinzi te simți binecuvântat.
Însă anul acesta neprevăzutul mi-a stricat planurile. După o așteptare agonizantă, luna octombrie a debutat cu ploi nesfârșite și un frig pătrunzător, fiind martora dezolată a unui decor mai degrabă hibernal decât autumnal. M-am trezit cu iarna la ușă și nu mi-am putut reveni din stupoare. Abia în urmă cu o săptămână cerul s-a mai degajat, iar soarele și-a găsit forța necesară să răzbată printre norii grei. Prințesa romantică cu veșminte pastelate și cosițe aurii, ce trece ca o boare prin grădini și livezi în fiecare dimineață lăsând în urmă ceață, brumă sau doar o lumină difuză și un parfum dulce, a preluat ștafeta, iar din acea clipă ne răsfață cu tablori vrăjite pictate în acuarele răvășitoare și uleiuri rafinate. Poate nu e cea mai pitorească toamnă pe care am trăit-o, dar e suficient de fotogenică.
Dovezi?
Într-o dimineață de luni am purces plină de speranță în căutarea luminii magice a toamnei. Nu știu dacă mi-am îndeplinit scopul, dar vă asigur că ceea ce vedeți mai sus nu e modificat în photoshop, este exact ceea ce am găsit la fața locului. Sunt fotografii curate în care accentul cade pe naturalețe, simplitate, pe peisajul brut, nu pe viziunea autorului asupra respectivului cadru cum se întâmplă în cazul celor prelucrate cu ajutorul diferitelor programe avansate.
Pentru că, nu-i așa, ca să-l prafrezez pe Nathaniel Hawthorne nu mă pot îndura să risipesc, stând în casă, ceva atât de preţios ca un răsărit de soare sau ca lumina suavă de toamnă. Aşa că îmi petrec în aer liber toate orele zilei.
Foarte frumoase fotografiile, Nice, asa cum ne-ai obisnuit :-)!
Ai dreptate, toamna are o frumumusete unica, iar tu ai surprins-o foarte bine in cadrele de mai sus. La fel de bine ai surprins si lumina aceea blanda, colorata, unica, specifica acestui anotimp.
Din pacate eu toamna asta nu am prea iesit la pozat, nici macar in gradina :)). Nu a fost nici vremea buna in ultima perioada, dar nici eu nu prea am avut timp si dipozitie, am fost prinsa cu alte probleme. Tot zic sa dau o fuga prin oras, am vazut ca s-au colorat fain pomii pe malul Loarei. Poate zilele astea, acum mi-ai facut pofta :D …
O noapte linistita iti doresc!
Merci mult, Larisa.
Stiu ca si tu esti fanul ei… :D :-)
Si pe aici a fost o vreme uratica pana acum o saptamana. De atunci toamna ne incanta cu multe grade in termometru, soare si o lumina feerica.
Pai da, ca tot nu ne-ai aratat orasul toamna. 8) :D
Ai reușit deci să îl publici în cele din urmă! :D
Nu știu ce-i cu toamna, mi-e dragă și mie. Poate contrastul dintre culorile calde și aerul răcoros. Poate fără să vrem ne sincronizăm cu ritmul naturii și noi… Toamna e o încetinire, o pregătire pentru somn, nostalgie dată de conștientizarea unui final despre care știm că va fi urmat de un alt început. E o perspectivă optimistă asupra vieții…
Fotografiile sunt superbe, Nice! Și cred că ne oferă și răspunsul, cel puțin parțial: uite de-asta iubim toamna :)
Da, cu chiu cu vai. 8O
Blogul a cazut de mai multe ori ieri. Dar cum vezi, sunt perseverenta, imi antrenez vointa. 
:D
Frumoasa viziunea ta asupra toamnei, Iulia. Multa vreme nu am avut o perspectiva optimista asupra acestui anotimp, dar cred ca teoria ta e cea mai corecta. 8) :-)
wow…
absoluta superba toamna ta…
sa te bucuri din plin de ea… asa iti doresc… ba chiar si mai mult…
Sunt absolut convinsa ca si toamna newyorkeza e fabuloasa, Ovi. Sa te bucuri de fiecare zi colorata si insorita! :-)
Frumoase poze, te lasa fara cuvinte :wink: O zi frumoasa sa ai, Nice :*
Merci asemenea, draga Romy. 8) O zi incantatoare! :-) :*
Si eu am ramas surprinsa de temperaturile scazute, si nu prea am avut o stare prielnica.Doar peisajul de afara imi amintea ca e toamna.Sunt superbe fotografiile tale, imi plac mult.
Merci mult, ma bucur ca ti-a placut toamna bucuresteana, Ella.
Normal ca frigul e deprimant. Frigul si ploaia nesfarsita. 
8O
Sunt perfect de acord ca toamna este cel mai fotogenic anotimp, dar atat! :D Eu raman una din cele mai mare infocate fane ale verii si chiar primaverii (mai mult de la jumatate incolo:)) ) Probabil as putea iubi toamna daca dupa ea ar veni vara, dar asa, stiind ca ea aduce frigul, gerul, zapezi ba intregi ba topite.. no no, no like!
Sry, m-a luat valul: “una din cele mai infocate fane” e suficient :)))
“Printesa Romantica”, vaaai… atat de frumos ai denumit acest anotimp!
E adevarat ca toamna ne fascineaza prin culorile sale, are puterea sa transforme natura intr-un paradis. Iubesc anotimpul acesta, mai ales in luna octombrie, in zilele insorite, pentru privelistea incantatoare oferita ochilor si sufletului nostru. Aceasta postare mi-a daruit energie si mi-a transmis emotie.
Te pup, draga mea!
Un anotimp poate produce mai multe emotii decât altul, in functie de nevoile sufletului fiecăruia dintre noi… dar, natura are ceva de oferit in fiecare anotimp!
Ma bucur mult ca ti-a placut descrierea toamnei, Aura. :-) E un anotimp minunat si merita sa fie laudat si indragit. 8) Chiar azi ma uitam, dupa ce am iesit de la serviciu, cat de frumos e afara, si ce pacat ca nu pot sa ma duc undeva intr-un parc sau la o terasa(trebuie sa ma intorc la munca, azi am o zi teribil de grea). Dar clar, octombrie poarta coroana frumusetii… 8) 8)
Un weekend placut iti doresc, Aura. :*
Waw! Ai surprins cu adevarat frumusetea toamnei :)
Si eu iubesc toamna blanda, calda, luminoasa:)
Da, stiu, e si normal, doar esti nascuta toamna. :D 8)
E un anotimp superb, ce nu poate fi comparat cu nimic altceva. Are acea unicitate aparte, este cel mai linistit si cel mai frumos, este acel anotimp in care natura se dezlantuie. Si ce poate fi mai superb decat natura? Nimic, dovada.. mai sus putin. Arata super si ai prin niste capturi incredibile. Felicitari!
Multumesc mult, Miruna :-) si bun venit pe blog. Ma bucur mult ca esti aici mai ales ca toti iubitorii naturii sunt prietenii mei. 8) :-)
Deprimant….
Aoleo, dar cine te-a intristat asa rau, Dragos? Sa nu-mi spui ca nu-ti place lumina magica a toamnei? Sa nu-mi spui ca tu preferi iarna!?
Eu prefer primavara, si in special luna mai.
PS: Nu va suparati pe noi / Caa m fost mai buni ca voi :-)
Felicitari, Dragos! Ca cine ati fost mai buni, ca rezervele Stelei?
Care “Steaua”? E o turma fara nume, fara stadion, fara loc de antrenament si fara suporteri. O victorie normala a lui Dinamo ar fi fost la 6-7 goluri diferenta.
Chiar si asa, nu va suparati pe noi :-) :-) :-)
Toamna aceasta surprinsa in poze, care te imbie la plimbare, sa-i auzi fosnetul frunzelor uscate, la multitudinea de culori, la caldura si tihna pe una dintre banci sau mai aproape de rate, de apa, imi place cel mai mult! Stai mai mult in soare decat la umbra, vantul spune o alta poezie. Ploaia de frunze o apreciez cel mai mult!
Incadrarea tine de viziunea artistului si ai strans aici Nice o colectie super faina! :wink:
Inca o fana a toamnei. 8) :-) A naturii in momentul ei de frumusete maxime as spune.
Si da, Mihaela, incadrarea tine de viziunea artistului, mare dreptate ai. :-) Dupa lumina este cel mai important lucru in fotografie. Ma rog ordinea poate fi inversata. :D
Splendide poze! Nu, toamna nu e un anotimp precum celelalte. Vezi cum flora moare, dar știi că după 3 luni învie. Oare acest lucru nu-i un miracol?
Miracol, indeed. Doar sa apreciem aceste lucruri! Merci mult.
Pozele sunt super!
Mie imi place toamna pentr ca pot purta acele tinute si accesorii pe care nu le pot purta in timpul verii, ca e prea cald. :)
“pentru”
Ma bucur mult ca iti plac fotografiile mele, Victoria. Iar outfiturile de toamna sunt de departe preferatele mele. Pentru ca iubesc cizmele lungi si camasile, pantalonii si sacourile. :P 8)
Superbe fotografiile! Ma gandesc si eu sa-mi cumpar un aparat foto mai bun…da nu stiu daca se merita. Nu-s pasionata de fotografie si sa dai atatea sute de lei pentru cateva poze pe luna…
Mihaela, un aparat bun merita. 8) Trust me.
Al meu e unul pentru incepatori, iti dai seama ce as fi scos cu unul pentru profesionisti? :( :( 8O 
Al meu nu reuseste sa fotografieze prea bine in locuri intunecoase de ex. Daca as avea bani mi-as cumpara altul mult mai performant. Chiar daca il folosesti doar in vacante si tot merita sa scoti calitate. Claritate. Perfectiune. Sunt atatea locuri frumoase in lumea asta, atatea ocazii de a surprinde artisticul, doar sa ai aparatul potrivit. Obiectivul potrivit. Sunt convinsa ca un DSLR scump si bun te-ar face sa te indragostesti instant de fotografie. 
:D
Merci mult. :-)
cam asa covor de fruze am prins si eu la munte, minunate!
Daca ai ajuns intr-o zona de foioase te invidiez. :P